De ce nu oprește Ucraina robinetul de gaz rusesc către Europa?

Cel mai sigur loc în care te poți adăposti în Ucraina este sub vreo conductă magistrală de gaze. Acolo nu cad bombe, nu aterizează rachete, nu zboară gloanțe – iar dacă din întâmplare se întâlnește un soldat rus cu unul ucrainean, probabil că au voie să se bată doar cu pumnii și picioarele, să nu ia foc ceva.

Povestea cu gazul rusesc livrat prin Ucraina o să intre poate într-un top al cinismului mercantilist pe timp de război, la loc de cinste, alături de schimbul din primul război mondial de cauciuc englezesc (necesar pentru armamentul motorizat german) contra lentile germane Zeiss (necesare pentru artileria britanică) sau de permisele semnate de Abraham Lincoln pentru cei care căutau să cumpere bumbac din Sud în timpul războiului civil american.

Deci Europa cumpără în continuare la fel de mult gaz rusesc ca înainte, la prețuri de până la zece ori mai mari. În 40 de zile de război, Rusia a încasat pe gaze undeva pe la 10 miliarde de euro.

O treime din gaz trece pe sub Ucraina, care a încasat și ea 250 de milioane de dolari de la Rusia, taxe de tranzit (contractul este de 2 mld. de dolari pe an).

Rusia pompează gaz în Europa prin patru seturi de gazoducte: prin Ucraina (mai multe trasee), prin Belarus (Yamal) pe sub Marea Baltică (Nord Stream 1) și pe sub Marea Neagră (Turk Stream). Primele două sunt de zeci de ani. Ultimele două au fost construite abia recent, în principal pentru a ocoli Ucraina. Totuși, o treime din gazul rusesc spre Europa încă trece prin Ucraina și chiar dacă ar fi dat în folosință Nord Stream 2, tot ar rămâne vreo 20%.

De ce cumpără Europa gaz în continuare? Pentru că îi trebuie. Și pentru că e ușor să ajute Ucraina cu un gând bun, niște mărunțiș și chiar câteva rachete, dar e mult mai greu să sufere de frig și de șomaj. Au făcut notă discordantă curajoșii baltici, care și-au declarat independența față de gazele rusești. Ca să descoperi însă, la o lectură mai atentă, că e ca la Radio Erevan: `Da, am renunțat, dar numai după ce ne-am umplut rezervoarele cu gaz rusesc, numai după ce a trecut frigul, numai pentru că acum prețurile sunt oricum mult prea sus și numai pentru… luna aprilie`.

De ce vinde Rusia gaz în continuare? Pentru bani desigur, are nevoie de ei ca să-și plătească războiul. Că or fi direct euro sau că s-o alege ceva de trolling-ul cu rublele, oprirea robinetului de bani din Europa ar fi singura sancțiune cu adevărat împovărătoare pentru Putin.

Mult mai complicat este răspunsul la întrebarea de ce Ucraina acceptă să facă în continuare tranzitul. Aici nu există vreun răspuns tranșant, doar argumente pentru fiecare dintre scenarii după care – liber la speculații.

Argumentul în favoarea opririi gazului e unul și bun: îl lași pe Putin fără principala resursă de bani care îi alimentează războiul. Dar ce zice transportatorul ucrainean de gaz? „Nu intenționăm să folosim energia ca pe o armă”. Venind din locul unde borcanele de murături și prăjiturile bunicuței sunt folosite ca arme, e înduioșător.

Argumente împotrivă ar fi mici dar multe:

1. Îi „superi” pe aliați. Posibil, dar ce ai de pierdut? Îți vor refuza puținul ajutor militar pe care ți l-au dat? Germania ți-a trimis 5000 de căști și câteva rachete expirate.

2. Îi faci pe germani să-și dea arama pe față și să pornească Nord Stream 2? Poate, dar cu ce te ajută că acum complicitatea asta e ascunsă sub preș?

3. Îl superi pe Putin și îți va bombarda el conductele? Puțin probabil, nu câștigă nimic din asta și nici nu își micșorează pierderea, tot el va avea nevoie de ele mai târziu.

4. Rămâi fără banii pe tranzit? Cu siguranță, dar ce înseamnă câteva sute de milioane de euro când cineva îți distruge țara și măcelărește poporul? Sau înseamnă?

5. Îți dorești să nu înțeleagă nimeni nimic din războiul ăsta…