Au trecut aproape 10 ani de când l-am cunoscut pe biologul Tibor Hartel, într-un context în care ne-a prezentat importanța arborilor impresionanți de pe pajiștile din Transilvania atât pentru biodiversitate, cât și pentru identitatea culturală a comunităților locale. Apoi Tibor Hartel a pus umărul la fundamentarea legii arborilor remarcabili, care a generat o susținere civică majoră, adoptată cu numărul 97/2023.
La sfârșitul anului 2024, tot în urma implicării și presiunii civice, a fost modificat și Codul Silvic. Una dintre noile prevederi ale legii silvice a vizat extinderea protecției și asupra arborilor din fondul forestier. Dar pentru ca această protecție să devină aplicabilă mai e nevoie și de un ordin de ministru cu normele de aplicare.
Săptămâna trecută, ministra Mediului, Diana Buzoianu (co-inițiatoare a Legii 97/2023), a anunțat punerea în transparență a ordinului comun (cu Ministerul Agriculturii și cel al Dezvoltării) pentru aceste norme metodologice. Ceea ce înseamnă că a mai rămas puțin până când vor exista și instrumentele pentru protejarea reală a acestor arbori.
Într-un scurt videoclip, încărcat, ieri, pe canalul propriu de pe Youtube, Natură și oameni, Tibor Hartel a detaliat, lângă cel mai gros și bătrân frasin din Parcul Babeș din Cluj, care sunt categoriile de arbori care vor fi protejați prin lege și importanța lor.
Cât de importanți sunt arborii remarcabili
”Legea protejează arbori precum acest frasin și multe alte specii pe baza a trei categorii. Pe de o parte avem vârsta, care trebuie să aibă cel puțin 160 de ani. Apoi dimensiunea, o anumită circumferință care este menționată în lege, și care diferă de la specie la specie. Și, important, dacă arborele are relevanță culturală locală ori istorică locală. Cele trei condiții sunt separate”, a explicat biologul clujean de la Universitatea Babeș-Bolyai.
Mai exact, e suficientă îndeplinirea unei singure condiții din cele trei, pentru a se bucura de regimul de protecție. ”Arborii bătrâni sunt foarte importanți din perspectivă economică, dar și din cea mai nou cunoscută perspectivă culturală, precum și din perspectivă naturală.
Din perspectivă naturală, arborii bătrâni sunt arbori habitat. În Anglia se spune că pe un stejar care are 400 de ani sunt cel puțin 2.000 de alte organisme. Gândiți-vă că acest frasin nu este doar bătrân, ci și că are o comunitate biologică aparte. Sunt structuri cheie în ecosistem”, argumentează Tibor Hartel.
”Studiul nostru arată că România, cât de mare este țara asta și diversă cultural, are în comun că între diferite regiuni culturale oamenii oamenii apreciază arborii bătrâni. Pe Youtube sunt foarte multe filme de peste tot care arată cum oamenii ies sub arborii bătrâni și protestează când simt că arborele lor bătrân este periclitat”, spune biologul clujean.
”Importanța economică este relativ nouă, recunoscută de mai puțin timp. Un articol în Nature Plants a scos în evidență faptul că arborii bătrâni sunt ca niște loterii genetice câștigătoare în contextul schimbărilor climatice. Arborii bătrâni sunt aici de mulți ani, uneori chiar de secole. Asta înseamnă că au o rezistență care foarte probabil este determinată și genetic. Deci nu sunt doar norocoșii care au supraviețuit omului, ci sunt veterani pe bune care au și gene, care au predispus la atingerii unei asemenea vârste. Genele acestea pot să fie de ajutor în dezvoltarea pădurilor reziliente schimbărilor climatice”, a încheiat Tibor Hartel, cel ale cărui studii științifice au stat la baza fundamentării legii de protecție a arborilor remarcabili.
Cum poți solicita înscrierea arborilor remarcabil în Catalogul național
”Actul normativ stabilește că orice persoană fizică sau juridică va putea solicita inventarierea unui arbore remarcabil prin transmiterea coordonatelor geografice și a unor fotografii relevante către ocolul silvic sau unitatea administrativ-teritorială competentă”, arată comunicatul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
”Datele privind arborii remarcabili vor fi incluse într-un Catalog național digital, administrat de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate, disponibil public online. Acesta va conține informații precum specia, dimensiunile, vârsta estimată, localizarea, caracteristicile morfologice și cultural-istorice, starea fitosanitară și eventualele intervenții aprobate asupra arborelui.
Documentul introduce și reguli stricte privind tăierea arborilor remarcabili. Aceasta va fi permisă doar în situații excepționale, precum uscarea completă a arborelui, doborârea sa din cauze naturale sau existența unui risc real pentru siguranța oamenilor și a bunurilor, în baza unei evaluări tehnice și a unui aviz emis de Garda Forestieră competentă teritorial.
De asemenea, proprietarii privați ai terenurilor pe care se află arbori remarcabili înscriși în Catalog vor putea beneficia de despăgubiri acordate de stat pentru imposibilitatea valorificării materialului lemnos, cu condiția menținerii și protejării arborilor respectivi”, mai menționează comunicarea oficială.
Nu rata cele mai importante informații și știri de mediu ale săptămânii. Abonează-te, acum, gratuit, la newsletter-ul Verde Curat.
Citește pe România Curată
A începutul apelul cu avocata Schweighofer. La Curtea de Apel București, acolo unde ”sună Lia”
