Cristian Ghingheș

Maramureș, județul în care Casa Tineretului s-a întors la comunitate după lungi bătălii în instanță

În articolele precedente am arătat cum este administrat defectuos fostul patrimoniu al UTC în București și Constanța, după care am făcut istoricul acestui patrimoniu și ce s-a întâmplat cu patrimoniul UTC la nivel central.

În acest articol, călătoria noastră continuă la Baia Mare. Pe 20 martie 2018, Consiliul Județean Maramureș anunța printr-un comunicat preluarea Casei Tineretului din Baia Mare, în urma proceselor cu Fundația Județeană pentru Tineret (FJT) Maramureș.

Începem cu ceva istorie din presa locală:

“După momentul Revoluţiei, un grup de tineri a cerut celor care conduceau România, prin haosul creat, împărţirea patrimoniului fostului UTC către Fundaţii judeţene, care s-au înfiinţat precum ciupercile după ploaie prin toată ţara. Desigur, Roman, foarte darnic cu întregul patrimoniu al României (vezi industria), a semnat şi a început jaful capitalist!

În Maramureş a mai rămas de împărţit Casa Tineretului, deşi ar mai fi fost unele imobile, chiar şi active mobile de care nimeni nu vorbeşte ori nu vrea să vorbească.

Casa Tineretului nu putea fi „palmată”, aşa că a fost trecută la Fundaţia pentru Tineret Maramureş, structură nou creată cu ajutorul mai multor asociaţii de tineret ce apăruseră din entuziasmul revoluţionar. Şi, la un moment dat, Mircea Cătană a revenit în Baia Mare, parcă a fost chiar secretar de stat în ceva minister ce avea legătură cu problemele tinerilor. Revenirea s-a soldat cu preluarea funcţiei de preşedinte a Fundaţiei într-o perioadă oarecare de timp. Desigur, au fost şi contre între tineri, mai mulţi au dorit o felie din acest caşcaval ce nu prea era în atenţia maturilor, ocupaţi cu jaful din industrie, de imobile, de a construi averi trainice pentru ei şi generaţiile următoare din familiile lor. Un astfel de comportament nu părea deplasat, deoarece marea majoritate a populaţiei nu prea ştia ce se întâmplă dar şi deoarece pentru noi, românii, a fi capitalist, atunci, era sinonim cu a face afaceri curate, corecte, în beneficiul comunităţii, a cetăţenilor.” arată Gazeta de Maramureș.

Mircea Catană, președintele Fundației Județene pentru Tineret Maramureș

Dreptul de proprietate asupra Casei Tineretului din Baia Mare a fost câștigat în instanță de Consiliul Județean Maramureș. Astfel, procedurile de intrare în posesia clădirilor aflate în paragină au fost demarate, iar Fundația Județeană pentru Tineret Maramureș va preda imobilul în cel mai scurt timp posibil.

Potrivit Sentinței Civile nr. 1744 din 21 iunie 2017 emisă de Tribunalul Maramureș și a Deciziei Curții de Apel Cluj nr. 6689 din 15 decembrie 2017 Hotărârea Consiliului Județean Maramureș nr. 80/23 mai 2013 își menține legalitatea. Prin urmare, președintele Gabriel Zetea a dispus constituirea unei comisii de preluare – predare a imobilului Casa Tineretului. Așadar, în cursul acestei dimineți, membrii comisiei s-au deplasat la fața locului și au demarat procedurile specifice pentru preluarea în patrimoniul județean această clădire, care până nu demult se afla în administrarea Fundației Județene pentru Tineret Maramureș.

„Astăzi, dis de dimineață, însoțit de colegii din Consiliul Județean Maramureș și reprezentanții FJT Maramureș, pe cale amiabilă, am demarat procedurile de predare – primire a Casei Tineretului din Baia Mare! O dată cu trecerea în domeniul public al județului Maramureș a Casei Tineretului, în regim de maximă urgență se impun câteva măsuri care să protejeze cele două corpuri de clădire până la intrarea în reabilitare, precum: asigurarea securității clădirilor, igienizarea spațiilor interioare și exterioare, intervenție rapidă pentru reparații la acoperișul clădirii și la sistemul de canalizare. Totodată, Consiliul Județean Maramureș va demara procedura de elaborare a unui SF pentru reabilitarea și modernizarea celor două imobile. Apoi, în cel mai scurt timp, Casa Tineretului va fi redată celor care prin natura activităților, desfășoară acțiuni și proiecte de tineret, culturale și educaționale!”, a menționat vicepreședintele CJ Maramureș, Ioan Doru Dăncuș.

Întrucât imobilele se află într-o stare avansată de degradare, după realizarea tuturor măsurilor impuse pentru protejarea lor Consiliul Județean Maramureș va decide care va fi cu exactitate destinația lor.

Totuși, cum s-a ajuns aici? Informațiile pe care am reușit să le găsim datează din 2004.

Un articol pe Hotnews care preia din presa locală arată că o parte din Casa Tineretului a fost vândută și că prețul de vânzare a fost identic cu cel al unui partament pus la punct, fiind sesizat Parchetul Național Anticorupție (PNA) la acea vreme.

Casa de Cultura a Tineretului din Baia Mare, simbol arhitectonic al municipiului, este de mult timp „marul discordiei” intre Fundatia pentru Tineret Maramures si SC Casa Tineretului SRL (patron Marian Marchis, ultimul prim-secretar al UTC Maramures). „Moderatorii” disputei cu iz penal sunt executorul judecatoresc Gheorghe Vucea, Stefan Dobra (patronul fantomaticei firme SC Getica Prod SD SRL) si alte personalitati din oras. Inceputul sfarsitului

Trecem peste perioada acelor ani tulburi in care multe s-au facut si desfacut, amintind doar ca in 1992, intre Fundatie si firma lui Marchis (SC Casa Tineretului SRL) a fost incheiat un contract de asociere pentru spatiile de la subsol, parter, restaurant, terasa etc., respectiv spatiile de alimentatie publica.

In decursul anilor care au urmat, in aceste spatii au avut loc fel si fel de activitati, asa-zise pentru tineri. Ba Bingo, ba discoteca, iar unele spatii au fost inchiriate pentru o reprezentanta de firma. Potrivit contractului de asociere, Marchis platea o anumita chirie si utilitatile. Evident, povestea este lunga si plina de „surprize” asupra carora vom reveni.

Alte relatări din presă:

Mai știți de Regulamentul de aplicare a Legii nr. 146/2002 care trebuia aprobat încă din 2003 și pe care încearcă acum ministrul Ionuț Stroe să-l promoveze?

Uitați ce spune presa locală din Maramureș despre acest Regulament: “Însă acest regulament de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii 146 nu a mai apărut niciodată, deoarece conducătorii fundaţiilor judeţene pentru tineret, cei mai mulţi prieteni şi colaboratori ai lui Ion Iliescu, pe atunci preşedintele României, s-au alertat (după crearea precedentului de la Târgu Jiu) şi au creat un alt proiect de lege – acesta însă e tot în Parlament de vreo 10 ani. Practic, interesul era doar în privinţa Casei Tineretului din Târgu Jiu, iar după îndeplinirea acestui deziderat, lucrurile au intrat pe făgaş “normal” de “dolce far niente” (a sta, a face dulcele nimic).”

Tot în același articol se arată cum s-a ajuns la dizolvarea Fundației Județene pentru Tineret Maramureș: “în 2008, Fundaţia a contractat lucrări de reabilitare a sălii de spectacole, însă, după apariţia crizei economice, a pierdut o parte însemnată din sumele pe care le încasa din chirii (mulţi chiriaşi nu au mai putut să plătească şi au plecat). Pentru a finaliza lucrarea, FJT s-a împrumutat. Sala a fost finalizată, dar s-au acumulat datorii de aproximativ 600.000 de lei (în special la stat). Pentru a ieşi din situaţia financiară delicată, FJT a prezentat un plan de eşalonare a datoriilor. Numai că planul de eşalonare al Fundaţiei, care explica cum va obţine banii pentru plata datoriilor (prin închirierea unor spaţii din clădirea în care era proprietar) nu a fost aprobat pe Direcţia de Finanţe, pentru că, cu trei zile înainte, CJ a trecut la Cadastru clădirea în proprietatea sa. Cum a fost posibil acest lucru?”

Puteți să observați, încă o dată, că modelul acestor fundații pentru tineret este unul falimentar, iar exemplul de la Maramureș este cât se poate de clar. Aceste fundații nu trebuie să se comporte ca investitori imobiliari, ci trebuie să administreze un patrimoniu în folosul tinerilor. Închirierea spațiilor nu este un model de business acceptabil pentru o fundație pentru tineret, așa cum se întâmplă de fapt în mai toate județele țării.

“Comisia CJ a pronunţat dizolvarea. Pe baza acelei decizii, CJ s-a intabulat proprietar al imobilului, dar celelalte demersuri (iradierea din Registrul Comerţului etc.) nu s-au mai făcut, Fundaţia rămânând în continuare persoană juridică, adică nu a fost dizolvată. Iar Legea, aşa, fără regulament de aplicare, spune că patrimoniul poate fi luat doar după dizolvarea Fundaţiei. În aceste condiţii se pune întrebarea: cum a desfiinţat Fundaţia, pentru proastă administrare? – pentru că asta era singura cale pe care ei au marşat pentru a intabula clădirea pe CJ. Pe fond, Tribunalul Maramureş ne-a dat dreptate, motivând că înfiinţarea comisiei CJ a fost nelegală în lipsa existenței unui regulament. De altfel, am mai avut un proces cu CJ în care le-a fost respinsă acţiunea tot pentru lipsa regulamentului. Însă la Curtea de Apel s-a considerat că nu e necesar să existe regulament, practic, au dat dreptate CJ, care au motivat înfiinţarea comisiei prin faptul că au văzut pe… internet că avem datorii!”, a explicat Mircea Cătană, preşedintele FJT, pentru 2mnews.

Ce ne spune Gazeta de Maramureș despre Mircea Catană:

După 2000 a intrat în scenă, definitiv, Mircea Cătană, cel care a lucrat în anii ’90 la elaborarea acestei legi controversate, cea a Fundaţiilor pentru Tineret. Cătană a venit cu o organizaţie pentru tineret, au mai fost înfiinţate altele, să fie la număr şi să îl voteze pe el ca preşedinte. Acesta este istoricul fără istorie a Fundaţiei maramureşene. De la începutul anilor 2000, Cătană conduce, se apropie de pensionare, iar Casa se dărâmă pentru că nu sunt bani. De activităţi pentru tineri nici poveste, ce s-a făcut sunt doar „fantome” şi cam atât. Scopul existenţei acestei Fundaţii stăpână pe un imobil este ca nişte indivizi, cu familiile lor, să aibă salarii şi, eventual, să poată face unele afaceri din care să mai câştige bani.

Presa ca presa, dar ce spun instanțele?

În primul rând, menționăm că Fundația Județeană pentru Tineret Maramureș a ridicat o excepție de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile Legii nr. 146/2002, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 166/2002.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că adoptarea unui act normativ cu impact major, astfel cum este Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 166/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/2002, nu poate intra în atribuţiile Guvernului, reprezentantul puterii executive, care realizează politica internă şi externă a ţării şi asigură conducerea generală a administraţiei publice. În acest sens, arată că un asemenea act normativ trebuie adoptat conform procedurii legislative a Parlamentului, întrucât încalcă principiul fundamental al separaţiei puterilor.

De asemenea, apreciază că prin trecerea bunurilor în proprietatea statului, ca urmare a dizolvării unei asociaţii, se încalcă art. 44 din Constituţie. În acest sens susţine că această trecere forţată din patrimoniul privat al fundaţiei în domeniul public al judeţului poate fi considerată o veritabilă „naţionalizare”, o expropriere „fără utilitate publică”, care contravine condiţiilor impuse de lege pentru un astfel de transfer al dreptului de proprietate.

Curtea Constituțională arată în Decizia nr. 258/2015Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 166/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/2002 a fost adoptată de executiv cu respectarea prevederilor constituţionale privind delegarea legislativă. […]

Referitor la critica privind încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 44, Curtea reţine că trecerea bunurilor aparţinând fundaţiei judeţene pentru tineret sau a municipiului Bucureşti, în situaţia dizolvării, în domeniul public judeţean şi în administrarea consiliului judeţean pe a cărei rază teritorială se află fundaţia pentru tineret respectivă, reprezintă o sancţiune ca urmare a administrării defectuoase a patrimoniului sau a neîndeplinirii scopului pentru care aceasta a fost constituită, având în vedere natura acestor fundaţii pentru tineret stabilită prin lege, aceea de utilitate publică.

Trecerea bunurilor aparţinând fundaţiei judeţene pentru tineret sau a municipiului Bucureşti în domeniul public judeţean şi în administrarea consiliului judeţean, ca urmare a dizolvării, urmăreşte apărarea interesului general stabilit prin Legea nr. 146/2002, respectiv elaborarea, organizarea şi finanţarea de programe specifice şi instruirea, educarea şi formarea tineretului în spiritul tradiţiilor umaniste, al valorilor democraţiei şi aspiraţiilor societăţii româneşti. Prin urmare, Curtea nu poate reţine încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată.

Deci, Curtea Constituțională ne-a lămurit că nu e nicio “naționalizare” și că O.U.G. nr. 166/2002 este în vigoare și produce efecte.

Ulterior, Curtea de Apel Cluj, prin Decizia nr. 112/2017, a arătat că “din moment ce nu a fost contestat actul administrativ de constituire a acestei comisii (de control) și cum în decurs de o perioadă îndelungată de la adoptarea legii, Guvernul nu a adoptat un regulament de punere în aplicare a acestei legi și în condițiile în care funcționarea și atribuțiile comisiei sunt circumscrise prev.art.31 alin.4 din Legea 146/2002, respectiv de constatare a dizolvării de drept, lipsa unui regulament nu este în măsură să determine nelegalitatea actului administrativ deoarece scopul legii intrate în vigoare este de a evita ca bunurile din patrimoniul fundației să fie înstrăinate fiind obligatoriu ca acestea să fie preluate în domeniul public al județului Maramureș și în administrarea Consiliului județean în vederea perpetuării caracterului public al acestor bunuri imobile.

Referitor la cel de al doilea motiv de nelegalitate pe rolul Tribunalului Maramureș a  existat dosarul XXXXXXXXXXXXX având ca obiect procedura insolvenței respectiv al falimentului Fundației județene pentru Tineret Maramureș, ceea ce a făcut necesară adoptarea hotărârii de dizolvare în scopul trecerii bunurilor imobile din patrimoniul fundației în domeniul public al județului Maramureș. Aceste constatări nu au fost combătute cu un probator adecvat în sensul de a se demonstra solvabilitatea debitoarei și redresarea activității acesteia. Chiar dacă managementul defectuos al fundației s-a datorat fostei conduceri acest fapt este lipsit de relevanță p_____ că condițiile prevăzute de lege dădeau posibilitatea Comisiei în cazul constatării unei stări de insolvență iminente să pronunțe hotărârea de dizolvare în scopul salvării patrimoniului imobiliar.

Practic, aici Curtea de Apel Cluj ne spune foarte clar: Aplicați Legea nr. 146/2002, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 166/2002!

Bonus 1 – câți bani s-au scurs prin Casa Tineretului SRL Baia Mare

Conform Confidas, Casa Tineretului SRL Baia Mare, societate deținută de către Marchiș Marian, care ar fi închiriat spațiile Fundației Județene pentru Tineret Maramureș, a avut cifra de afaceri cumulată în perioada 2005-2015 de 495.976 lei, schemă asemănătoare cu cea de la București.

Poate vă întrebați care e cuantumul cheltuielilor pentru activitățile fără scop lucrativ ale Fundației din Maramureș. Din datele obținute de pe site-ul Ministerului Finanțelor – 0 pe linie (conform datelor disponibile pentru perioada 2014-2017).

Bonus 2 – cum va fi reabilitată Casa Tineretului

Consiliul Județean Maramureș dorește să investească 20 de milioane de euro în reabilitarea Casei Tineretului, conform presei locale, transformând-o într-un hub local de tineret.

Pentru a veni în întâmpinarea tinerilor din jud. Maramureș, astăzi am trimis, prin aplicația Ia Statul La Întrebări, o adresă către Consiliul Județean în care îi întrebăm când vor prinde contur aceste planuri pe care le au cu Casa Tineretului.

În loc de concluzii

Pe 2 mai 2019 (chiar de Ziua Tineretului), Tribunalul Maramureș a dispus radierea Fundației Județene pentru Tineret Maramureș, după ce cu un an înainte s-a dispus intrarea în faliment.

Pa centru de tineret, au mâncat pasărea Phoenix…

Tot atunci, pe 2 mai 2019, Baia Mare preda Iașiului acel titlu de Capitala Tineretului din România. S-a făcut mare tam-tam pe marginea unui noi centru de tineret, dar, la finalul programului, tinerii din Maramureș aveau nici mai mult, nici mai puțin decât aceleași certitudini ca la începutul programului: o Casă a Tineretului devalizată, adusă în paragină de FJT Maramureș, respectiv un centru de tineret „Phoenix” care a fost pus la dispoziția tinerilor doar de fațadă, cât să vadă sutele de invitați din toată țara că primarul face ceva pentru tineri (am fost și eu acolo și era prea frumos ca să fie adevărat până la capăt).

Sigur că nu am auzit nimic de la organizațiile de tineret pe marginea acestor clădiri și sigur că aceleași organizații de tineret au continuat să prezinte programul ca pe un mare exemplu de bună practică, aspirând chiar la titluri de capitale europene, cântându-i în strună primarului Cherecheș la nivel local și plângându-se pe la summituri, dar doar pe la colțuri, că acesta e un tiran și că de asta nu pot să zică nimic.

Pe de altă parte, ne putem întrebarea, în mod legitim, ar fi vrut/putut să investească autoritățile locale într-o structură de genul Fundației Județene pentru Tineret Maramureș, în condițiile scandalurilor și jafurilor care au avut loc? Acum, gândiți-vă și la restul județelor din România. Este acest model al fundațiilor pentru tineret sustenabil? Avem toate argumentele că nu, de aceea și sesizarea făcută de Federația Tinerilor din Constanța este de bun augur.

Până la o eventuală decizie a Curții Constituționale, este necesar ca ministrul Ionuț Stroe să finalizeze procedura de adoptare a Regulamentului de aplicare a Legii nr. 146/2002, astfel încât aceste fundații să intre în legalitate și paraziții de la fundațiile de tineret să fie înlăturați și judecați. Și rămâne cum am stabilit: complicii vor avea și ei un loc binemeritat pe tabloul devalizatorilor.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *