Ciucă, citește asta! Albania face istorie: a renunțat la construirea a 45 de hidrocentrale, pentru a înființa primul parc național al unui râu sălbatic din Europa!

Albania a anunțat, săptămâna trecută, înființarea primului parc național al unui râu sălbatic sălbatic din Europa. N-am citit știrea asta în presa din România, am găsit-o pe Reuters, The Guardian ori Euronews. The Guardian și-a trimis corespondenții la fața locului și a reluat subiectul într-un reportaj special. În România dăm doar știri despre proiecte care își propun distrugerea unui parc național (Defileul Jiului) și a altor arii naturale protejate pentru construirea unor proiecte megalomanice (ca și dimensiuni, costuri, beneficii pentru firmele de construcții conectate politic, dar cu aport total nesemnificativ, de sub 1%, pentru sistemul energetic național). Și, desigur, nu citim în presa din România că, anual, în țările europene se demolează sute de construcții care obstrucționează și afectează râurile, inclusiv baraje…

”Unul dintre ultimele râuri sălbatice din Europa, Vjosa, care găzduiește peste 1.000 de specii de animale și plante, a fost declarat parc național de către guvernul albanez, primul de acest fel de pe continent”, notează The Guardian. Râul Vjosa curge pe 168 mile (270 km) din Munții Pindului, din Grecia, prin canioane înguste, câmpii și păduri din Albania până la coasta Adriaticii. Fără baraje sau alte bariere artificiale, este bogat în specii acvatice și susține nenumărate animale sălbatice – inclusiv vidre, vulturul egiptean, specie pe cale de dispariție, și râsul balcanic, specie în declin critic.

Decizia vine după o luptă de aproape zece ani a unei coaliții a ONG-urilor de mediu și a cetățenilor albanezi (inclusiv o petiție care a strâns aproape 55.000 de semnături) care s-au opus proiectului hidroenergetic care viza construirea a 45 de hidrocentrale în regiune (8 pe cursul principal și 37 pe afluenți). Campania Save the Blue Heart of Europe a fost susținută, începând cu anul 2019, și de Leonardo DiCaprio.

Inițial, în 2007, construcția hidrocentralelor a fost începută și abandonată de o firmă italiană, iar apoi proiectul a fost preluat, în 2017, de un consorțiu turco-albanez. Studiul de mediu, elaborat pentru proiect, a prezis că, după 45 de ani, barajul se va înfunda, reducând producția de energie. În 2020, guvernul albanez a respins evaluarea impactului asupra mediului a proiectului propus de consorțiul turco-albanez și a anunțat că barajul Kalivaç nu va fi construit (nota bene: proiectele din România ar urma să fie realizate fără studii de impact asupra mediului!), asta chiar dacă Albania se bazează într-o măsură mult mai mare decât România pe energia hidro.

Construcția barajului Kalivaç, cel mai mare din proiectul hidroenergetic care presupunea 45 de hidrocentrale de pe Vjosa și afluenți, era avansată în momentul în care s-a luat decizia renunțării la proiect și transformarea regiunii în parc național Foto: Nick St Oegger/The Guardian

În schimb, după mobilizarea civică, Albania a ales să declare zona ca parc național, demers oficializat săptămâna trecută, și să valorifice turistic potențialul râului Vjosa. La inaugurare, prim-ministrul Edi Rama a arătat că parcurile naționale atrag cu 20% mai mulți turiști în comparație cu zonele neprotejate. Așteptările guvernului sunt realiste, în condițiile în care, anul trecut, Albania a atras 7,5 milioane de vizitatori, de peste două ori și jumătate mai mult decât populația țării, de 2,8 milioane de locuitori!

Noul Parcul Național Vjosa se va întinde pe 12.727 de hectare, cuprinzând, în prima fază, 118 mile (aproximativ 190 de kilometri) din cursul râului, trei afluenți principali și unele terenuri, inclusiv zone cu risc de inundații. Faza a II-a va adăuga alți afluenți. Spre deosebire de zonele sălbatice protejate ale Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN), care limitează numărul de vizitatori, aceasta va permite turismul de agrement și alte activități, cum ar fi pescuitul local, în special pentru cei 60.000 de rezidenți din bazinul hidrografic. Clasificarea va acoperi, însă, procesele ecologice la scară largă, specii și ecosisteme, fiind interzise ridicarea barajelor ori extracția pietrișului. Planul pe termen lung prevede extinderea transfrontalieră a parcului și pe o porțiune de 20 km a râului, numită Aoos, în Grecia (și redenumirea lui Aoos-Vjosa).

Mai multe despre înființarea Parcului Național Vjosa, mobilizarea și succesul campaniei civice puteți citi aici, aici, aici.

Albania nu este singura țară europeană care renunță la proiecte care distrug și fragmentează râurile, fie că se află în arii naturale protejate, fie că nu. Anual, sute de construcții de pe cursurile de apă, inclusiv baraje și amenajări hidroenergetice sunt demolate. Anul 2021 (pentru 2022 neexistând încă centralizări) a fost unul record, cu 239 de construcții (inclusiv baraje) de pe râuri, demolate în țările europene (detalii aici).

Doar România ”înoată” împotriva valului și a raționalității, încăpățânându-se să continue proiecte distructive pe râuri aflate în arii naturale protejate, chiar dacă proiectele au fost declarate ca fiind ilegale prin decizii definitive ale Justiției (cum e cazul Parcului Național Defileului Jiului), iar Legea Anti-râuri 2 (menită să ocolească deciziile Justiției) a fost declarată ca fiind neconstituțională.