În articolul precedent privind situația patrimoniului UTC din Constanța, am menționat un personaj: Nicolae Mavrodin. În acest articol vom aborda situația patrimoniului UTC la nivel național, punând sub lupă Fundația Națională pentru Tineret, dar mai ales felul în care a ajuns acest patrimoniu și această fundație pe mâna unor condamnați penal – Nicolae Mavrodin și Nicolae Vasilescu.
Nicolae Mavrodin (foto Cuget Liber) și Nicolae Vasilescu
Cum a ajuns Mavrodin, moștenitorul averii UTC? Am identificat o descriere foarte bună realizată de Cuget Liber Constanța în anul 2012:
“Dar cum a ajuns, de fapt, Mavrodin, un personaj cunoscut şi, totodată, controversat în România? În vara anului 2006, în urma adoptării noii Legi a tinerilor, iniţiată de fostul deputat PRM Nicolae Vasilescu, care a migrat, ulterior, la PSD, Nicolae Mavrodin, în calitate de preşedinte al Fundaţiei Naţionale pentru Tineret, a obţinut, în urma unei simple solicitări trimise către Banca Comercială Română, deţinătoarea conturilor fostului UTC, 352.000 de lei, respectiv 90.000 de euro la cursul valutar din 2006. Din câte se pare, acesta ar fi ştiut de iniţiativa legislativă a lui Vasilescu încă de la prima tentativă a acestuia de a scoate legea, respectiv 2002. În lege se spunea că o viitoare asociaţie, denumită Fundaţia Naţională pentru Tineret, va avea ca principal scop „administrarea bunurilor, inclusiv fondurile băneşti care s-au aflat în patrimoniul central al Uniunii Tineretului Comunist”. Aşa se face că, doar cu trei luni înainte de iniţiativa legislativă, Mavrodin şi-a schimbat denumirea asociaţiei sale, din „Asociaţia Tineretului Revoluţionar” în „Fundaţia Naţională pentru Tineret”, acţiune care ar fi avut drept scop tocmai acapararea averii UTC. Lucru cert este că, la scurt timp după ce a ridicat banii, Mavrodin şi-a cumpărat, „cash”, un Nissan Pathfinder, varianta full-option. Mai mult decât atât, tot potrivit presei centrale, el şi-a oferit prime salariale de 130.000 de lei şi a cheltuit alte câteva mii de euro. Aseară (2012), magistraţii de la Tribunalul Constanţa au dispus arestarea lui Nicolae Mavrodin pentru o perioadă de 29 de zile.”
Nu cunoaștem relația directă între Nicolae Mavrodin și Nicolae Vasilescu, în sensul în care aceștia să fi lucrat în mod coordonat, dar cunoaștem că ambele persoane fac parte din cercul Radu Mazăre – Nicușor Constantinescu.
În ianuarie 2012, Mavrodin organiza proteste împotriva Guvernului, cu sprijinul lui Radu Mazăre, ca mai apoi în aprilie 2014 Mavrodin să protesteze față de reținerea lui. În videoclipul de mai jos se poate observa cum Radu Mazăre îl proteja pe Mavrodin:
Despre relația lui Nicolae Vasilescu cu Nicușor Constantinescu nu avem vreun dubiu că aceasta era una strânsă din moment ce Nicolae Vasilescu a fost condamnat penal pentru trafic de influență în raport cu Nicușor Constantinescu, așa cum se arată și în comunicatul DNA:
În cursul lunii noiembrie 2011, inculpaţii Mija Eugeniu, Lupşa Realini şi Vasilescu Nicolae, au pretins de la reprezentantul legal al unor societăţi comerciale (denunţător) suma de 2.000.000 RON, reprezentând 40% din valoarea totală a unor lucrări de construcţii efectuate în anii 2008 şi 2009 de firmele denunţătorului în beneficiul a cinci primării din judeţul Constanţa. Banii au fost pretinşi pentru ca inculpaţii să intervină pe lângă persoane cu funcţii de decizie din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa şi pe care să îi determine să dispună achitarea către firmele denunţătorului a datoriei primăriilor respective, în sumă totală de 5.000.000 RON. Suma de 2.000.000 RON urma a fi împărţită între cei trei inculpaţi după recuperarea efectivă şi în tranşe a datoriilor respective.
De asemenea, la data de 10 ianuarie 2012, inculpatul Mija Eugeniu a pretins de la denunţător suma de 20.000 de euro, pe care ulterior a redus-o la 15.000 de euro, pentru a interveni pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa şi pentru a-l determina pe acesta să deblocheze fondurile necesare achitării aceloraşi datorii către firmele denunţătorului.
Să revenim la Nicolae Mavrodin. Acesta a fost condamnat în 20 iulie 2017 la 4 ani și 8 luni deînchisoare pentru evaziune fiscală, înşelăciune, delapidare, fals în înscrisuri sub semnătură privată și fals în declarații.
Dacă nu ați înțeles mare lucru până aici, e în regulă, povestea este destul de complicată. Așadar, vom lua lucrurile cronologic.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 149 din 1990, bunurile aflate în patrimoniul Uniunii Tineretului Comunist trec în proprietatea statului și vor fi administrate de către organele centrale și locale. Aceeași hotărâre stabilea că disponibilitatile bănești ale Uniunii Tineretului Comunist se virează într-un cont la nivel central, iar după efectuarea plăţilor datorate de U.T.C privind drepturile de salarii, furnizori neachitati, investiții, reparații capitale, reparații curente, extinderi aprobate pentru anul 1990 (conform anexelor nr. 4) şi nr. 5), precum şi alte plăți prevăzute de lege ce se fac venit la bugetul statului.
Ulterior, a fost emis Decretul-Lege nr. 150/1990 care stabilea destinația patrimoniului UTC la nivel local, prin înființarea fundațiilor pentru tineret. În privința patrimoniului la nivel central, decretul reglementa că bunurile, inclusiv fondurile banesti, aflate în patrimoniul fostei organizatii a tineretului comunist, administrate în trecut pe plan central, trec în conservare la stat; regimul juridic al acestora urmează a fi stabilit ulterior, cu consultarea organizațiilor de tineret legal constituite la nivel național si a reprezentanților consiliilor fundațiilor pentru tineret din județe si municipiul București.
În 2002 a fost prima tentativă de a reglementa situația patrimoniului UTC la nivel central, prin înființarea Fundației Naționale pentru Tineret. Inițiatorul a fost Nicolae Vasilescu.
(extras din expunerea de motive)
Astfel, a apărut Legea nr. 146/2002. Mai țineți minte asaltul la Casa Tineretului din Mangalia din articolul precedent? Mavrodin se pregătea… La scurt timp a urmat Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 166/2002 prin care s-au abrogat prevederile referitoare la Fundația Națională pentru Tineret, având în vedere următoarele:
(extras din expunerea de motive)
Mai apoi, grupul lui Vasilescu a pregătit o nouă lege – Legea tineretului – devenită Legea tinerilor nr. 350/2006. Această, în formă finală, stabilea patrimoniul Fundației Naționale pentru Tineret, ce avea să se înființeze:
- Imobilul care a aparținut Comitetului Central al fostei Uniuni a Tineretului Comunist, situat în Calea Victoriei nr. 120, sectorul 1, București, inclusiv terenul aferent
- Sumele aferente conturilor nr. 45104420, 45106430 și 45108440, care au aparținut Comitetului Central al fostei Uniuni a Tineretului Comunist, la Banca Comercială Română – SMB.
Și de aici a pornit un întreg scandal. Imobilul aflat pe Calea Victoriei se afla în folosința Grupului pentru Dialog Social, aspecte documentate de Revista 22.
Pe scurt, Mavrodin a avut o asociație și i-a schimbat denumirea, pentru a încerca să pretindă dreptul la patrimoniul UTC. A și reușit într-o oarecare măsură. „FNT a depus, în cursul corespondenţei purtate cu banca, o serie de acte statutare şi corespondenţe cu diferite organisme ale statului, cum ar fi avizul Ministerului Justiţiei pentru dovada denumirii sau adresa Secretariatului General al Guvernului din 17 august 2003 către FNT, care atesta existenţa fundaţiei şi a prevederilor statutare ale acesteia referitor la succesiunea în drepturi privind patrimoniul fostului CC al UTC”, au explicat avocaţii BCR motivul pentru care au dat banii fundaţiei conduse de Nicolae Mavrodin, citați de Adevărul.
Într-un final, Mavrodin a cheltuit banii, a fost condamnat, iar imobilul din Calea Victoriei a rămas tot la stat și tot în folosința Grupului pentru Dialog Social.
Fast forward către prezent
Nicolae Vasilescu, cel care a inițiat legile privind patrimoniul UTC, iese din închisoare și ajunge președintele Fundației Naționale pentru Tineret.
Potrivit site-ului FNT consultat la 26 octombrie 2017, componența Consiliului de Administrație ales în data de 22.07.2016, și completat în urma Adunării Generale din data de 22.09.2017, era următoarea:
- Președinte – Nicolae VASILESCU
- Vicepreşedinte – Ticu PLĂCINTĂ
- Secretar General – Valentin MĂRGINEANU
- Membru – Mihai Adrian VILCEA
- Membru – Carmen SIMIONESCU
- Membru – Ioan ROȘCA
- Membru – Ilie CHIRIȚĂ
- Membru – Vasile – Florin POPESCU
- Membru – Mircea – Ștefan BIRO
- Membru – Cornel VASILE
- Membru – Dragoș – Laurențiu ZAHARIA
Dacă numele Ticu Plăcintă și Valentin Mărgineanu vă sună cunoscute, nu vi se pare. Vă mai amintiți schema din primul articol, cel în care am detaliat încrengăturile cu miros de grup infracțional organizat din jurul devalizării patrimoniului tinerilor?
Dar extrasul din ordonanța DNA din al doilea articol, cel în care am făcut analiza regulamentului scos în dezbatere publică de ministrul Ionuț Stroe?
Deci, ce spun procurorii: grup infracțional organizat?
Se pare că, în 2018, probabil știind că procurorii sunt pe urmele lor, cei 3 au demisionat din funcții:
Dar impresia este că tot ei se află la butoane
Potrivit site-ului FNT, în urma Adunării Generale din data de 23.05.2018, președintele FNT este Dragoș Laurențiu ZAHARIA, iar secretar general Georgiana LICĂ. Vă sună cumva cunoscute aceste nume? Pe Dragoș Laurențiu Zaharia îl găsiți mai sus, în calitate de membru CA în mandatul lui Nicolae Vasilescu. Iar Georgiana Lică a fost director FNT, dar și prepusă a lui Ticu Plăcintă.
Să nu pierdem din vedere că pe 28 martie 2019, FTMB “multumeste Fundatiei Nationale pentru Tineret care prin dl. Dragos Laurentiu Zaharia – Presedinte, a onorat invitatia de a participa la aceasta Adunare Generala”.
Și totuși, de ce acordăm atâta importanță FNT?
Din păcate, oricât i-am ocolit și menajat până acum, nu putem să nu observăm cum Consiliul Tineretului din România (CTR), o federație a fundațiilor pentru tineret + câteva organizații non-guvernamentale mai recente, unde Nicolae Vasilescu a fost vicepreședinte între 1992-2002, pentru ca mai apoi să predea mandatul Liei Olguța Vasilescu, derulează o campanie publică de albire a lui Ticu Plăcintă, Vasilescu ș.a., afirmând că de fapt lucrurile sunt ok și că legea ar de vină.
Prin amendamentele anunțate zilele trecute, CTR propune ca personaje precum Ticu Plăcintă și Carmen Drăghici, spre exemplu, să fie controlate de Fundația Națională pentru Tineret (despre care am vorbit în rândurile de mai sus) și Consiliul Tineretului din România (federația unde fundațiile dau tonul și pun președintele):
Supravegherea și controlul fundațiilor județene pentru tineret, respectiv a municipiului București în ceea ce privește respectarea prevederilor legii și a modului de administrare a patrimoniului vor fi exercitate de o comisie de supraveghere și control, structură internă în cadrul Fundației Naționale pentru Tineret, formată din reprezentanți ai Fundației Naționale pentru Tineret, ai Consiliului Tineretului din România și ai Ministerului Tineretului și Sportului (câte 3 din partea fiecărei structuri), deciziile acesteia fiind puse în aplicare în mod obligatoriu de către Fundația Națională pentru Tineret prin intermediul celorlalte structuri ale sale, conform procedurilor din lege și/sau din regulamentul cadru. FJT/FTMB se supun controlului altor autorități publice în mod similar cu alte persoane juridice de drept privat și fără scop patrimonial.
În traducere liberă: să nu fie controlați de nimeni și să devalizeze în continuare, dincolo de condamnările definitive și neregulile despre care am tot scris.
De care parte se va situa Ministerul Tineretului și Sportului (MTS), condus de Ionuț Stroe, în momentul în care perioada de dezbatere a regulamentului privind fundațiile de tineret va fi expirat?
