Lucian Davidescu

Deci, cum a rămas cu gazele… Și de unde și-a luat Dragnea grilă?

A fost spectacol ieri în Parlament, când s-a adoptat legea offshore cu concesii administrative demne de o țară mai bananieră ca asta, dar cu o grilă fiscală picată parcă direct din Scandinavia și care i-a împins pe petroliști să se zvârcolească de furie.

Însă toată organizarea se întâmplase de dimineață în spatele scenei, iar deputații au ieșit din comisiile reunite mai confuzi decât intraseră. Piesa de rezistență: grila progresivă de impozitare prezentată chiar în timpul dezbaterilor, dar în altă parte, de Liviu Dragnea.

Grila constă într-o formulă destul de complicată, care ține cont de amortizări dar apoi aplică un impozit progresiv pe prețul gazelor. În cazul în care calculele prezentate de Dragnea chiar rezultă din grilă, atunci venitul suplimentar la buget ar fi de 12 miliarde de dolari, adienercă destul de aproape de cele 10 miliarde de euro estimate inițial aici.

Însă pe lângă sumă, care până la urmă poate fi obținută în multe feluri, surprinde complexitatea grilei respectiv de unde și cum a apărut ea din senin. Nimeni n-a mai discutat public de așa ceva, decât cel mult la nivel de principiu.

Grila arată așa:

a) 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;
b) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv;
c) 20% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv;
d) 25% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 115 lei/MWh și 130 lei/MWh inclusiv;
e) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 130 lei/MWh și 145 lei/MWh inclusiv;
f) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 145 lei/MWh și 160 lei/MWh inclusiv;
g) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 160 lei/MWh și 175 lei/MWh inclusiv;
h) 45% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 175 lei/MWh și 190 lei/MWh inclusiv;
i) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri care depăşesc 190 lei/MWh.

Fiecare dintre formule arată cam așa (exemplul de la a):

În funcţie de nivelul preţului mediu ponderat al gazelor naturale vandute din producţia internă proprie din perimetrele offshore, denumit în continuare PMPC, se aplică următoarele formule de calcul:
1) dacă PMPC este mai mic sau egal cu 85 lei/MWh, ajustat cu IPC, după caz, , impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculeaza cu formula:
IVST= ISO_85 = 0,30 * (VS_85 – VI)
VS_85 = (PMPC – PRC) * VGC;
unde:
IVST = impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat;
ISO_85 – impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore datorat, calculat la PMPC mai mic sau egal cu 85 lei/MWh;
VS_85 – venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat la PMPC mai mic sau egal cu 85 lei/MWh;
PMPC – preţul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore;
PRC – preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, ajustat cu rata IPC în anul 2014;
VGC – volumele de gaze din producţia internă din perimetrele offshore vândute;
IPC – indicele anual al preţurilor de consum din anul precedent publicat de Institutul Naţional de Statistică din Romania.
VI – valoarea investiţiilor în segmentul upstream realizare în luna în care s-a efectuat vânzarea fizică a gazelor naturale pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare;

Din nou, rezumatul situației:

România are o problemă cu sistemul de redevențe, care sunt relativ mici și destul de greu de mărit din cauză că acordurile expiră și sunt reînnoite la zeci de ani distanță. Pentru că nu a putut umbla la redevențe, Guvernul a introdus în 2013 o suprataxă pe producția de gaze, ajunsă azi la 80% din ce depășește 85 lei/MWh.

Suprataxa completează cadrul fiscal în domeniu cât să rezulte o parte a statului ceva mai decentă din propriile resurse. Însă are și problemele ei – este o taxă destul de primitivă, care aduce bani mulți atunci când prețurile sunt mari dar are și destule efecte nedorite. Însă a funcționat destul de bine după principiul mai bine decât nimic.

Atunci când a început presiunea pe adoptarea legii offshore, suprataxa a devenit miza principală. Pentru că statul n-a fost în stare ani de zile să vină cu ceva mai bun, acum era împins să o uite complet (dar și să promită că nu va mai pune, vreodată, altceva în loc).

Deci, puține opțiuni:

Varianta 0 – cea dorită de concesionarii offshore, deci forma care trecuse prin Senat, se limita doar la redevență (aliniată, teoretic, la 13% pentru că toate exploatările ar fi de volum mare), dar cu impozitul pe veniturile suplimentare eliminat complet.

Varianta 1 – valabilă și acum în exploatarea pe uscat, presupune o redevență între 3 și 13% la care se adaugă suprataxa de 80%, care s-ar fi extins și pentru offshore în lipsa noii legi.

Varianta 2 – adoptată în ultimul moment, înseamnă redevență plus noua grilă de taxare specială, cu multe praguri și o formulă complexă de calcul al deductibilităților.
Relevantă rămâne acum comparația dintre varianta 1 și varianta 2. Există și avantaje și riscuri.

Pe scurt:

În varianta 1, statul ar fi avut mai mult de câștigat pe termen lung în cazul în care prețurile vor fi medii și mari.

În varianta 2, statul are mai mult de câștigat, per total, dacă prețurile vor fi mici și medii.

Detaliat:

Suprataxa de 80% era croită să aducă venituri cât mai mari la buget în condiții de preț ridicat al gazelor. Însă prețul nu este mereu sus – de exemplu, acum tranzacțiile se fac la doar puțin peste cei 85 de lei / MWh (cotația gazului 22-23 de euro) astfel că aduce la buget sume relativ mici la valoarea producției extrase. În plus, este încurajată mărirea debitului exact atunci când prețul este mai mic.

Grila progresivă de impozitare introduce niște nuanțe cu impact atât fiscal cât și asupra politicii de producție. Astfel, suprataxarea începe de la o valoare mult mai mică, de doar 45,7 lei. Pentru cei 30 de lei diferență până la 85 de lei statul cere din start 30%.

Acest prag ceva mai ridicat, care vine peste costurile fixe de producție, face ca extracția gazului atunci când prețul este mic să fie aproape nerentabilă… ceea ce este un lucru bun! Concesionarii vor fi obligați să extragă exact atât cât să își țină operațiunea în funcțiune dar nu mai mult, deci nu ardem gazul dacă nu e cazul.

Prețul ideal de operare pentru concesionari este între 85 și 100 de lei (nivelul de acum), unde cota marginală de taxare este de numai 15%. Apoi, pe măsură ce prețul crește, taxarea crește la rândul său treptat, astfel încât nici nu provoacă stoparea subită a producției dar nici nu ratează foarte mulți bani pentru buget.

În cazul în care gazul se va scumpi iar prețul va rămâne sus, statul are teoretic de pierdut pentru că a renunțat la cota de 80%. Însă în schimbul acestui risc capătă certitudinea unor încasări ceva mai constante în timp.

De asemenea, spre deosebire de cota de 80%, de data aceasta sunt recunoscute investițiile, ceea ce înseamnă că, până la amortizare, baza de calcul va fi mai mică. Pe de altă parte, amortizarea recunoscută este limitată la 60% din încasări – deci statul va încasa mereu câte ceva.

Una peste alta, încasările potențiale ale statului în următorii 20-30 de ani vor varia într-o marjă mai îngustă – deci nici atât de mulți ca în cazul ideal de preț, nici atât de puțini ca în varianta cea mai pesimistă.

Ce urmează:

Acum, avem două sisteme diferite de taxare: unul pentru offshore – grila progresivă, celălalt pentru onshore – suprataxa de 80%. Concesionarii onshore mereu s-au plâns că taxa de 80% este injustă, iar dacă ea era eliminată aveau toate motivele să strige că vor tratament egal.

Bine, principalii producători de gaz pe uscat sunt Petrom (care are exploatări și pe mare) și Romgaz (care este al statului, deci teoretic banii tot acolo ajun într-un fel sau altul), dar asta deja contează mai puțin.

Ei bine, s-ar putea să capete exact ce și-au dorit – tratament egal, adică o taxă care să le scoată mai mulți bani din buzunar la prețurile mici de acum!

Dar nu se putea și mai bine?

Cu rezerva ca rezultatele calculelor prezentate chiar să reiasă din formule, conceptul pare destul de realist. Ține cont și de așteptarea investitorilor de bună-credință, să obțină un profit mai mult decât decent – pe măsura riscurilor și cu recunoașterea investițiilor; dar acoperă și așteptarea oamenilor ca gazul să nu fie dat aproape de pomană.

Riscul este ca, dacă legea intră în vigoare și se dovedește că totuși nu e bună să rămânem totuși cu ea pentru multe zeci de ani de acum încolo.

Urmează acum un drum lung către promulgare și chiar posibile contestații la CCR. Dar dacă noua formă nu intră în vigoare, suprataxa de 80% rămâne!


Toate articolele despre legea offshore:

  1. Sună-ți deputatul și întreabă-l dacă are de gând să renunțe la cele 10 miliarde de euro din Marea Neagră!
  2. Dragnea, să nu îndrăznești să dai gazele din Marea Neagră de pomană ca să scapi tu de pușcărie!
  3. Care este cantitatea de petrol și gaze de sub Marea Neagră?
  4. Rugăminte către mass-media: nu ratați subiectul gazelor din Marea Neagră!
  5. Cine și cum servește propagandei ruse în jaful gazelor de la Marea Neagră
  6. Prima victorie a cetățenilor în fața încercării de jaf al gazelor din Marea Neagră
  7. Unde este urgența în cedarea gazelor pe nimic?
  8. Poate fi gazul din Marea Neagră folosit „pentru economia României”?
  9. Ce înseamnă securitate energetică pentru națiunile cu minte în cap
  10. Statul român n-a calculat niciodată câți bani ar putea să ia din petrol și gaze. I-a lăsat pe experții petroliștilor să calculeze pentru el!
  11. Stimați deputați ai României, nu furați de la copii!
  12. Petiție și protest împotriva cedării gazelor pe mărunțiș
  13. Cine a scris ACEASTĂ sesizare la Curtea Constituțională?
  14. Ți-ai sunat deputatul și ai adus măcar un milion de euro la bugetul public – felicitări!
  15. Deci, cum a rămas cu gazele… Și de unde și-a luat Dragnea grilă?
  16. Căutați corupție și trădare? Luați la puricat jaful gazelor din Marea Neagră!
  17. Pleacă sau nu câinele de la măcelărie?
  18. Cum funcționează deductibilitatea în noua lege offshore
  19. Cine, cum și de ce a votat în Parlament pe legea offshore
  20. Domnule președinte Iohannis, când ne vorbiți și despre gazele din Marea Neagră?
  21. Consultanță gratis pentru concesionarii de la Marea Neagră: Luați ce vi s-a dat și spuneți „bogdaproste”
  22. Viorica Dăncilă – conflict de interese în scandalul gazelor. Soțul încasează 8.000 de euro pe lună de la Petrom
  23. Dragnea a rezolvat-o cu gazele, dar a uitat petrolul!
  24. Cum să obții maximum de pe urma petrolului și gazelor dar să nu ajungi ca Venezuela
  25. Știați că de la anul prețul căldurii se dublează? Iar noi construim conducte ca să vindem gazul prin vecini!
  26. OMV, probleme? Iată rezolvarea: Închideți rafinăria de la Viena și redeschideți la Pitești!
  27. Cum a ajuns toată (TOATĂ!) industria românească de petrol și gaze pe mâna rușilor
  28. Doamnă Firea, când le spuneți bucureștenilor că le-ați condamnat copiii să înghețe în case?
  29. Sunt șanse ca industria de îngrășăminte agricole să își revină? Poate da, poate nu – dar e o crimă să nu încercăm!
  30. Coridorul jafului: Conducta BRUA se poate face doar dacă Transgaz fură 17 mii de terenuri de la proprietari

Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

9 thoughts on “Deci, cum a rămas cu gazele… Și de unde și-a luat Dragnea grilă?

  1. Miron costin

    Sa nu se ducă buluc la ucraineni, daca nu mai rău! coastele crimeii si cele turcești sunt cam abrupte, insa in largul odesei edestul spatiu de exploatat cu sau fara noi.

    Reply
  2. marius

    nu-i rau ce se vede dar cred ca-i o fata morgana, nu o sa se aplice niciodata si tot tilhariti de mafiotii corporatisti o sa ajungem

    Reply
  3. adi

    Stimate autor v-am apreciat preocuparea pentru acest subiect dar am o intrebare legata de grila propusa de Dragnea. Cum se face calculul taxei atunci cand pretul este sa spunem 100 de lei pe MWh. Mie din textul legii mi se pare ca formula ar fi aproximativ 0.3*(85-45) +0.15*(100-85)!!!
    Nu rezulta nicaieri ca acei 15% se aplica suplimentare celor 30% pentru intervalul 85-100.
    Am sa redau o parte din comentariul meu scris chiar ieri dupa ce am consultat textul propunerii. Sper sa ma corectati daca am gresit in rationament.

    Se pare ca totusi lobby-ul firmelor a avut efectul scontat. Din textul citit am inteles ca veniturile suplimentare provenite din preturile de vanzare intre 45,71 si 85 de lei/kWh sunt impozitate cu 30% iar cele provenite din preturile de vanzare intre 85 si 100 lei/kWh cu doar 15%??? Adica ce sa inteleg? Ca avem un sistem de impozitare progresiva cu progresie negativa? Se pare ca abia veniturile suplimentare provenite din preturile de vanzare intre 130 si 145 de lei/kWh incep sa fie impozitate din nou cu 30%. Cu alte cuvinte intre 85 si 130 cota de impozitare este mai mica! Nu vi se pare al naibi de ciudat. Pentru a ma face inteles am facut urmatoarele calcule:
    Sa consideram ca pretul de vanzare este de 145 de lei, deci impozitul suplimentar se aplica pe aproximativ 100 de lei. Daca se aplica un procent constant de 30% pe toata aceasta valoare avem
    100*0.3= 30 de lei impozite.
    In schimb daca se aplica schema prezentata de PSD avem
    40*0.3+15*0.15+15*0.20+15*0.25+15*0.3=25,5 lei impozite
    Ati prins schema?
    Impozitele scad!!!
    Adica de ce nu lasa macar 30% impozit orice ar fi!!!
    O sa merg cu calculul mai departe pentru a ma face mai bine inteles.
    Sa consideram ca pretul de vanzare este de 190 de lei, deci impozitul suplimentar se aplica pe aproximativ 145 de lei. Daca se aplica un procent constant de 30% pe toata aceasta valoare avem
    145*0.3= 45,3 de lei impozite.
    In schimb daca se aplica schema prezentata de PSD avem 40*0.3+15*0.15+15*0.20+15*0.25+15*0.3+15*0.35+15*0.40+15*0.45=45,3 lei impozite
    Surprize!!! Surprize!!!
    Abia in cele mai optimiste scenari cu pret de vanzare de peste 190 de lei pe MWh ne intoarcem la procentul de impozitare agregat de 30%.
    Deci, toata schema cu impozitare progresiva este praf in ochi!!!!
    Cum se poate interpreta asta? Ca in fapt s-au facut concesii petrolistilor exact pe intervalul de preturi asteptate, de pana la 145 lei/kWh.!!!
    Daca nu ma credeti, haideti sa vedem raportul dintre sumele incasate din aceasta impozitare mentionate de Dragnea in expunerea sa si anume 6,25 miliarde pentru pretul de 85 lei si 13,2 miliarde pentru pretul de 145 lei.
    Raportul este de 2,11.
    Acum haideti sa vedem cat impozit obtinem la pretul de 85 lei. Pai este aprox. 40*0.3= 12 lei. Si acum sa comparam cu impozitul incasat pentru pretul de 145 lei vehiculat de Dragnea.L-am calculat mai sus si este 25,5 lei.
    Deci raportul acestor doua valori este 25.5/12=2.12.
    Acum ati inteles smecheria lui Dragnea?
    Ne prezinta sume care per total cresc si tot cresc dar in realitate impozitarea scade si iar scade!!!!

    Reply
    • MiG 21 Lance aLot

      Probabil, deoarece, odata sparta punga cu GAZE SUBMARINE trebuie golita imediat in beneficiul cuiva – altcuiva in afara noastra -, servind interesele unora. Asta e treaba organelor sa spuna, ca de aia exista si sunt platiti aia din ambasade, SRI&SIE care se pling continuu ca fac prea multa munca voluntara legala la Negru si de aia joaca MULTIPLU. (caci ce-am putea face noi cu secretele armatei americane si ce-ar putea face rusii&chhinezii?

      Reply
  4. CMC

    Dar, va place pozitia USR-ului, care se abtine, ca sa nu-si supere nici finantatorii externi, nici #gistii interni.
    C.E. ne plac abtinerile….

    Reply
  5. dorin valeriu

    Chiar ca incep sa ma enervez la intrebari de felul : de unde a luat Dragnea grila ? Evident ca „grila” a fost conceputa de niste specialisti; ea trebuia sa fie o „cale de mijloc’, sa nu irite investitorii si in acelas timp sa nu pagubeasca Romania si sa nu dea opozantilor regimului „material”. Importanta politica a proiectului fiind uriasa, Dragnea si-a asumat prezentarea acestui proiect, urmarind, evident, un scop politic, prezentndu-se drept un aparator al intereselor romanesti. Atitudine logica din partea unui politician.
    De acord, pentru Romania Dragnea e nociv, atat prin actiunile sale politice cat si prin imaginea despre tara pe care o proiecteaza in lume. Criticii sai ar trebui insa, dupa mine ,sa-l ignore in situatiile – nu prea frecvente din pacate – cand autoritatile romane iau decizii bune. Negationismul sistematic si neselectiv mi se pare pagubos. Mi-amintesc protestele „opozitiei’ cand s-a fixat noul salariu minim, cum plangeau de mila firmelor care, vezi bine, vor falimenta cu miile. A fost o masura corecta, n-a falimentat nimeni, poate doar le-a scazut nitel profitul pe care-l obtineau pe spinarea unor amarati. Si-ar mai fi …

    Reply
  6. Pauna Gheorghe

    Posibil sa aveti dreptate. Dragnea are multi prieteni de la care poate sa imprumute o astfel de grila de impozitare.

    Reply
  7. CMC

    Ce vor stranii?
    Ar vrea ca daca nu putem sa le dam gazele gratis, sa facem cumva sa le platim doar o suma mica sa ni le ia.

    Ideea e urmatoarea. Si e veche de cand vremea petrolului (vezi Rene Sedillot – Istoria petrolului), cand indiferent de unde se extragea petrolul, pretul de referinta era cel pentru petrolul cel mai greu de extras si de transportat.
    Banii cei multi se iau pe transport. Si atunci concesionarilor le convine sa vanda gaz romanesc in Austria (Ungaria) si sa importe gaz rusesc din Austria (Ungaria). Pentru ca in ambele cazuri se pot incasa bani pentru transport anapoda.
    In al doilea rand, cheltuielile de exploatare sunt masluite la nivel exorbitant, ca sa rezulte ca toate gazele care s-au obtinut abia acopera pretul exploatarii. Si ca urmare gazele ar trebui sa fie gratis.

    I-am intrebat acum cativa ani pe elvetieni: de ce nu vor in UE.
    Si mi-au povestit de un articol intr-un ziar legat de ciocnirea a doua camioane in Elvetia: unul ducea rosii din Italia in Polonia si celalalt ducea rosii din Polonia in Italia. Mi-au spus: noi nu avem nevoie de asa ceva.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *