Călin Dejeu

Barajul ilegal de la Răstolița înseamnă mutilarea totală a Călimanilor

Dacă ne uităm la harta Parcului National Călimani ne izbește din start faptul că parcul a fost conturat în bătaie de joc, ca o amibă, parcă doar pentru creste. De parcă Munții Călimani nu ar cuprinde și văile, și râurile. Parcul ar fi trebuit să includă și zonele mai joase, până spre poalele muntelui și, mai ales, râul Răstolița până aproape de sat. Existența unui proiect ilegal al unui baraj ceaușist nu este un impediment, s-a inventat reconstrucția ecologică. Chiar acum în SUA valea râului Klamath este curățată rapid de patru baraje care sufocau râul.

Râul Răstolița este acum, de departe, cel mai important râu din Călimani. Bistrița Ardeleană nu mai există în Călimani, după ce cursul superior i-a fost inundat de o acumulare antropică în care se adună dejecțiile de la cabanele de pe mal.

Un astfel de turism anti-ecologic, cu promovarea morții naturii, se pare că este singura ”rațiune” din spatele proiectului ilegal de la Răstolița, proiect dezgropat la presiunile ”dinastiei de parlamentari de Reghin”. APM Mureș este în complicitate clară cu Dumitrița Gliga, altfel de unde știa deputata, cu o săptămână înainte de anunțul de pe site-ul APM Mureș, unde vor avea loc dezbaterile publice?

În lumina acestei complicități auto-demascate, mi se pare foarte plauzibil ca ”fotoliul” directorului prin delegare, doamna Cristina Pui, să depindă de emiterea acordului de mediu ilegal pentru ecocidele de la Răstolița.

Semnează, și tu, aici, petiția: ”Opriți hidrocentrala de la Răstolița

Dacă s-ar fi respectat Convenția de la Aarhus ar fi fost identificat corect publicul țintă. Cum în România, din păcate, locuitorii marilor orașe sunt mai interesați de soarta parcurilor naționale și naturale decât localnicii, dezbateri ar fi trebuit să aibă loc în Capitală (este atacat un parc național), în Cluj-Napoca (cel mai mare oraș al Transilvaniei) și în Târgu Mureș. Și pentru proiectul de la Roșia Montană s-a făcut dezbatere și în Cluj-Napoca, chiar dacă este în alt județ și în alt bazin hidrografic. Târgu Mureș nu doar că este reședința județului în care se fac ”lucrările” ecocidare, dar va simți fizic impactul proiectului ilegal. Pentru că hidrocentrala plasată pe malul Mureșului, cu debit instalat de 17 metri cubi pe secundă, va devasta Mureșul în aval, prin debite pulsatorii (hydropeaking). Cum în Lituania, pe un râu de câmpie, studiile spun că debitele pulsatorii se propagă pe 45 de kilometri în aval, pe un râu cu pantă semnificativă, precum Mureșul Submontan, alterarea hidrologică va fi vizibilă pe mult mai mult de 45 de km, până în aval de Târgu Mureș.

Documentul ”Ghid privind cerințele pentru producția de energie hidroelectrică în contextul legislației UE privind natura”, publicat de Comisia Europeană în 2018, menționează impactul debitelor pulsatorii:

”Oscilațiile puternice ale debitului de apă pot afecta grav atât speciile, cât și habitatele acestora, în special în râurile mici. Debitele pulsatorii stresează organismele care trăiesc în zonele afectate ale cursului de apă, în special pe cele care nu pot face față schimbărilor bruște ale nivelului apei, cum ar fi puietul de pește ori alte organisme lente sau statice (în special speciile de plante). Regimul acestor debite pulsatorii influențează și comportamentul organismelor care constituie prada speciilor protejate și, în consecință, afectează condiția lor fizică.”

Acest ghid ar fi trebuit să fie documentul de căpătâi pentru așa-zisa evaluare adecvată, dar studiul postat de APM Mureș pentru dezbatere nici măcar nu-l pomenește, deși are o bibliografie cu 116 poziții!

Este și o problemă de sănătate publică, să nu uităm că debitele pulsatorii au ucis o femeie anul trecut pe Strei, evident, fără să fie nimeni tras la răspundere pentru un deces cauzat de o ilegalitate de mediu.

Dar să revenim la râurile Călimanilor, Dorna este mult mai mică decât Răstolița, Neagra este poluată în continuare de alt proiect ceaușist nerentabil, cel al carierei de sulf. Celelalte râuri de pe versantul sudic sunt mai mici decât Răstolița.

Despre cât de grav este proiectul barajului de la Răstolița am mai scris.

Lostrița, regina apelor de munte, în pericol

Răstolița este principalul râu al Călimanilor și unul dintre cele mai importante râuri de munte pe care le mai avem, și trebuie salvat cu orice preț. În prezent este afectat de proiectul ilegal doar pe un sector foarte scurt, unde trece prin tunel pe sub șantierul barajului iar la ieșire are o cascadă care îi blochează parțial conectivitatea longitudinală.

Un localnic îmi povestea că a asistat ore în șir la un spectacol tragic, o lostriță tot încerca să sară să treacă peste cascada artificială, dar nu a reușit. Însă alte exemplare au reușit. Acel blocaj de pe Răstolița poate fi eliminat foarte facil, doar că instituția conflictelor de interese, Apele Române, nu se ocupă cu respectarea legii, cu aducerea tuturor râurilor la stare ecologică bună până în 2027, ci se ocupă cu încălcare legii. A împărțit Răstolița în trei corpuri de apă (RORW4-1-38_B1, RORW4-1-38_B2 și RORW4-1-38_B3), dintre care pe două le-a clasificat ca fiind corpuri de apă puternic modificate, un fals grosolan, fără nicio justificare. Starea se evaluează după realitatea din teren, din prezent, nu după proiecte de distrugere completă în viitor. La așa-zisa consultare pe planul de management al bazinului Mureșului au refuzat să elimine falsul.

Barajul de la Răstolița. Foto: Bogdan Cordoș

Mircea Fechet a susținut oficial Legea privind refacerea naturii, știind perfect că Romania poate să nu o aplice. Doar România are un istoric astronomic al încălcării legislației europene de mediu, de ce ar face o excepție cu această lege? Nici nu trebuie să mai mintă în raportările către Comisia Europeană, că oricum nu se întâmplă nimic. Guvernul recunoaște în raportări că lostrița are stare de conservare nefavorabilă, și totuși a emis cu mare pompă Ordonanța Ecocidelor, care implică și exterminarea singurei populații interne viabile de lostriță din România.

Teritoriul parcului național trebuia să nu fie ciuntit, să cuprindă Munții Călimani aproape în întregime, iar în baza legii privind refacerea naturii sigur s-ar fi găsit finanțare nerambursabilă pentru demolarea ruinei barajului. Vedem pe Klamath, în California, cât de repede poate dispărea un baraj.

De parcă nu ajunge cât de mic este parcul, mai vor să și defrișeze o parte din el, să înlocuiască pădurea cu o acumulare artificială care emite metan și duce la pierderi mari de apă prin evaporare. În 2022 Statele Unite au inclus pentru prima oară emisiile de metan ale lacurilor de acumulare în raportarea către ONU pe climă.

Când o va face și România, țara cu rețeaua hidrografică sufocată în lung și-n lat de lacuri (numite impropriu lacuri) de acumulare? Cât despre pierderea de apă, studiile spun că se pierde prin evaporare de pe suprafața lacurilor de acumulare o cantitate care echivalează cu 20% din consumul global anual de apă.

Nu se pierd doar pădurea și râul, se pierde și solul, iar solul adăpostește cea mai amplă biodiversitate!

Semnează, și tu, aici, petiția: ”Opriți hidrocentrala de la Răstolița

Cea mai mare aberație pe care am citit-o vreodată într-un studiu de mediu este cea privind impactul proiectului ecocidelor de la Răstolița asupra solului, din Raportul privind Impactul asupra Mediului postat de APM Mureș pentru simularea dezbaterii publice:

”În etapa de funcționare a amenajării hidroenergetice Răstolița se poate aprecia că va exista un impact negativ nesemnificativ deoarece solul descoperit va fi acoperit de o lamă de apă care va încărca solul și va reduce gradul de oxigenare a acestuia și îi va reduce din proprietățile tipice solurilor de munte.”

Adică ”evaluatorul” se face că nu înțelege că solul va dispărea, va fi distrus complet, că noroiul de pe fundul unui lac de acumulare nu reprezintă sol!

EPMC este o firmă ”abonată” la contracte cu Apele Române și cu Hidroelectrica. Aberațiile din studiile părtinitoare ale acestei firme sunt notorii.

Cazul Răstolița ne arată și că nu am învățat nimic din greșeli. în 1976 Banca Mondială a finanțat mutilarea a ceea ce atunci reprezenta singurul parc național al țării, chiar dacă, după cum aflăm din WikiLeaks, se știa că impactul va consta în ”a distruge ceea ce reprezintă probabil ultimul relativ neatins râu spectaculos și a pătrunde destructiv în ceea ce reprezenta până atunci sanctuarul sacrosant (atât sub guverne ale României ne-comuniste cât și comuniste) al rezervației științifice din inima Parcului Național Retezat”.

Acum situația este analoagă în Călimani, cu complicitatea administrației parcului, care a trecut, fără nicio justificare legală, suprafața vizată pentru defrișare în zona de dezvoltare durabilă. Zonarea parcurilor se face pe criterii de conservare, nu după cum dictează interesele ilicite ale unora. Oricum, chiar și așa, defrișarea în parc național nici nu se poate lua în considerare, legal vorbind. Pentru că OUG 57/2007 spune astfel:

”Zone de dezvoltare durabilă a activităților umane sunt zonele în care se permit activități de investiții/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale și de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversității.”

Ori pentru ca proiectul hidroenergetic să respecte principiul de utilizare durabilă ar trebui să se încadreze în ”Taxonomia UE pentru activități durabile”. Și nu se încadrează, pentru că o anexă a taxonomiei este ”Raportul Taxonomiei: Anexa Tehnică”, care, la pagina 225, prevede astfel: ”Construcția de noi hidrocentrale nu trebuie să conducă la creșterea fragmentării râurilor”.

UPDATE: De fapt, zona care apare cu culoare mai deschisă, în Planul de Management aprobat în 2023 (care, descărcat din ”e-monitor”, are o rezoluție redusă), este ”zona de conservare durabilă – primul rând de parcele întregi” (nu zonă de dezvoltare durabilă), așadar, conform art. 22, alin. 8 din OUG 57/2007, nici nu poate fi luată în calcul avizarea proiectului de către administrația parcului.

Dacă Parcul Național Călimani chiar este un parc național, atunci Consiliul Științific al parcului trebuie să respingă cu unanimitate proiectul de ciuntire a parcului, să emită aviz nefavorabil. Componența acestui consiliu o găsiți aici:

De asemenea, tot efortul ecocidar al APM Mureș ar trebui să fie oprit de Serviciul Teritorial Mureș al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate. Acest serviciu, condus de un absolvent de ecologie (care ar trebui să înțeleagă cât de grav este acest proiect), domnul Laszlo Szakacs, administrează Parcul Natural Defileul Mureșului Superior, iar cursul Mureșului acolo este în zona de protecție integrală, așadar chiar și cea mai mică modificare a debitului natural al Mureșului este interzisă. Ori proiectul presupune alterarea majoră a debitului Mureșului, prin captarea unor afluenți principali și prin debitele pulsatorii aval de centrală.

Dacă proiectul ilegal va fi finalizat, lostrița va dispărea cu siguranță, lostrița are nevoie de debite naturale, de râuri vii, în stare ecologică bună, nu tolerează așa-zisele debite ecologice. Iată ce spun studiile serioase despre proiecte ca cel de la Răstolița, cu povestea debitelor ecologice:

”Unele scheme pe derivație implică canale de deviere, lăsând relativ puțină apă rămasă în albia râului. În timp ce cerințele de debit ecologic (cel mai adesea doar o mică parte din debitul mediu anual) împiedică uscarea completă a cursurilor de râu captate, poate avea loc o reducere foarte mare a dimensiunii habitatului, variația generală a debitului este crescută, iar baza trofică și productivitatea generală sunt reduse, ceea ce face extrem de dificilă supraviețuirea prădătorilor de top, cum ar fi lostrița.”

La Răstolița s-a tot lucrat ilegal, după 2007 (momentul desemnării sitului Natura 2000 Călimani-Gurghiu), în baza poziției de companie deasupra legii de care Hidroelectrica evident că se bucură. Într-o astfel de situație nu se mai poate face evaluare adecvată, evaluarea trebuie făcută înainte de lucrări, și Curtea de Justiție a UE a stabilit ce se întâmplă:

”În consecință, executarea unui proiect care poate afecta situl în cauză în mod semnificativ și care nu este supus, înainte de a fi autorizat, unei evaluări conforme cu cerințele articolului 6 alineatul (3) din Directiva habitate nu poate fi continuată după includerea acestui sit pe lista SIC decât cu condiția excluderii probabilității sau a riscului de deteriorare a habitatelor sau de perturbări care afectează speciile și care pot avea un efect semnificativ în raport cu obiectivele acestei directive.”

Ori, cel puțin la lostriță, este imposibilă excluderea perturbării, deci executarea proiectului nu poate fi continuată.
Impactul negativ semnificativ este certificat de literatura științifică chiar pentru proiectul de la Răstolița, în cartea ”Water Resources Management: Methods, Applications and Challenges”, la pagina 173.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Dar APM Mureș nu refuză să respecte doar articolul 35 din Constituția României, ci și articolul 148. Impactul distructiv al proiectului ecocidelor de la Răstolița este global, pentru că mutilează nu mai puțin de trei Key Biodiversity Areas.

Filmări cu drona, realizate în martie 2022,de Agent Green, cu pădurile care vor fi defrișate pentru a face loc lacului de acumulare de la Răstolița:

Semnează, și tu, aici, petiția: ”Opriți hidrocentrala de la Răstolița

 

Citește, pe același subiect:

Noua URGENȚĂ a Guvernului Ciolacu: desființarea Gărzii Forestiere Naționale și a Agenției pentru Arii Naturale Protejate

Avalanșă de minciuni guvernamentale și în presă, în așteptarea deciziei CCR legată de proiectele hidroenergetice ilegale din ariile naturale protejate

Ciucă recunoaște că nu are soluții pentru criza energetică! Dar are pentru gașca celor care scot milioane din distrugerea naturii

Vom avea cel mai mare parc solar din Europa. Atunci, de ce se încăpățânează PNL și PSD să distrugă ariile naturale protejate?


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Barajul ilegal de la Răstolița înseamnă mutilarea totală a Călimanilor

  1. Razvan

    In timp ce in UE a aparut legea restaurarii naturii (inclusiv prin dezafectarea de baraje si „lacuri de acumulare”, astia se incapataneaza sa mai faca un baraj!
    Probabil vor sa termine barajul ca sa dea dupa aia o gramada de bani firmelor care saa il desfiinteze :P
    Va dati seama cat se poate fura la construirea unui baraj, urmata de desfiintarea lui?

    Reply
  2. tempor1k

    Trebuie remarcată o bună revenire domunului Dejeu și a „Agent Green”.
    Da „hydra” este mare, cu multe capete, dar dacă un eșec în lupta împotriva ei te face să nu mai lupți înseamnă că ai pierdut, cu toate că ce este DA este DA și ce este NU rămâne NU.
    Totul este verde pe hârtiile cu nuanțele albastrului din pixul semnăturii și a parafei de „certificare” au unei autorități de stat.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *