„Ne aflăm la o răscruce, în România: putem alege calea către un viitor pozitiv pentru natură și rezilient, sau putem recurge la planuri învechite, din secolul XX, precum barajul de la Răstolița, care ne va distruge și mai multe râuri și păduri – și va face comunitățile locale mai vulnerabile”, a declarat Barbara Bendandi, director de conservare la WWF-România, Fondul Mondial pentru Natură.
„Aprobarea acestui baraj zombi va avantaja doar Hidroelectrica, care va profita, în timp ce generațiile viitoare de români vor plăti prețul accentuării deficitului de apă și al pierderii naturii. Guvernul nu trebuie să readucă acest baraj din morți”, a mai spus aceasta.
Citatele fac parte din comunicatul de presă asumat de membrii Federației Coaliția Natura 2000, Bankwatch România, Declic și 2Celsius, WWF prin care se solicită autorităților să respingă proiectul de la Răstolița din cauza riscurilor pe care le prezintă. Împotriva proiectului a fost inițiată și o petiție, semnată deja de peste 6.000 de cetățeni.
Mii de semnături pentru salvarea pădurilor din Călimani. PETIȚIE
Comunicatul a fost transmis în contextul în care, în ciuda faptului că autorizația de mediu pentru Răstolița a expirat cu ani în urmă, Hidroelectrica așteaptă acum aprobarea guvernului pentru a relua dezvoltarea.
Conform semnatarilor, dacă va fi aprobat, proiectul:
- Va distruge 170 de hectare de pădure la intersecția a 3 arii protejate Natura 2000;
- Va fragmenta râul Mureș, bogat în biodiversitate, și va afecta grav alte 9 râuri;
- Va avea impact negativ asupra a 43 de arii naturale protejate si alte zone de protecție, care sunt susținute de aceste râuri;
- Va avea impact negativ asupra a două Zone-Cheie pentru Biodiversitate (Key Biodiversity Areas), locuri importante la nivel mondial pentru specii și habitate;
- Va duce la dispariția locală a lostriței (somonul de Dunăre), specie emblematică și critic periclitată.
Pe lângă amenințarea la adresa populațiilor diverselor specii, degradarea acestor ecosisteme fluviale și forestiere va avea un impact asupra cantității și calității apei în aval, cu efecte resimțite până în Ungaria, și va submina reziliența pe termen lung, în condițiile în care România se confruntă cu efecte din ce în ce mai mari ale schimbărilor climatice, cum ar fi secetele și inundațiile extreme, arată organizațiile semnatare.
„Acest proiect nu are niciun sens! Din punct de vedere politic, economic, ecologic și climatic, trăim într-o lume total diferită de cea de acum 30 de ani: trebuie să rezolvăm provocările de astăzi cu soluțiile de astăzi, nu cu un proiect distructiv, moștenit din perioada comunistă”, a declarat Stuart Orr, Global Freshwater Lead la WWF International.
În mod ironic, guvernul României analizează decizia de a aproba barajul la doar câteva săptămâni după ce a votat pentru aprobarea Legii UE privind refacerea naturii, care stabilește un obiectiv de refacere a cel puțin 25.000 km de râuri până în 2030 prin eliminarea barajelor și a altor obstacole și subliniază importanța refacerii ecosistemelor sănătoase în abordarea crizelor climatice și ale naturii. De asemenea, ne aflăm la mai puțin de doi ani după ce România a semnat ambițiosul Cadru mondial pentru biodiversitate Kunming-Montreal, care prevede în mod explicit protejarea a 30% din apele interioare.
Punctul de vedere al biologului Călin Dejeu pe acest subiect:
Barajul ilegal de la Răstolița înseamnă mutilarea totală a Călimanilor
Organizațiile semnatare mai arată că barajul de la Răstolița ar încălca și o serie de legi naționale în vigoare, care interzic exploatarea resurselor naturale în siturile Natura 2000 și defrișările de păduri în Parcul Național Călimani, precum și directivele UE privind habitatele naturale, speciile sălbatice și apa.
În plus, noile evaluări ale impactului asupra mediului sunt incomplete și superficiale, ducând la concluzii tendențioase care nu iau în considerare efectele cumulative ale diferitelor componente ale proiectului și nu abordează pe deplin aspectele-cheie legate de conectivitatea ecologică și habitatele speciilor protejate.
Deși autoritățile de la diferite niveluri au susținut că proiectul se află deja într-un stadiu avansat, deoarece au fost efectuate lucrări pregătitoare semnificative cu ani în urmă, „producerea primului kilowatt” va necesita în continuare investiții masive, care vor fi suportate de contribuabilii români. Iar finalizarea proiectului va duce, desigur, la costuri uriașe pentru oameni, natură și reziliență.
Din toate aceste motive, coaliția cere guvernului să interzică imediat și definitiv barajul hidroenergetic de la Răstolița – și să se concentreze pe înlocuirea energiei sale potențiale cu investiții mai durabile în energie solară și eoliană, sau chiar modernizarea vechilor hidrocentrale.
***
Cum a ajuns Albania exemplu european de bune practici în protejarea râurilor și cum acest lucru a dus la cifre record de turiști (un număr aproape triplu de turiști, anual, comparativ cu populația țării!):
Citește, pe România Curată:
Citind articolul am devenit si mai pesimist pentru mediul din Romania. Vreti sa spuneti ca nu s-au gasit suficienti romani sa conduca WWF-Romania ? E nevoie de o “Barbara Bendandi” care locuieste la Berlin ? Cat timp Romania nu va avea cadre ecologiste adevarate, care sa locuiasca in Romania si care sa inteleaga cum sa vorbeasca romanilor, si pe care romanii (inclusiv tarani si padurari) sa ii inteleaga, partida e pierduta. Este o lupta futila intre o ideologie straina, fara implantare locala, si niste romani care raman in secolul 19. Utilizarea de invective si “virtue signaling” nu vor servi la nimic.
asta e problema; că sunt și alți europeni cărora le pasă de pădurile și mediul din România?
Haida-de! Eu ce am scris e clar. Ca sunt si altii carora le pasa, nici o problema. Dar romanii sunt cei care trebuie sa hotarasca. Pot sa fie 50 de milioane de Barbare, tot romanii voteaza alesi care decid politici. Nu? Iar faptul ca WWF-Romania are “directori” care nu sunt romani si locuiesc la Berlin este o rusine.
Am o singura intrebare D lor ecologisti: care este pregatirea Dvs profesionala pt a aprecia rentabilitatea sau nerentabilitatea unei amenajari hidroenergetice? Vara aceasta ne a evidentiat futilitatea politicilor “verzi” in energie cu subventii EU pentru productia industriala chineza, cu probleme imense de reglaj create sistemului energetic national, cu deficit de putere la varfurile de seara si compensarea de pe piata spot …samd. Asta este efectul aplicarii unor politici de mediu la nivel de slogan, fara a le intelege si fara a cunoaste foarte serios si in profunzime sistemele energetice, este valabil si pentru CE unde politicile sunt elaborate de politicieni de mediu pe baza de wishful thinking, cu pregatire indoielnica, pentru ca, nu i asa, ingineria cere sa inveti si mate si fizica si chimie si inca multe multe discipline de specialitate care cam cer efort pt a putea avea rezultate concrete.
Mai bine va organizati sa plantam copaci durabil, nu in monocultura si continuati sa fugiti dupa hotii de lemn, pt problemele energetice intrebati i si pe cei care se pricep si au si preocupari ecologice ca exista.
1. vara asta tocmai a demontat o altă mare uriașă a distrugerii ariilor naturale protejate pentru a umfla conturile unor mafioți: că barajele ar acționa ca o ”baterie”, că dai drumul la apă când e cerere mare; ei, uite că acum și hidro produce între o treime și sub jumătate cât produce iarna; dar, desigur, de ce se investim aceeași bani în capacități de stocare reală, când îi putem stoca în betoane și bolovani, că din baterii nu câștigă băieții ”deștepți” cât câștigă din umflat factura la beton și pietriș… 2. pregătirea dumneavoastră care e?