II. Cererea de informatii de interes public

Dreptul la informatie este prevazut in art. 31 alin. 1-3 din Constitutie 1).

Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public este reglementat in detaliu prin Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public 2).

Care informaţii sunt de interes public:

Sunt de interes public orice informaţii care se referă la sau rezultă din activităţile unei instituţii sau autorităţi publice ce utilizeaza sau administreaza resurse finaciare publice, unei regii autonome, companii nationale, precum si oricarei societati comerciale aflate sub autoritatea unei autoritati publice centrale sau locale si la care statul roman sau, dupa caz, o unitate administrativ-teritoriala este actionar unic ori majoritar.

In urma unei modificari relativ recente a legii (in octombrie 2006), contractele de achizitii publice au fost prevazute expres in categoria informatiilor de interes public. Obligatia de a comunica aceste informatii privind contractele de achizitii publice, inclusiv a copiilor de pe contracte, revine autoritatii contractante, astfel cum este definita prin lege, mai precis prin legea achizitiilor publice 3).

Prin cea mai recenta modificare a legii (in iunie 2007), au fost incluse in categoria informatiilor de interes public si cele privind contractele de privatizare. Modificarea are, desigur, un caracter pozitiv, prin largirea categoriei informatiilor de interes public, dar, in practica, rolul ei este mai mult declarativ, deoarece in text se prevede ca numai contractele de privatizare incheiate dupa data intrarii in vigoare a legii de modificare (deci, dupa 29 iunie 2007) sunt calificate ca fiind de interes public; or, este binecunoscut ca „marile” si, totodata, discutabilele privatizari s-au facut in perioada anterioara verii anului 2007. Pe de alta parte, nu se justifica o impartire a contractelor de privatizare in doua categorii: de intres public sau lipsite de interes public doar in raport de data la care au fost incheiate, deci in raport de un criteriu lipsit de substanta. In mod normal, ar trebui stabilit ca toate contractele de privatizare, indiferent de data incheierii, intra in categoria informatiilor de interes public, cu consecinta ca toate aceste contracte sa aiba regimul aplicabil informatiilor de interes public.

Legea prevede o forma speciala de comunicare din oficiu a contractelor de privatizare, respectiv: punerea lor la dispozitia solicitantului, prin consultare la sediul autoritatii sau institutiei publice. Aceasta nu inseamna ca nu pot fi comunicate si copii de pe aceste contracte, la cererea solicitantului, potrivit art. 9 din Legea nr. 544/2001.

Pentru care informaţii de interes public este liber accesul:

Pentru toate, cu excepţia celor la care accesul este interzis expres prin lege; cazurile exprese de interzicere a accesului sunt prevazute in art. 12 din lege. Consecinta este ca nu persoana trebuie sa dovedeasca dreptul sau de liber acces la o informatie de interes public (acesta este prevazut expres de lege, in art. 1, ca principiu fundamental); dimpotriva, de fiecare data cand refuza comunicarea oricarei informatii de interes public, autoritatea/institutia publica are obligatia sa faca dovada ca acea informatie este exceptata de la liberul acces potrivit art. 12 din lege. Daca nu face aceasta dovada (dovada nu se rezuma la o simpla afirmatie) autoritatea/institutia publica nu poate refuza, in mod legal, comunicarea informatiei.

Pentru care informaţii de interes public nu este liber accesul:

1. O parte dintre informaţiile clasificate, respectiv numai informatiile clasificate din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, precum si informatiile clasificate care privesc deliberările autorităţilor şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României. (Informaţiile clasificate sunt reglementate printr-o lege distinctă, Legea nr.182 din 12 aprilie 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002).

Informatiile clasificate se impart in 2 mari categorii:

  1. Secrete de stat (informatiile care privesc securitatea nationala, prin a caror divulgare se pot prejudicia siguranta nationala si apararea tarii)
  2. Secrete de serviciu (informatiile a caror divulgare este de natura sa determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat)

Excepţie de la interzicerea accesului: acele informaţii care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate / instituţie publică nu pot fi considerate ca informaţii clasificate şi constituie informaţii de interes public la care accesul este liber (articolul 13 din Legea nr.544/2001). De asemenea, prin articolul 24 alin.5 din Legea nr.182/2002 se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.

Dacă astfel de informaţii au fost, totuşi, clasificate, orice persoană are dreptul să iniţieze o procedură pentru declasificarea lor (procedură reglementată în art. 20 din Legea nr.182/2002).

2. Informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dar numai dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuala ori industriala, precum si principiului concurenţei loiale, potrivit legii.

3.Informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii (Legea nr.677/2001, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.790 din 12 decembrie 2001 se referă la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date).

In sensul art. 2 lit. c din Legea nr. 544/2001 si in sensul art. 3 lit. a din Legea nr. 677/2001 privind protectia datelor personale, constituie informatie cu privire la datele personale orice informatie privind o persoana fizica identificata sau identificabila.

Excepţie: Informaţiile cu privire la datele personale devin informaţii de interes public în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice. Deci, accesul la astfel de informaţii este liber (articolul 14 alin.1 din Legea nr.544/2001). Spre exemplu, datele privind starea sanatatii sunt, evident, date cu caracter personal; pentru ocuparea unor anumite functii publice, legea prevede necesitatea unei bune stari de sanatate; datele privind sanatea unei persoane care ocupa astfel de functii publice, desi au caracter personal, devin informatii de interes public, intrucat sunt de natura sa afecteze capacitatea de exercitare a functiei publice. Consideram ca in aceeasi categorie a exceptiei care permite liberul acces la datele cu caracter personal sunt incluse si datele din care ar rezulta cazuri de incompatibilitati sau conflicte de interese privind exercitarea functiei publice; si astfel de date afecteaza (altfel decat fizic/medical) capacitatea de exercitare a functiei publice.

4. Informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare.

Pentru a fi exceptate de la liberul acces, nu este suficient ca informatiile sa priveasca ancheta penala sau disciplinara; pentru ca refuzul de comunicare sa fie legal, este necesar ca refuzul sa fie insotit de dovezi din care sa rezulte ca prin publicitatea acelor informatii se produce una dintre consecintele prevazute de lege: periclitarea rezultatului anchetei, dezvaluirea de surse confidentiale, periclitarea vietii/integritatii corporale/sanatatii unei persoane; nu este suficient ca autoritatile/insitutiile publice sa faca o simpla afirmatie ca s-ar produce acele consecinte negative, ci trebuie sa faca si dovada producerii lor.

De asemenea, pentru a se respecta scopul legii, care este comunicarea informatiilor de interes public si nu secretizarea lor, este necesar ca autoritatile/insitutitiile publice sa ia masurile necesare pentru a comunica informatiile de interes public intr-o forma care sa asigure protectia valorilor la care se refera textul legal (de exemplu prin acoperirea datelor ce ar periclita acele valori), fara insa a refuza total comunicarea acelor informatii.

5. Informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces.

Si aici sunt valabile, in mod corespunzator, precizarile de la exceptia precedenta referitoare la informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare. Simpla afirmatie ca s-ar aduce atingere caracterului echitabil al procesului sau interesului legitim al unei parti nu este suficienta, trebuie ca aceste consecinte sa fie si dovedite de catre autoritatea/insitutita publica atunci cand le invoca.

6. Informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor

In legislatie nu a existat, multa vreme, o definitie a notiunii generice de „tanar”. Prin art. 2 alin. 2 lit. a din Legea nr. 350/2006 – legea tinerilor, a fost definit acest termen in sensul ca notiunea de “tanar” se refera la cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 35 de ani. Legea nr. 350/2006 prevede anumite masuri de protectie sociala a tinerilor, dar este discutabil in ce masura ele pot fi prejudiciate prin comunicarea informatiilor de interes public.

Si in cazul acestei exceptii de la liberul acces la informatiile de interes public, subliniem ca simpla afirmatie ca s-ar prejudicia masurile de protectie a tinerilor nu este suficienta pentru a justifica refuzul comunicarii informatiilor, ci trebuie ca autoritatea/insitutita publica sa si dovedeasca prejudiciul pe care-l invoca.

Cine poate solicita informaţii de interes public:

Orice persoană, fizică sau juridică, română sau străină poate cere informaţii de interes public (art.20 din Norme 4))

Solicitantul trebuie să-şi motiveze, să-şi justifice cererea?

Nu, cererea nu trebuie justificată. Informaţiile de interes public pot fi solicitate şi numai din “simplă curiozitate”, întrucât accesul la astfel de informaţii este liber, ceea ce presupune ca ele să se afle la dispoziţia tuturor.

Cum pot fi aflate informaţiile de interes public:

Ele se comunică din oficiu (fără a fi nevoie de vreo cerere) sau la cererea, verbală sau scrisă, a solicitantului.

Accesul la informaţiile de interes public este gratuit. Solicitantul trebuie, însă, să suporte costul serviciilor de copiere a documentelor pe care le cere. In general, acesta trebuie sa corespunda costului copiilor efectuate la unitati care desfasoara activitati de fotocopiere („xeroxare”).

Comunicarea din oficiu

Nu toate informaţiile de interes public se comunică din oficiu, ci numai o categorie: cele care privesc organizarea şi funcţionarea autorităţii/instituţiei publice, datele de identificare (denumire, adresă, numere de telefon, fax, adrese electronice), structura organizatorică, sursele financiare, bugetul, bilanţul contabil, programele şi strategiile proprii, liste cu documentele de interes public şi cu categoriile de documente produse şi/sau gestionate, căile de atac la dispoziţia solicitantului, precum si contractele de privatizare incheiate dupa 29 iunie 2007.

Comunicarea din oficiu se realizează prin: publicarea, anual, a unui buletin informativ de către autorităţile/instituţiile publice; publicarea, în Monitorul Oficial, Partea a III-a, cel puţin anual, a unui raport de activitate de către autorităţile publice; organizarea la sediul fiecărei autorităţi/insituţii publice a unui punct de informare-documentare unde solicitantul să poată consulta documentele ce conţin informaţii de interes public ce se comunică din oficiu ; afişarea la sediul fiecărei autorităţi/instituţii publice sau publicarea respectivelor informaţii în Monitorul Oficial sau în mijloacele de informare în masă, în publicaţii proprii, precum şi în pagina de internet proprie.

Afişarea la sediul autorităţii/instituţiei publice este, în cazul tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, modalitatea minimă obligatorie de difuzare a informaţiilor de interes public comunicate din oficiu (art.11 din Norme). Exceptie fac doar contractele de privatizare mentionate mai sus, la care accesul se face doar prin punerea lor la dispozitia solicitantului, pentru consultare, la sediul autoritatii/instiutiei publice, potrivit dispozitiei cu caracter derogatoriu de la art. 5 alin. 5 din Legea nr. 544/2001. In practica, exista cazuri in care unele autoritati/institutii publice au postat pe site-ul propriu contracte de privatizare, in scopul de a facilita informarea cetatenilor.

Informaţiile comunicate din oficiu trebuie prezentate într-o formă accesibilă şi concisă, care să faciliteze contactul persoanei interesate cu autoritatea/instituţia publică (art.10 din Norme). Rezultă că dacă informaţiile nu sunt prezentate într-o formă accesibilă, obligaţia comunicării lor din oficiu nu este îndeplinită.

Comunicarea la cerere

Cererea poate fi verbala sau scrisa.

Cererea verbală se adresează compartimentului/biroului de informare şi relaţii publice sau persoanei special desemnate în acest scop. Răspunsul se comunică pe loc, în cadrul unui program afişat la sediul instituţiei/autorităţii publice. Dacă informaţiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este îndrumată să le ceară în scris.

Cererea scrisă poate fi făcută pe hârtie sau pe suport electronic (e-mail). Ea trebuie să conţină: denumirea şi sediul autorităţii/insituţiei publice; numele, prenumele şi semnătura solicitantului, precum şi adresa la care se solicită primirea răspunsului; care este informaţia solicitată, dacă se solicită copii de pe documente (cu indicarea cât mai exactă a acestora), disponibilitatea de a plăti costurile serviciilor de copiere a documentelor.

Dacă solicitarea nu este de competenţa instituţiei/autorităţii publice sesizate, aceasta nu o va restitui persoanei, ci, în termen de 5 zile de la primire, o va trimite instituţiei/autorităţii competente şi va informa solicitantul despre aceasta.

Termenele de comunicare a informatiilor solicitate

Legea prevede termene de comunicare de: 5 zile, 10 zile şi 30 de zile.

În termen de 5 zile de la primirea cererii se comunică în scris refuzul comunicării informaţiilor şi motivarea acestuia.

În termen de 10 zile de la înregistrarea cererii se comunică în scris informaţiile solicitate sau, în cazul în care au fost cerute informaţii complexe, faptul că ele vor fi comunicate în scris în termen de 30 zile de la înregistrare.

În termen de 30 de zile de la înregistrare se comunică în scris informaţiile complexe, pentru care identificarea şi difuzarea necesită o durată de timp ce depăşeşte 10 zile.

Nerespectarea termenelor legale pentru comunicarea în scris a refuzului sau a informaţiei echivalează cu refuzul nejustificat de rezolvare a cererii şi, implicit de aplicare a legii liberului acces la informaţiile de interes public.

Căi de atac

Pentru refuzul nejustificat, explicit sau tacit, de comunicare a informaţiilor sau pentru orice altă încălcare a dreptului persoanei de liber acces la informaţiile de interes public (comunicarea informaţiilor într-o formă inaccesibilă, neclară, vagă, incompletă, comunicare tardivă a informaţiilor sau a refuzului, necomunicarea prelungirii termenului de la 10 la 30 zile etc.) solicitantul are la dispoziţie două căi de atac : reclamaţia administrativă şi plângerea în instanţă.

1. Reclamaţia administrativă

Constă într-o reclamaţie scrisă care se adresează conducătorului autorităţii/instituţiei publice din care face parte angajatul care a refuzat aplicarea prevederilor legii liberului acces la informaţiile de interes public.

Se formulează în termen de 30 zile de la data la care solicitantul informaţiei a luat cunostinţă de încălcarea dreptului (Recomandăm să se facă reclamaţie administrativă în termen de 30 zile de la expirarea celor 10 zile in care trebuiau comunicate informatiile, daca nu s-a primit vreun raspuns la cerere. Daca, in termenul de 10 zile s-a primit un raspuns, iar acesta este considerat nesatisfacator de catre solicitant, reclamatia se face in termen de 30 de zile de la data primirii acelui raspuns).

Reclamaţia administrativă va cuprinde, pe lângă menţiunile din cererea de solicitare a informaţiei, si o expunere a motivelor pentru care solicitantul consideră că a fost încălcată legea.

Solutionarea reclamatiilor administrative se face de catre comisia de analiză privind încălcarea dreptului de acces la informaţiile de interes public, care se constituie (si, obligatoriu, trebuie sa existe) la nivelul fiecarei autoritati/institutii publice (art. 35 din Norme).

Potrivit art. 34 din Norme, reclamatia administrativa trebuie solutionata in termen de 15 zile de la primire. Potrivit principilui prevazut in articolul 51 alin.4 din Constituţie, care stipuleaza că autorităţile publice au obligaţia să răspundă la petiţii, solutia la reclamatia administrativa trebuie comunicata solicitantului, indiferent daca reclamatia este admisa sau respinsa.

2. Plângerea la instanţă

Instanta poate fi sesizata direct cu plangere impotriva refuzului de aplicare a Legii nr. 544/2001. Nu este necesar ca, inainte de sesizarea instantei, se se adreseze o reclamatie administrativa conducătorului autorităţii/instituţiei publice.

Termenul de sesizare a instantei este de 30 zile si incepe sa curga de la data expirării termenelor de 5 zile, de 10 zile sau de 30 zile, in care autoritatea/institutia publica trebuie sa comunice refuzul sau informaţia, termene prevăzute în articolul 7 din Legea nr.544/2001.

Reclamatia administrativa are caracter facultativ. Daca se formuleaza o reclamatie administrativa, trebuie avut in vedere ca acest fapt nu prelungeste termenul de sesizare a instantei cu durata rezolvarii reclamatiei. In consecinta, in acelasi termen de 30 zile trebuie sa se formuleze si reclamatia administrativa si sa fie sesizata si instanta.

In lipsa unui raspuns la cererea de informatii, instanta trebuie sesizata in termen de 10 + 30 zile de la data la care autoritatea/institutia publica a primit cererea. Aceasta deoarece, in sistemul Legii 544/2001, termenul de 10 zile este termenul general in care autoritatea/institutia publica trebuie sa reactioneze. Daca se primeste un raspuns pana la expirarea termenelor de 5, 10, 30 zile, iar acest raspuns este nemultumitor, termenul de 30 zile pentru sesizarea instantei incepe sa curga de la data primirii raspunsului.

Plângerea la instanta este scutită de taxa de timbru.

Plângerea se adresează, în primă instanţă, numai tribunalului. Este o competenţă materială specială prevăzută expres de Legea nr.544.2001, care deroga de la competenţa materială din contenciosul administrativ. Deci, Curtea de apel nu are competenţă ca primă instanţa, ci doar ca instanţă de recurs.

Competenţa teritorială este alternativă, la alegerea petentului: tribunalul în a cărei rază teritorială domiciliază petentul sau tribunalul în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii/instituţiei publice.

Model de cerere de informatii de interes public

Descarcati formatul word al cererii de informatii de interes public.

Catre, …………….[denumirea autoritatii/institutiei publice]………………………..
…………….[sediul autoriatii/institutiei publice]…………………………………
Subsemnatul(a)/Subscrisa ….[numele si prenumele persoanei fizice/denumirea persoanei juridice] ……….., domiciliat(a)/cu sediul în 5) ……………… [domiciliul petitionarului/sediul persoanei juridice] ………………. reprezentata de ………………. 6) in calitate de ……….. 7), în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, va solicit comunicarea urmatoarelor:

………………………………… [indicarea concreta, cat mai precisa si clara a informatiilor solicitate, evitandu-se termenii/formularile vagi, generice, echivoce, pentru a permite autoritatii/insitutiei publice identificarea corespunzatoare a informatiilor care trebuie comunicate] ……………………………………..

Imi exprim/ne exprimam disponibilitatea de a plati taxele aferente serviciior de copiere a documentelor solicitate, dupa informarea prealabila privind costurile acestor servicii 8).

Va solicit/solicitam ca informatiile sa-mi/sa ne fie comunicate la urmatoarea adresa: ……………………… 9) .

Data: Semnatura 10) / Numele, prenumele, calitatea si semnatura reprezentantului 11),

Recomandam ca aceasta cerere sa fie trimisa prin posta, recomandat sau cu confirmare de primire (preferabil, cu confirmare de primire).

Avocat Dan Mihai

Note:

  1. Art. 31 alin. 1-3 din Constitutia revizuita in 2003 are urmatorul continut: 1. Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. 2. Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal. 3. Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau securitatea naţională.
  2. Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.663 din 23 octombrie 2001. Ulterior, au fost emise Normele metodologice din 7 februarie 2002 de aplicare a Legii nr.544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.123 din 7 februarie 2002. Normele si hotărârea au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.167 din 8 martie 2002. Pana in prezent, Legea nr. 544/2001 a fost modificata de 3 ori, prin: Legea nr. 371/2006, Legea nr. 380/2006 si Legea nr. 188/2007.
  3. Achizitiile publice sunt reglementate prin Ordonanta de urgenta nr. 34/2006, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, aprobata cu modificari prin Legea nr. 337/2006, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 625 din 20 iulie 2006. Ulterior a suferit mai multe modificari si completari.
  4. Normele metodologice din 7 februarie 2002 de aplicare a Legii nr.544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.123 din 7 februarie 2002.
  5. Art. 6 alin. 3 din Legea nr. 544/2001 nu prevede obligatia solicitantului de a-si indica adresa/sediul, ci doar ca trebui sa indice la ce adresa solicita comunicarea informatiilor. Totusi, solicitantul poate indica, atunci cand apreciaza, domiciliul/sediul. Recomandam, ca regula, indicarea domiciliului/sediului.
  6. Se completeaza in cazul persoanelor juridice.
  7. Se completeaza in cazul persoanelor juridice.
  8. Se insereaza in cerere atunci cand sunt solicitate (si) copii de pe documente.
  9. Se completeaza atunci cand se solicita ca informatiile sa fie communicate la alta adresa decat domiciliul/sediul solicitantului. Art. 6 alin. 3 din Legea nr. 544/2001 permite acasta solicitare.
  10. In cazul persoanei fizice.
  11. Se completeaza in cazul persoanelor juridice.

Recomandări

9 thoughts on “II. Cererea de informatii de interes public

  1. Dogaru Maria

    Felicitari pt.tot.Este extraordinar ce faceti! Asteptam de 20 de ani sa fie ordine,onoare si cinste in tara.Tineti-o tot asa. Abia aseara am auzit de la B 1 Tv.

    Reply
  2. moldoveanu ion

    felicitari felicitari felicitari intregii echipe.am convingerea ca prin ceea ce faceti sa avem o romanie mai curata .cu profund respect.

    Reply
  3. petrosanu

    cele comunicate sunt de un real folos pentru orice persoana care doreste sa participe prin actiunile sale la indreptarea multor lucruri din activitatea autoritatilor publice.
    eu voi folosi aceste posibilitati.
    va multumesc!

    Reply
  4. Pingback: Ia Statul la întrebări!  România Curată îți oferă cea mai simplă modalitate de a afla cum cheltuie autoritățile banii tăi. TESTEAZ-O ACUM! | România curată

  5. markwilliams

    pe siteul Presedintele Romaniei s-a blocat accesul la arhiva privind toate activitatile publicate(de interes public)ale precedesorilor prezidentiual:Iliescu,Constantinescu,Basescu.Daca soliciti un material de presa ti se comunica:Nu exista versiune in limba romana..Pur si simplu se INTERZICE ROMANILOR ,cei care i-au dat mandat actualului presedinte,sa aiba acces la informatii publice.
    Un drept constitutional ,potrivit art.31,INCALCAT grosolan,la cel mai inalt nivel!

    Reply
  6. MIRCEA POPESCU

    Consider necesar ca Universitatea din Cluj, sau cancelaria Dlui. presedinte Klaus Iohanis sa faca publica licenta de fizician si foaia matricola obtinuta la finele studiilor universitare. Este normal ca fiecare cetatean sa probeze prin actele de studii nivelul de educatie si instruire la angajare, dar mai ales la ocuparea functiei publice supreme in stat. Probabil ca la angajarea ca profesor, apoi ca inspector a prezentat aceste acte, pe care este necesar sa le cunoasca si cetatenii Romaniei. Daca “Romania Curata” se sfieste sa formuleze aceasta cerere, o voi face individual, desi nivelul studiilor unui presedinte trebuie sa intereseze intreaga tara.

    Reply
  7. Genius

    Bună ziua.

    Am o întrebare. Am adresat unei instituții a statului o cerere de informații. Mai precis, solicitam să mi se confirme dacă încadrarea legală găsită de mine pentru un tip de joc de noroc este cea corectă, precum și detalii despre procedura de obținere a licențelor. Sunt aceste informații de interes public? Eu personal consider că da, pentru că au fost adresate autorității care reglementează și controlează acest domeniu, precum și pentru că fac parte din activitatea pe care o desfășoară (acordarea de licențe). Confirmarea de primire o am de 3 săptămâni. Mi-am scris și adresa poștală, dar am solicitat ca informațiile să-mi fie trimise pe o adresă de email. Mi-am scris numele, am scris data și am semnat.

    Mă puteți ajuta cu un răspuns? Mulțumesc.

    Reply
  8. Marius Pitigoi

    Care este practica impotriva institutiilor care nu raspund in termen?
    Conform Art. 21.
    (1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autoritati ori institutii publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere si atrage raspunderea disciplinara a celui vinovat.
    Exista vreun caz in care chiar a fost sanctionat angajatul?

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *