Peste 83.765 de refugiați ucraineni erau înregistrați, la sfârșitul anului 2023 (jumătatea lunii decembrie) în România, în scădere semnificativă față de maximul din februarie, când erau înregistrați 112.967,potrivit datelor centralizate de Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNCHR). Cifra este mult mai mică decât a beneficiarilor Directivei de Protecție Temporară (aproximativ 150.000 de ucraineni înregistrați în total)și cu mult sub cel al ucrainenilor intrați în România, prin granițele directe ori prin Moldova – 5.183.432).
Cum s-a adaptat România?
Aproape 60% din refugiații înregistrați sunt femei, iar aproape o treime sunt copii. Cei mai mulți sunt în București, aproape 50,000, topul fiind completat de județele Constanța (17,000), Maramureș (15,000), Galați (13,000) și Suceava (9,500) (practic, în Capitală, în zonele de graniță și în câteva orașe mai mari).
Odată ce refugiații primesc protecție temporară, se pot înscrie in sistemul educațional românesc la orice nivel, pot accesa cursuri lingvistice si de consiliere psiho-pedagogică, pot avansa în clasa a 9-a fără examen, pot să dea Bacalaureatul și să se înscrie la facultate, unde pot primi burse de stat. Zona asta e un exemplu bun privind maniera în care guvernul român se adaptează la o situație neprevăzută. De exemplu, pentru anul academic 2021/2022, doar 2.577 de copii ucraineni se înregistraseră în școli din România, iar pentru anul următor numărul ajunsese la 4,008. În cele din urmă, în Aprilie 2023, guvernul a emis Ordonanța 15/2022 care face înscrierea la școală obligatorie pentru primirea ajutorului umanitar, iar impactul măsurii a fost imediat, în iunie 2023 numărul copiilor înscriși era de 23.698. Cu toate astea, deși România are capacitatea de a acomoda copiii ucraineni, UNESCO susține că staff-ul educațional are nevoie de mai mult sprijin și pregătire mai ales pe partea acomodării lingvistice.
Deși peste 5 milioane de ucraineni au trecut prin România (cei mai mulți în tranzit), capacitatea totală de acomodare a refugiaților în țara noastră e de 51.000. Momentan, 43.500 de locuri sunt vacante, pentru că majoritatea refugiaților ucraineni și-au găsit acomodare pe cont propriu, sau au părăsit România. Războiul din Ucraina a devenit similar unui război de tranșee, iar influxul de refugiați s-a redus considerabil comparativ cu primele luni ale invaziei. Cu toate astea, Constanța, Bucureștiul și Brașovul sunt orașele cu cele mai multe locuri de acomodare disponibile, 10.000, 4.300, respectiv 2.400.
În afară de acomodare, societatea civilă, autoritățile locale și mediul academic și-au propus să îi ajute pe refugiați prin Romania Refugee Response Plan. România a primit finanțări de aproape 150 milioane de dolari pentru implementare. Investițiile au mers în zona școlilor primare, având în vedere numărul mare de copii refugiați, dar și în zona tinerilor, cu atenție specială acordată dezvoltării socio-emoționale și integrării sociale. Totodată, s-a investit și în facilitarea accesului serviciilor de sănătate, în special tentative de a reduce bariera lingvistică pentru refugiați. Programul Romania Refugee Response Plan și-a propus să ajungă la 350.000 de persoane, iar în noiembrie 2023 a reușit să-și atingă 75% din obiectiv, peste 260.000 de persoane fiind ajutate într-un fel sau altul, de la nevoi de bază la sănătate, educație, ajutor financiar și protecția drepturilor.
Totodată, Comisia Europeană a oferit României fonduri de aproape 420 de milioane de euro pentru adăposturi, hrană, asistență medicală sau personal pentru sprijinirea refugiaților, dar guvernul român nu a profitat din plin de fondurile oferite. Birocrația excesivă și refuzul guvernului de a plăti proprietarii români care ofereau chirie refugiaților a dus la situații deplorabile în care unii refugiați ucraineni, din lipsă de alte opțiuni, au trebuit să se întoarcă acasă în Ucraina, unde războiul continuă.
Refugiații și forța de muncă
România are un deficit de forță de muncă, iar momentan în țară sunt aproape 50,000 de ucraineni care pot contribui la acoperirea acestuia. Încă de la începutul războiului, companiile românești au vrut să angajeze muncitori ucraineni, însă birocrația, bariera lingvistică, dificultățile familiale au generat probleme. Succesul României în integrarea ucrainenilor depinde de schimbarea percepției țării noastre. Atât timp cât ucrainenii văd România ca o țară de tranzit spre vestul UE, șansele să rămână aici nu vor crește considerabil. Similar, Pablo Zapata, reprezentantul UNHCR în România a declarat că integrarea ucrainenilor în piața muncii din România ,,nu se întâmplă cu viteza pe care am aștepta-o sau am fi sperat să se întâmple”, în linii mari din cauza barierei lingvistice sau problemelor privind îngrijirea copiilor. Transformarea războiului într-un conflict localizat în est și sud, combinat cu șansa redusă a unui acord de pace înseamnă că refugiații ce rămân în România ar putea deveni din ce în ce mai deschiși rămânerii în țară, dacă își vor face noi conexiuni și dacă România depășește statutul de țară de tranzit pentru ucraineni.
Refugiații pot fi o soluție pentru problemele României privind forța de muncă (inclusiv a celei cu studii superioare), însă integrarea lor este lentă, iar România întâmpină dificultăți în a-și schimba imaginea de ,,țară de tranzit” pentru majoritatea refugiaților ucraineni.
***
Articol publicat în cadrul proiectului ”Ucraina, dezinformarea și manualul de demistificare”. Proiectul este derulat de Societatea Academică din România (SAR) și beneficiază de o finanțare în valoare de 36.940 euro, prin programul Active Citizens Fund România – finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul materialelor realizate în cadrul proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021. Pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.
