Sute de paragrafe din motivarea Tribunalului Băncii Mondiale, de la Washington (ICSID), privitoare la litigiul în care compania Gabriel Resources a solicitat daune de miliarde de dolari în cazul Roșia Montană, au fost blurate. Acesta a și fost motivul pentru care publicarea deciziei a fost amânată cu 60 de zile: posibilitatea ca Guvernul României, respectiv Gabriel Resources, să decidă care părți ale motivării vor fi blurate..
Analizând contextele din motivare în care apar paragrafele burate (în unele cazuri, pagini întregi) și coroborând cu investigațiile legate de Afacerea Roșia Montană, întinse pe o perioadă de peste 20 de ani, am identificat care sunt subiectele secretizate.
Cel mai protejat de secretizări iese Guvernul Ponta, atât prim-ministrul de atunci și consilierul lui Ciolacu de acum, Victor Ponta, cât și ministrul Marilor Proiecte, Dan Șova. Însă nu doar negocierile lui Ponta cu Gabriel Resources sunt secretizate, ci și cele ale miniștrilor Guvernului Boc ori cele ale Guvernului Mihai Răzvan Ungureanu (de altfel, doar căderea acestor guverne, primul în urma protestelor civice, al doilea prin moțiune de cenzură, a oprit autorizarea proiectului la începutul anului 2012!). Mai sunt secretizate informații legate de momente care au dus la deschiderea unor dosare de investigații penale, respectiv economice.
-
- Unul dintre paragrafele secretizate se referă la un eveniment petrecut pe 26 ianuarie 2012. E ziua în care, reprezentanții companiei au acceptat condițiile solicitate de grupul interministerial din Guvernul Boc (condus de Ion Ariton), în cadrul negocierilor începute pe 13 septembrie 2011. Căderea Guvernului Boc, câteva zile mai târziu, a stopat autorizarea. Implicarea lui Lucian Bode a fost stopată, și ea, de căderea Guvernului MRU
-
- Că pe 26 ianuarie 2012, Gabriel a acceptat condițiile Guvernului e confirmat și de o analiză a Tribunalului, care a scăpat necenzurată. Punctul de vedere al Tribunalului e că procesul de autorizare s-a blocat în acel moment datorită căderii Guvernului: ”but ending there on the eve of Prime Minister Boc’s resignation”
Precizare: Pentru ca motivarea să fie publică, în tot sau în parte, era nevoie de acordul expres atât al statului român, cât și al companiei, Desigur, Guvernul Ciolacu poate invoca ”scuza” că decizia secretizării unor părți din motivare ar fi fost solicitată exclusiv de Gabriel Resources. Analiza părților secretizate, precum și deciziile recente ale Guvernului Ciolacu, respectiv comunicatul de săptămâna trecută a lui Gabriel Resources indică însă că nu doar compania a avut/are interesul să secretizeze părți din motivare (de fapt, compania n-ar avea niciun interes să secretizeze părți în care sunt prezentate propriile argumente!).
Ce s-a secretizat, pe scurt și în detaliu
- Negocierile secrete ale Guvernului Ponta cu Gabriel Resources, în special prin ministrul Marilor Proiecte, Dan Șova, din primăvara până în toamna anului 2013 (cea mai consistentă parte)
- Negocierile Guvernului Boc (în special implicarea ministrului Mediului, Laszlo Borbely, dar și a altor miniștri) cu compania, între 13 septembrie 2011 și 26 ianuarie 2012.
- Modul de transfer al licenței de exploatare pentru Roșia Montană de la Minvest Deva la RMGC, respectiv a licențelor de explorare pentru Bucium.
- Prelungirea cu trei ani a licențelor de explorare pentru Bucium și, apoi, solicitările de obținere a licenței de exploatare pentru aceleași perimetre
- Discuțiile pentru declararea proiectului de la Roșia Montană ca fiind de interes local, respectiv de interes național, din iulie 2011.
- Recapitalizarea RMGC, din 2013, cu posibila diminuare drastică a participației statului român.
- Investigațiile ANAF din noiembrie 2013 și din mai 2014.
- Informații legate de studii de fezabilitate
- Informații despre acțiunea în instanță a RMGC împotriva Institutului Național al Patrimoniului și Ministerul Culturii, pentru includerea Roșiei Montane pe Lista Monumentelor Istorice cin România.
- Anularea, în instanță, în urma acțiunilor avocaților civici, a avizului de mediul pentru un Plan Urbanistic General favorabil companiei (în 2016)
Citește și ce se spune în motivare despre includerea Roșiei Montane în UNESCO
1. Negocierile secrete ale Guvernului Ponta cu Gabriel Resources, în special prin ministrul Marilor Proiecte, Dan Șova, din primăvara până în toamna anului 2013
Ca volum (număr de paragrafe și de pagini), e cea mai consistentă parte secretizată. În vara lui 2012, după preluarea puterii, prin răsturnarea Guvernului Mihai Răzvan Ungureanu (prin moțiune de cenzură), Victor Ponta a declarat că discuțiile despre proiect vor fi reluate după alegerile parlamentare din decembrie. Pentru pregătirea acestora, simultan cu alegerile parlamentare, în Roșia Montană și în localitățile din împrejurimi a fost organizat un referendum legat de susținerea proiectului miner. Referendumul a fost un eșec total, dar asta nu a împiedecat Guvernul Ponta să-și țină promisiunea făcută companiei și să înceapă negocierile și pregătirea legii speciale pentru Roșia Montană în primăvara lui 2013.
Pe de o parte, rezultatele negocierilor au fost prezentate ca fiind un mare succes (pentru România) de către Victor Ponta (redevențe mai mari, durată mai lungă a proiectului, mai multe beneficii etc.). Pe de altă parte, Gabriel Resources a indicat, în proces, data de 9 decembrie 2013 (respingerea legii speciale pentru Roșia Montană), ca fiind momentul și dovada ”repudierii politice” a proiectului din Apuseni. Fapt care arată că negocierile și forma legii (dacă ar fi fost adoptată) i-ar fi convenit. Nici statul român, nici compania n-ar fi avut, aparent, motive să secretizeze ce s-a discutat la negocieri, exceptând cazul în care ceea ce s-a promis exceda cu mult informațiile făcute publice. (la final, capturi de ecran cu părțile secretizate).
2. Negocierile Guvernului Boc (în special implicarea ministrului Mediului, Laszlo Borbely, dar și a altor miniștri) cu compania, între 13 septembrie 2011 și 26 ianuarie 2012.
Acesta a fost momentul cel mai critic, în care aprobarea proiectului minier a fost la câteva zile distanță! În vara lui 2011, RMGC (subsidiara lui Gabriel Resources) obținuse certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic (cel mai important document deținut de companie, eliberat abuziv, după cum s-a dovedit, ulterior, prin anularea lui definitivă în Justiție). Președintele României, Traian Băsescu, susținea public proiectul, iar în noiembrie 2011, Laszlo Borbely anunța că analiza tehnică a proiectului va fi finalizată până la sfârșitul lui 2012. Pe 26 ianuarie 2012, reprezentanții companiei au acceptat condițiile solicitate de Guvern, dar acordul nu s-a finalizat, Guvernul Boc căzând în urma protestelor declanșate de tentativa de înlăturare a lui Raed Arafat și de privatizare a serviciilor de urgență.
Membru, la început, și în Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, Laszlo Borbely a vrut să continue procedura de analiză tehnică, susținut de ministrul Economiei, Lucian Bode. Borbely a fost înlocuit, însă, în aprilie, la ministerul Mediului de Korodi Attila (unul dintre puținii miniștrii care nu a făcut favoruri companiei), iar apoi a căzut Guvernul MRU cu totul.
Pe 18 decembrie 2011, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a făcut declarații de presă că până la sfârșitul lui ianuarie 2012 evaluarea tehnică a proiectului de la Roșia Montană va fi încheiată și că totul depinde negocierile economice. Declarațiile lui au generat revolta opozanților proiectului, pentru că puneau presiune pe membrii comisiei de analiză tehnică (TAC) și arătau că decizia va fi una politică, nicidecum bazată pe analiză de specialitate
3. Modul de transfer al licenței de exploatare pentru Roșia Montană de la Minvest Deva la RMGC, respectiv a licențelor de explorare pentru Bucium.
Acest transfer (prin care RMGC a dobândit drepturi pe o suprafață mai mare decât avea compania de stat care i le-a transferat, Minvest Deva!) a făcut obiectul unui dosar de cercetare penală, care a fost plimbat însă de către procurorii DNA, prin declinare de competență, între București, Albă și Hunedoara, ani la rând, fără a fi finalizat. În acest caz nu e greu de ghicit care sunt motivele de secretizare.
4. Prelungirea cu trei ani a licențelor de explorare pentru Bucium și, apoi, solicitările de obținere a licenței de exploatare pentru aceleași perimetre
Motivul acestei secretizări a fost deconspirat, încă de săptămâna trecută, de Gabriel Resources, care s-a folosit de licențele de explorare pentru Bucium (altfel, expirate încă din 2007!) pentru a convinge o parte din acționari și directori să subscrie aproximativ 5,5 milioane de dolari pentru a contesta deciziile statului român legate de executarea RMGC. Detalii aici:
5. Discuțiile pentru declararea proiectului de la Roșia Montană ca fiind de interes local, respectiv de interes național, din iulie 2011.
Scopul unor astfel de decizii: eludarea Directivei Cadru Apă a Uniunii Europene.
6. Recapitalizarea RMGC, din 2013
Statul român, prin Minvest Deva, nu a subscris la recapitalizare, fiind ”împrumutat” de RMGC. Evident, că nereturnarea împrumutului ducea la diminuarea corespunzătoare a participației Minvest (de la 19,3% la sub 1%). Aparent, doar într-un singur paragraf sunt secretizate referirile din motivarea Tribunalului la recapitalizarea din 2013. Nu este exclus însă (ba chiar e extrem de probabil) ca printre zecile de secretizări legate de negocierile din 2013 să fie mult mai multe detalii legate de acest moment.
7. Investigațiile ANAF din noiembrie 2013 și din mai 2014.
Alte capturi de ecran cu paragrafele cenzurate:
1.Negocierile Guvernului Ponta (prin Dan Șova)
2. Negocierile Guvernului Boc (prin Ion Ariton)
8. Informații legate de studii de fezabilitate
Criminalii si-au sters amprentele.
Secretizarea informațiilor și implicarea politică subliniază nevoia unei discuții deschise și oneste despre proiectele majore și impactul lor asupra societății. Este esențial ca publicul să fie informat și implicat în astfel de decizii care afectează patrimoniul și resursele naționale.
V-am dovedit, n-am avut de ales, dar stati linistiti ! Data viitoare fiti mai subtili !
Cine permite secretizarea unui contract de interes public si de mediu garanteaza ca responsabilitatea in caz de dezastru nu va fi transferata publicului ?