Europa a înregistrat în 2025 un număr record de demolări de baraje și alte obstacole de pe râuri, într-un efort amplu de restaurare a ecosistemelor și de refacere a habitatelor pentru pești și alte specii acvatice. Potrivit unui raport realizat de organizația Dam Removal Europe, citat de The Guardian, anul trecut au fost eliminate 602 bariere fluviale — baraje, praguri, podețe și stăvilare — cu 11% mai multe decât în anul precedent.
Prin aceste intervenții au fost reconectate aproximativ 3.740 de kilometri de râuri, contribuind la obiectivul Uniunii Europene de a readuce la starea naturală 25.000 km de cursuri de apă până în 2030, arată sursa citată.
Cele mai multe demolări au avut loc în Suedia (173), Finlanda (143) și Spania (109), în timp ce Islanda și Macedonia de Nord au eliminat pentru prima dată bariere de pe râurile lor.
Baraje demolate în Europa, în 2025. România nu are nicio contribuție la efortul european de restaurare al râurilor. Dimpotrivă, se încăpățânează să construiască proiecte controversate care le fragmentează, în arii naturale protejate. Sursa: Dam Removal Europe
Majoritatea structurilor eliminate erau mici și abandonate, multe având sub doi metri înălțime și nemaifiind utilizate de zeci de ani. În Islanda, de exemplu, un baraj de pe râul Melsá, construit cândva pentru alimentarea unei ferme, ajunsese inutilizabil, iar clădirea fostei hidrocentrale era folosită drept adăpost pentru oi.
Organizațiile de mediu susțin că fragmentarea râurilor a contribuit major la declinul biodiversității acvatice din Europa. Populațiile de pești migratori de apă dulce au scăzut cu aproximativ 75% din 1970 până în prezent. Barajele și alte obstacole blochează migrația speciilor, transportul sedimentelor și procesele naturale ale râurilor. Potrivit estimărilor, peste 1,2 milioane de bariere fragmentează râurile europene, iar cel puțin 150.000 dintre ele sunt considerate deja inutile.
Dacă în Europa sunt vizate bariere și baraje de mici dimensiuni, în Statele Unite ale Americii au fost demolate și proiecte majore, cel mai cunoscut fiind cel al barajelor de pe râul Klamath, demolat în 2024, pentru a permite migrația somonului. Cumulat, proiectele de pe Klamath aveau o putere instalată de aproximativ 165-170 MW, aproape 2/3 din teoretica putere instalată a celor 9 proiecte hidroenergetice controversate din ariile naturale protejate din România.
De asemenea, China, care dezvoltă mega-proiecte hidroenergetice a decis să le desființeze pe cele de mai mici dimensiuni, cele mai cunoscute fiind cele de pe fluviul Yangtze, din ultimii ani.
Articol realizat cu sprijinul Journalismfund Europe
A începutul apelul cu avocata Schweighofer. La Curtea de Apel București, acolo unde ”sună Lia”
