Alina Mungiu-Pippidi

Scrieți Comisiei Europene că dezastrul necesar pentru schimbarea PNRR a avut loc

Înțeleg că ziariștii români au tras de mânecă onor Comisia Europeană întrebând dacă PNRR se poate schimba cumva, și au primit pe data de 12 februarie un răspuns care afirma că Planul de Redresare și Reziliență (PNRR) nu poate fi modificat decât în situații excepționale, precum catastrofele naturale de proporții istorice. Iată că zece zile mai târziu Rusia invada Ucraina, aruncând nu doar toată regiunea, ci și restul Europei, în catastrofa de proporții istorice pe care nu e bine să o invoci așa, fără necesitate, mai ales că nu e un termen de referință de claritatea la care te aștepți de o birocrație de calitate. Se califică oare milioanele de refugiați? Prețul gazului, al petrolului, al uleiului, care au explodat toate? România a optat pentru un PNRR dublu, cu jumătate împrumuturi rambursabile, pe ideea că dacă din aceste împrumuturi obţinem o creştere economică de 5%, împrumuturile se plătesc singure, din veniturile la buget. Evident, războiul, inflația și explozia prețurilor la energie au dus chiar și pe cea mai conservatoare instituție, Comisia Națională de Prognoză, să coboare sub 3% pe acest an creșterea economică.

Acuma, să ne fie clar că teama Comisie este că, dacă ne mai lasă să ne gîndim, nu mai ajungem să contractăm toate lucrările până în decembrie 2023, cum se pare că e așteptarea, ca pînă în 2026 să cheltuim banii de sustenabilitate.

Pentru că așa gîndesc birocrații, chiar dacă a venit inundația în loc de secetă și ai nevoie de bărci, nu de irigatoare, termenul nu se poate schimba. Trebuie să îi dăm înainte cu marile noastre planuri de redresare și reziliență, care sună în mare așa:

  • Din dependenți de gaz ce eram, să devenim mai dependenți de gaz. Cînd ne-a lovit războiul România era în capul celor care se agitau să se considere gazul verde (Ghinea de la gaze, apud Greenpeace), iar acum că e musai să ne reducem dependența față de Rusia, planul e ne dăm pe mîna Exxon, acest partener de pat al Rusiei, ca să mai provocăm vreo catastrofă naturală prin Marea Neagră, și nici într-un caz să încetăm a mai fi dependenți de gaze în 2026, de oriunde ar veni ele. Dimpotrivă, extindem rețeaua de gaze și nu sunt alternative clare pentru consumatorii industriali.
  • Din dependenți de hidrocarburi ce eram, să ne facem mai dependenți, construind viitorul conceput în mari autostrăzi pentru camioanele pline de mărfuri, deși de la data încheierii autostrăzilor pînă la data interzicerii dieselului în Europa nu se știe dacă va mai rămîne măcar un an pentru amortizarea vreunui kilometru. 
  • Din orașe handicapate de trecutul comunist și încălzirea centralizată pe cărbune (Bucureștiul, Timișoara), să avem pe viitor orașe înghețate și îndatorate, că nu se încălzește clima destul de repede (un grad în ultima sută de ani în România) ca să ne lipsim de căldură, în schimb vom plăti penalități de tot felul, că PNRR nu cuprinde schimbarea radicală a acestor două orașe, deși soare și vînt există în Banat și Bărăgan cît vrei, resurse naturale sustenabile. Vor fi apeluri de proiecte pentru regenerabile, dar nu legate de planuri concrete de a scoate astea două orașe din comunism. Poate nu o fi prea tîrziu?

Ca atare, energia consumată ca să i se spună ministrului Muncii să nu deschidă cutia Pandorei, e zău, nulă și neavenită. Orice guvern cu scaun la cap și orice Comisie cu scaun la cap vor schimba PNRR. Vorba e, pe ce, că din cutia Pandorei zboară lucruri. Multe merită să zboare. Dar ce punem  în loc e problema. Orice aduce sănătate e bun (la oamenii activi, ca și la pensionari, care au nevoie de mai mulți bani să își ia medicamente), iar orice prelungește viața hidrocarburilor e rău, dacă pot să formulez această regulă simplă de sustenabilitate. Deocamdată banii PNRR deja au fost flexibilizați și se duc pe refugiați, foarte bine. Termenul din 2023 nu se poate atinge dacă vrem să facem ceva cu folos. Mai vreți și împrumuturile alea, acuma că deja catastrofa e aici? Mai gîndiți-vă o dată. Cînd duhul din sticlă ne oferă darul dintîi, să îi cerem minte, altfel o să ne irosim toate dorințele.

 

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

14 thoughts on “Scrieți Comisiei Europene că dezastrul necesar pentru schimbarea PNRR a avut loc

  1. Arion Iulian

    Se pare ca am uitat de fondurile structurale. POftim un exempluȘ Urban: Building renovated
    Urban: Public or commercial buildings built or renovated in urban areas
    Planned: 153 948 Square metres
    Decided: 354 478 Square metres
    Implemented: 656 Square metres.
    Guvernul Romaniei a planificat 153 000 metri patrati.
    Comisia a aprobat 354 000 mp, iar guvernul a efectuat o suprafata mult mai mica.
    https://cohesiondata.ec.europa.eu/countries/RO

    Reply
  2. Dumitru

    Marea impostura a Germaniei asta a fost: sa faca sa treaca gazul ca “energie curata” pentru a-si finanta adictia fata de gazul rusesc. Asta ridica bineinteles intrebari interesante il legatura cu ecologistii germani anti-nucleari, a caror politica este perfect aliniata cu ceea ce Rusia are nevoie. Deci influenta ruseasca mult mai serioasa decat in Romania neo-maccarthista. In rest, Romania chiar ar fi putut profita de gazul ei, insa ce sa vezi, a fost deja dat pe dai-boje unor companii ale “partenerilor strategici”. Iar acum ne si aliem militar cu Ucraina, singurii nebuni care o fac…

    Reply
    • Arion Iulian

      Carbunele este la fel de curat ca gazele daca sunt retinute particulele si sulful.

      Reply
    • Noi muncim nu gandim

      Ce sa faca sa isi puna industria pe butuci ca asa vor 2 3 tefelei de pe internet si prin asta se pune indirect pe butuci si industria altor tari ca de exemplu cea autohtona sau asta o sa produca piese in continuare pt fabricile din Germania inexistente?

      Reply
      • Dumitru

        Pai tefeleii cine ii plateste si ii sustine? Nu Germania ? Nu Germania a impins-o pe Kovesi (zeita tefeleilor) procuror european? Nu Germania (ca si SUA, Franta…) a impiedicat demiterea lui Basescu (ex-zeul tefeleilor) in 2012?

        Reply
  3. EcuAdor

    Depinde…, cat vor costa in viitorul apropiat imprumutturile pentru diverse investitii indispensabile…
    (asadar, pot renunta la imprumuturile nerentabile, care nu-si mai gasesc rostul in context)
    In Suedia exista deja AUTOSTRAZI pentru camioane ELECTRIFICATE.
    Bucurestii si probabil Timisoara nu se incalzesc cu carbuni, ci cu gaze, foarte scumpe azi – CET Vest nici macar nu a fost pornit iarna asta (e CET-ul privatizat de Oprescu) deoarece nu a avut cum sa faca rost de bani pentru plata gazelor.
    La Paralela 45 energia solara nu reprezinta o alternativa viabila, iar cea eoliana posibil de obtinut are un randament inferior celei din Insule si Marea Nordului – Mary Poppins stie cel mai bine. Doar daca bagam eoliene pe toate varfurile – ceea ce nu ar fi imposibil privind punctual la Transfagarasan, Transalpina si care o mai fi – ca terenurile din jurul Insulei Serpilor nu pot fi inca valorificate eolian/ fosil.
    Doar stancoasa Grecie si terenurile aride din sudul Italiei si bucati din Spania pot fi deveni rentabile pe fotovoltaice, daca China isi vede de treaba ei in viitorul apropiat.

    Reply
  4. Nila

    PNRR ar trebui sa ne dea o directive de dezvoltare pe care singuri si de buna voie n-am urma-o, nu e menit ca sa bifam cheltuirea banilor construind terenuri de fotbal in panta si scoli in comune fara copii. Deja facem din astea cu banii din Anghel Saligny. Directia urmarita de statul roman e sa fim si pe viitor dependenti de o retea de stat indiferent ca e de gaz, curent sau incalzire, pentru ca daca am fi Doamne fereste prosumatori am iesi din matricea controlului.
    Vad uimit dezbaterile televizate in care se afirma de moderatori si lideri sindicali ca nu mai poti trai cu mai putin de 3000 lei net pe luna. Romania reala nu e aia a bugetarilor, ci aia din care se extrage cu sange salariile bugetarilor, iar multi din aceasta lume viseaza la 3000 de lei brut nu net. Asta arata cat de rupti de realitate sunt cei ce fac agenda publica si cei ce o preiau sufland in trompete pe de o parte, si cinismul celor ce trag sforile acestor personaje pe alta parte. Au lumea lor in care se tranzactioneaza pozitii la stat si contracte cu statul, spolieri de fonduri luate pe o datorie pusa in carca unui popor ce arata ca nu are limite de suportabilitate. Pentru ca nu suntem in stare sa ne revoltam, poate ca un razboi ar fi si la noi solutia nu problema care sa ne regleze discrepantele si nedreptatile din societate, de aceea Romania reala nici nu pare speriata de o asemenea posibilitate pentru ca nu are prea multe de pierdut. Atata dispret fata de propria populatie in administratia tarilor romane nu s-a mai vazut din epoca fanariota, de fapt metehnele din administrarea Tarii Romanesti au fost extinse dupa 1918 in Transilvania si dupa 1919 si in Banat. 100 de ani de administratie romaneasca si comunismul au stins elita acestor regiuni si sentimentul de respect de sine si de o anumita superioritate data de toate premierele europene ce au avut loc in aceste teritorii administrate asa eficient de fostului imperiu austro-ungar. In loc ca ordinea, disciplina si seriozitatea imperiului sa fie adoptate si de regat, ne-am romanizat toti, asa cum patesc si strainii ce stau prea mult in Romania in interes de servici. Ne-am pacalit cu totii, Johanis nu e Carol I pentru ca nu e neamt ci roman adevarat, cu grade, ce stie si limba germana. Asa cum frumos scria intr-un editorial dintr-o gazeta judeteana Nina Curita “ Azi, 8 mai 2022, se împlinesc 156 de ani de când tânărul principe Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, venind pe calea apei,dinspre Baziaşul Caraş-Severinului de azi, intra în România. Am vrut doar, într-o Românie în care totul este pentru politicieni și nimic pentru țară, să amintesc, în fiecare an, de ziua de 8 mai și de ziua de 10 mai, în cinstea omului ce și-a trăit viaţa după principiul: „Totul pentru ţară, nimic pentru mine“.Azi, toți vor ceva pentru ei, mai nimic pentru țară. Și nu greșesc deloc când spun că trăim într-o România a oamenilor mici, cu mize mici. Iar când apare câte unul care gândește pe termen lung, care vede lucrurile altfel, trebuie liniștit imediat. Care dintre cei care ne conduc mai are un țel real, o moralitate neștirbită? NICIUNUL! Cu modestie, inteligenţă, disciplină, hotărâre, moralitate neştirbită, exact ce lipseşte azi tuturor celor care ne conduc, Carol I a reuşit să finiseze mentalităţi, să modernizeze o ţară căreia i-a netezit drumul spre viitor, gândindu-se mereu la generaţiile ce vor urma. Cine mai face asta azi? Dacă ne uităm la tabloul celor ce conduc România de peste trei decenii ne apucă tristeţea, iar oftatul este unul adânc… Cine se mai gândeşte la viitor, cine mai dă un echilibru fie el şi al prezentului acestei Românii? Azi, moralitatea cui mai poate străbate ambiţii şi jocuri ce nu aduc vreun bine acestei ţări?

    Reply
  5. Adrian

    E în desfășurare conferința pentru viitorul Europei. Parlamentul European poate obliga Comisia Europeană să acționeze sau să nu acționeze.

    În Franța e demult campanie (adică se întâmplă) pentru demolare cel puțin parțială a barajelor de beton pe râuri, pentru re-naturare.

    Reply
  6. Stefan Brăgărea

    Dnă Mungiu-Pippidi, vorbiți de un guvern cu scaun la cap, ceea ce nu este cazul în România. Cât despre ecologiștii de mucava (Ghinea et comp.) vă amintiți cine i-a promovat inițial ?

    Reply
  7. bunul samaritean

    PNNR si daca ? Si daca acesti bani nu existau in piata de capital ? Daca , asa cum a fost in 2008 , Romania nu avea de unde lua bani spre a acoperi deficitul ? Daca de PNNR nu suntem multumiti si daca nu dorim decit sa mutam sumele de bani in ceea ce se numeste „ consum de hirtie igienica ” daca nu vedem drumul spre dezvoltare ,drum ce ne este oferit de catre UE si ne gindim doar la vremurile de mult apuse cind eram si noi „cineva ” nu spui cine , persoana importanta,atunci nu avem decit da cerem sa folosim acesti bani spre a satisface poftele unora sau altora .Este foarte clar si cum razboiul schimba multe dintre nevoile fiecaruia dintre noi dar deja Romania a ajuns la un PIB acolo unde veniturile majoritatii cetatenilor au crescut mult si foarte mult fapt ce anuleza , in mod evident , cresterea preturilor ce erau mici spre foarte mici .Exista , de buna seama , si o categorie a cetatenilor ce trebuieste ajutata dar de aici (vedem ca ajutorul guvernamental vine si aici etapizat )si pina la a spune ca situatia este dezastruoasa e drum lung .Este foarte usor de inteles unde era Romania acum daca nu aveam sau nu eram parte a NATO si UE ? Rachetele rusilor darimau de mult Bucurestiul.O vreme va fi mai greu dar (al naibii este cuvintul asta „dar”) perspectiva ne mentine ca si membri activi cu drepturi depline in UE si NATO . Doar nu crede cineva ca Romania poate face parte din alte structuri politici sociale ?Cu exceptia unor nostalgici desigur .

    Reply
  8. Neo

    PNRR-ul este un prim proiect european neomarxist după principiul : de la fiecare după posibilități, fiecăruia după nevoi. Și până la urmă e și o chestiune de credință . Cu cât citești mai mult despre el cu atât crezi mai puțin.

    Reply
  9. ??????

    @ Bă, economia asta controlată și însușită în mare parte de generali , chestori , protipendada, care produce împrumuturi pentru grade, funcții, salarii și pensii, care de care mai speciale, construită cu academicieni ca Isărescu, Dăianu, Dobrescu, Iancu , Franc și juriști ca Bîrsan, Pop, etc., funcționează de i-ar reda lui Nicolae Ceaușescu statutul de “Geniu al Carpaților”, ?

    Reply
  10. CURIOSUL

    DE 15 ANI SOLICIT REALIZAREA UNOR PROIECTE DIN FONDURI EUROPENE. Autoritatile competente mi-au raspuns “het” (vor anticipat “stimulente” in euro ):
    1 – realizarea unor bazine piscicole CU PUIET DE PESTE DIN TOATE SPECIILE in fiecare zonna geografica, Transilvania, Oltenia si Moldova de unde sa se furnizeze puiet la fiecare PRIMARIE DIN TARA (avand in vede necesitate unei alimentari sanatoase si ieftine a populatiei);
    2 – valorificarea platformelor fostelor FABRICI SI UZINE prin INVESTITII pentru construirea de utilaje agricole necesare fiecarui agricultor simplu (prasitori, cositori, agregate pt arat, etc) sau/si construirea de RULOTE turistice de trei categorii de lux , mijlocii si simple pt uz intern si export;
    3 – amenajarea in STATIUNILE TURISTICE de parcuri pentru INSTALAREA RULOTELOR turistice (in vederea protejarii mediului si oprirea “distrugerii salbatice” a naturii).

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *