Constantin Dicusar

Putin: ”Am fost obligați să luăm Crimeea, în 2014, pentru a preveni un masacru al Kievului”. Cât adevăr e în recenta afirmație a liderului rus

Președintele rus Vladimir Putin a reluat narațiunea potrivit căreia trupele rusești ar fi fost ,,nevoite” să cucerească Crimeea în 2014, altfel Kievul ”ar fi organizat un masacru” acolo. Prin declarațiile lui de acum liderul de la Kremlin, recunoaște, implicit, implicarea directă în alipirea Crimeii la Rusia, lucru negat inițial, și pus pe seama voinței localnicilor, exprimată printr-un referendum (organizat ilegal și cu rezultate mistificate).

Ce spune Putin

Dacă Rusia nu i-ar fi protejat pe locuitorii din Crimeea, în 2014, după ”lovitura de stat de la Kiev”, în peninsulă ar fi început un masacru în toată regula, a declarat președintele Vladimir Putin, conform kianews24.ru. ”Nu ne-a mai rămas nimic de făcut decât să sprijinim Crimeea”, a declarat președintele Rusiei, în cadrul unui consiliu al Ministerului Apărării.

El a precizat că Occidentul s-a bazat întotdeauna în Ucraina pe naționaliști. În situația actuală, Rusia a trebuit să protejeze oamenii de „această mizerie nazistă”. Crimeea a devenit o regiune rusă în urma unui referendum desfășurat în martie 2014: majoritatea locuitorilor s-au pronunțat în favoarea reunificării cu Rusia, scrie, în contextul declarațiilor lui Putin, și vesti-k.ru.

În realitate

În 2014, în Ucraina președintele în exercițiu a părăsit funcția în urma protestelor civice din Capitală, masive și de durată, nu în urma unei lovituri de stat, cum pretinde Kremlinul. Președintele pro-rus de atunci, Viktor Ianukovici, a refuzat să semneze acordul de asociere dintre Ucraina și Uniunea Europeană, fapt care a declanșat protestele populare. Ianukovici a încercat să înăbușe în forță protestele, fapt care a dus la escaladare.

În ultima fază a protestelor, Viktor Ianukovici a încercat reprimarea lor sângeroasă cu ajutorul Berkut (oficial forța specială de luptă împotriva criminalității organizate, în fapt continuatoarea unei instituții sovietice de securitate, desființată, de altfel, în 2014, tocmai din cauza implicării în împușcarea civililor protestatari din Piața Maidan din Kiev).

După fuga lui Ianukovici, în 2014, Putin și-a pus în practică planul de a atrage forțat Ucraina (sau măcar părți din aceasta) în vechea sferă de influență sovietică. Inițial a ordonat ocuparea Crimeii, iar apoi a unor părți din regiunea Donbas, pe a căror teritorii au fost create două pretinse republici separatiste pro-ruse Donețk (DNR) și Luhansk (LNR). După ce, în prima fază, Putin a negat prezența militară rusă în peninsulă, ulterior a recunoscut personal, de mai multe ori, că anexarea Crimeii a avut loc ca urmare a ordinului său către armata rusă.

Miliția coordonată de Igor Girkin ”(luptători auto-intitulați ”militanți de autoapărare”) și forțe rusești au ocupat clădirea Consiliului Suprem al Autonomiei Crimeii (forul legislativ al peninsulei). Sub presiunea armelor, deputații din Crimeea au adoptat o rezoluție legată de organizarea unui referendum pentru viitorul acesteia. Că decizia a fost luată sub amenințare a fost recunoscută ulterior de Igor Girkin, acum ajuns în dizgrație și aflat în închisoare în Rusia, asta chiar dacă Consiliul Suprem al Crimeii nu a avea atribuții legate de o astfel de hotărâre.

Buletinul de vot la referendumul organizat cu încălcarea legislației ucrainene a avut două opțiuni: „Sunteți în favoarea reunificării Crimeei cu Rusia ca subiect al Federației Ruse?”, respectiv „Sunteți în favoarea restabilirii Constituției Republicii Crimeea din 1992 și a statutului Crimeei ca parte a Ucrainei?”.

Mărturiile legate de neregulile procesului de votare au fost mai mult decât numeroase. ”Am fost la opt sau zece secții de votare. Am văzut cum oamenii votau fără pașapoarte, nu se aflau pe listele electorale și toată lumea era înscrisă pe loc. Am înregistrat la secția de votare din Simferopol cum a fost eliberat un buletin de vot cu un punct sau o bifă în căsuța pentru anexarea Crimeei la Rusia. Au existat, de asemenea, încălcări în timpul numărării și distrugerii buletinelor de vot nefolosite. Unul dintre jurnaliștii noștri a reușit să voteze de trei ori în locuri diferite și a primit buletine de vot peste tot”, își amintește aceste evenimente jurnalistul Shevket Namatullayev, care a făcut parte din echipa canalului ATR care a asistat la „referendumul” criminal.

Prezența la vot a fost declarată, oficial, că ar fi fost într-un procent considerabil (de peste 80%), fapt contestat, însă, de asemenea, de martori, estimările alternative referindu-se la aproximativ 30%, cu maxim către 50% în localitățile cu populație preponderent rusofonă. ”Poate că undeva, în orașele cu o populație rusofonă mai numeroasă decât în Kerci, prezența la vot este de până la 50%. Totuși, acest lucru este îndoielnic. La urma urmei, chiar și atunci când au loc alegeri locale ordinare și pasiunile electorale sunt aprinse, chiar și atunci prezența la vot este undeva în limita a 52%. Cine votează la acest așa-zis „referendum” probabil că nu contează. Pentru că, oficial, se afișează cifra care este necesară”, declara atunci Mustafa Dzhemilev, liderul comunității tătare din Crimeea.

 

Mituri despre refugiații ucraineni. Și demontarea lor. Tu știi câți ucraineni lucrează în România și în ce domenii?

Cele mai vehiculate mituri și știri false, din 2023, despre Ucraina. Ghidul dezinformării și demistificării

***

Articol publicat în cadrul proiectului ”Ucraina, dezinformarea și manualul de demistificare”. Proiectul este derulat de Societatea Academică din România (SAR) și beneficiază de o finanțare în valoare de 36.940 euro, prin programul Active Citizens Fund România – finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul materialelor realizate în cadrul proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021. Pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Putin: ”Am fost obligați să luăm Crimeea, în 2014, pentru a preveni un masacru al Kievului”. Cât adevăr e în recenta afirmație a liderului rus

  1. miki

    De aia ne-au confiscat si TEZAURUL depus la ei (din prostie si naivitate), in anii primului razboi mondial: Ca sa evite cheltuieli nejustificate ale GUVERNULUI ROMANIEI! BASARABIA si NORDUL BUCOVINEI ni le-au luat banditete, ca sa nu mai avem noi griji si cheltuieli cu provinciile respective.. Rusii sunt grijulii din fire!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *