Zbaterea concesionarilor de la Marea Neagră – Petrom, Exxon, Carlyle, Lukoil și restul – a atins culmea penibilului când fostul șef SIE Claudiu Săftoiu, pe post de „fata de la pagina 5”, s-a apucat să le ia apărarea în Libertatea, vânturând diversiunea penibilă a intereselor rusești. Mai lipsea să facă același lucru alt fost șef SIE, de pe postul de soț al medicului plătit de Petrom cu 7.000 de euro pe lună!
Sau să sugereze SRI că dacă nu dăm gazele pe nimic vor ocupa rușii Insula Șerpilor (dar, vai, asta s-a întâmplat deja).
Potrivit informațiilor vehiculate în media, însăși Karin Kneissl, ministrul austriac de externe, și-ar fi anunțat venirea în România pentru a discuta despre gaze. Austria – să nu uităm! – este principala țară UE care susține eliminarea sancțiunilor contra Rusiei pentru că a anexat Crimeea. Și singura care a refuzat să expulzeze diplomați ruși după cazul Skrypal.
Concesionarii presează de zor să capete o ordonanță de urgență care să le mai îndulcească înfrângerea, și încearcă să vândă situația ca pe o „răzgândire” a Guvernului, când de fapt este semn că amenințările voalate cu retragerea erau doar vorbe în vânt.
Iată însă că începe să se confirme o suspiciune care prindea contur încă de la episodul în care concesionarii au fost umiliți în mod deliberat și explicit, în momentul în care au fost puși în fața faptului împlinit de noua grilă de taxare: Statul are un plan B solid și nu se va supăra deloc dacă actualii concesionari își fac bagajele ca să le facă loc altora. S-a văzut asta când Darius Vâlcov a ieșit și a supralicitat spunând că gazele pentru populație se vor ieftini cu 20%. În traducere: tot n-ați plecat? Stați că mai avem!
De ce a făcut asta? Grila de taxare asigură venituri decente la bugetul de stat, o politică de exploatare rațională și stimulente pentru expansiuna investițiilor. Totuși, ea lasă suficient spațiu concesionarilor să facă acolo o exploatare profitabilă sau chiar foarte profitabilă. Nu un jaf, cum era cazul în forma trecută prin Senat, dar în continuare o afacere bună.
Din aceste motive, orice speranță din partea concesionarilor că pot obține mai mult este deșartă. Dacă legea se întoarce în Parlament, ea va conține taxe egale sau mai mari ca cele stabilite deja. Iar o ordonanță de urgență care să cedeze înapoi din taxele stabilite de Parlament ar fi de-a dreptul sinucigașă… Eventualele discuții despre vreo ordonanță par mai degrabă o altă diversiune care să adoarmă simțurile lobbiștilor. Nimeni nu va fi dispus, politic vorbind, să dea cadou nici măcar un miliard de euro dintre cele 10-12 stabilite acum.
Prin urmare, cine a desenat grila, care presupune un nivel destul de ridicat de expertiză și experiență, a asigurat probabil statul român că la nivelul respectiv de redevență vor fi destul interesați.
În mod ironic, însă, cei mai câștigați ar rămâne tot concesionarii actuali.
Pentru Petrom, de exemplu, ar fi oportun să scoată gaz pentru statul român chiar și gratis (sau cu o mică marjă operațională, pusă acolo mai mult din curtoazie). În lipsa cantităților de acolo, OMV și Petrom riscă să devină irelevante în această parte a Europei (pentru Vest e OK, se bazează pe ce-i livrează Gazprom).
După principiul „ai grijă ce-ți dorești că s-ar putea să se întâmple”, o variantă modificată a legii ar putea merge inclusiv după principiul „Tot profitul la bugetul public”.
Nici măcar Exxon nu este prea departe de această situație. După ce compania a fost forțată de sancțiuni să se retragă din explorările comune cu Rosneft din zona rusă a Mării Negre, costurile de oportunitate pentru a se retrage acum complet din regiune ar fi enorme.
În cazul Lukoil… la fel ca și nouă, lor le place să piardă bani… le dă senzația că astfel fac ceva „strategic”. Diferența față de noi este că barem au de unde.
Prin urmare, pentru concesionari, cea mai inspirată decizie de afaceri ar fi să accepte toate condițiile impuse prin noua lege, să iasă public să o spună, apoi să se apuce de muncă.
Un caz-școală ar putea fi cel al gazelor de șist din urmă cu câțiva ani. Chevron a încercat o strategie de jaf cu concursul explicit al instituțiilor de forță ale statului. În loc să le plătească localnicilor compensațiile substanțiale pe care le meritau, au crezut că este mai ieftin să pună jandarmii cu bastoanele pe ei, ca să nu creeze vreun precedent. Oare le-ar fi mers strategia asta în Franța sau Germania? Acolo despăgubirea comunităților este primul punct critic în orice astfel de discuție!
Era de ajuns ca Chevron să plătească 2000-3000 de euro pe gospodărie și localnicii ieșeau în stradă să-i susțină, nu să-i alunge!
O nimica-toată în bugetul total.
Argumentul cu „costurile fenomenale” ale exploatărilor prin fracturare hidraulică s-a văzut mai recent cât de exagerat era. În Statele Unite, unde gazul se vinde la o treime din prețul european (70-80$/1000mc față de 200-230$/1000mc), exploatările prin fracturare fac profit bine-mersi. Vom afla, probabil, peste câțiva ani, cât costă cu adevărat și extracția offshore.
Dovada că încercarea de la Pungești a fost o ratare în primul rând pentru Chevron stă în faptul că Tom Holst, directorul de țară la vremea respectivă, a fost apoi lăsat la vatră din companie și lucrează acum ca cercetător universitar în UTAH pentru, probabil, mai puțin de o zecime din remunerația cu care era obișnuit.
În cazul exploatărilor offshore nu sunt localnici de despăgubit ci doar taxe de încasat la buget în beneficiul tuturor cetățenilor.
Așa că exploatările au șansa să continue, cu sau fără actualii concesionari, în condițiile decente stabilite acum sau în altele mai bune pentru stat. Pentru Exxon, OMV, Carlyle, Lukoil etc., cu prețul unor bonusuri destinate managerilor, mai bine acceptă condițiile și trec la treabă.
Dacă au nevoie de o scuză bună de trimis la headquarters – întâlnirea Trump-Putin le vine mănușă!
Până acum, exploatările din România erau făcute ca fărâmitură din logica globală de a duce prețul hidrocarburilor cât mai jos, că poate astfel va fi ruinată Rusia. Iată însă că strategia nu a mers iar această etapă s-a încheiat. Cei doi au discutat că ar fi mai bine pentru toată lumea ca petrolul și gazele să fie mai scumpe. Astfel, prognozele de preț pe termen mediu și lung pot fi revizuite substanțial în sus, iar ce era „inacceptabil” ieri devine astăzi de dorit…
Dar repede, până nu ne răzgîndim ;)
Toate articolele despre legea offshore:
- Sună-ți deputatul și întreabă-l dacă are de gând să renunțe la cele 10 miliarde de euro din Marea Neagră!
- Dragnea, să nu îndrăznești să dai gazele din Marea Neagră de pomană ca să scapi tu de pușcărie!
- Care este cantitatea de petrol și gaze de sub Marea Neagră?
- Rugăminte către mass-media: nu ratați subiectul gazelor din Marea Neagră!
- Cine și cum servește propagandei ruse în jaful gazelor de la Marea Neagră
- Prima victorie a cetățenilor în fața încercării de jaf al gazelor din Marea Neagră
- Unde este urgența în cedarea gazelor pe nimic?
- Poate fi gazul din Marea Neagră folosit „pentru economia României”?
- Ce înseamnă securitate energetică pentru națiunile cu minte în cap
- Statul român n-a calculat niciodată câți bani ar putea să ia din petrol și gaze. I-a lăsat pe experții petroliștilor să calculeze pentru el!
- Stimați deputați ai României, nu furați de la copii!
- Petiție și protest împotriva cedării gazelor pe mărunțiș
- Cine a scris ACEASTĂ sesizare la Curtea Constituțională?
- Ți-ai sunat deputatul și ai adus măcar un milion de euro la bugetul public – felicitări!
- Deci, cum a rămas cu gazele… Și de unde și-a luat Dragnea grilă?
- Căutați corupție și trădare? Luați la puricat jaful gazelor din Marea Neagră!
- Pleacă sau nu câinele de la măcelărie?
- Cum funcționează deductibilitatea în noua lege offshore
- Cine, cum și de ce a votat în Parlament pe legea offshore
- Domnule președinte Iohannis, când ne vorbiți și despre gazele din Marea Neagră?
- Consultanță gratis pentru concesionarii de la Marea Neagră: Luați ce vi s-a dat și spuneți „bogdaproste”
- Viorica Dăncilă – conflict de interese în scandalul gazelor. Soțul încasează 8.000 de euro pe lună de la Petrom
- Dragnea a rezolvat-o cu gazele, dar a uitat petrolul!
- Cum să obții maximum de pe urma petrolului și gazelor dar să nu ajungi ca Venezuela
- Știați că de la anul prețul căldurii se dublează? Iar noi construim conducte ca să vindem gazul prin vecini!
- OMV, probleme? Iată rezolvarea: Închideți rafinăria de la Viena și redeschideți la Pitești!
- Cum a ajuns toată (TOATĂ!) industria românească de petrol și gaze pe mâna rușilor
- Doamnă Firea, când le spuneți bucureștenilor că le-ați condamnat copiii să înghețe în case?
- Sunt șanse ca industria de îngrășăminte agricole să își revină? Poate da, poate nu – dar e o crimă să nu încercăm!
- Coridorul jafului: Conducta BRUA se poate face doar dacă Transgaz fură 17 mii de terenuri de la proprietari
Mai e un subiect “pe bani multi” care ar putea fi tratat pe aici — amnistia fiscala a lui Teodorovici, care pare a fi un nou “tun”.