Hidroelectrica ar putea genera o creștere cu 8% a capacității de producție a Sistemului Energetic Național (SEN) dacă ar investi în retehnologizarea hidrocentralelor pe care le operează în acest moment, se arată într-un studiu independent, realizat la solicitarea Declic de doi specialiști din domeniu, dr. ing. Cornel Ilinca și dr. ing. Albert Constantin.
Studiul va fi prezentat direct de Declic acționarilor Hidroelectrica, printr-o acțiune programată, joi, 28 iulie, în fața sediului central al companiei, chiar în ziua Adunării Generale a Acționarilor (AGA) Hidroelectrica, întâlnire în care se decide direcția investițiilor companiei pentru următorii trei ani, cu impact direct asupra facturilor de energie ale românilor.
În baza acestui studiu, Declic le va solicita acționarilor Hidroelectrica să direcționeze investițiile către retehnologizarea hidrocentralelor actuale, nu în continuarea proiectelor hidro comuniste. ”Modernizarea celor peste 180 de hidrocentrale pe care compania le are deja ar putea aduce cu cel puțin 8% mai multă energie, față de doar 1% obținut prin finalizarea celor nouă hidrocentrale începute în perioada comunistă”, e concluzia studiului, transmisă de Declic printr-un comunicat de presă.
„Turbinele și generatoarele vechi pot pierde 5-10% din eficiență prin uzură, cavitație și degradarea izolației. Instalarea unui rotor modern în carcasa existentă poate crește producția cu 10-30% în anumite cazuri, iar experiența norvegiană arată majorări medii ale puterii maxime de 18% pentru turbine Francis și de 21% pentru turbine Pelton și Kaplan-Bulb. Retehnologizarea poate fi cu 50-70% mai puțin costisitoare decât o hidrocentrală nouă cu producție echivalentă, tocmai pentru că reutilizează barajele, lacurile, aducțiunile și racordurile deja existente”, explică dr. ing. Cornel Ilinca, unul dintre autorii studiului.
Studiul a fost gândit chiar pentru acționarii Hidroelectrica, care ar trebui să aibă tot interesul ca societatea să devină mai eficientă și mai profitabilă, cât mai rapid și cu costuri cât mai mici.
Studiul propune concret 3 niveluri de acțiune:
- Reparații și upgrade-uri rapide și ieftine: verificarea stării fiecărei hidrocentrale, montarea de senzori și sisteme moderne de monitorizare și control, reparat conductele prin care circulă apa și programată mai inteligent pornirea și oprirea centralelor. Sunt intervenții care nu costă mult, se fac repede și nu au niciun dezavantaj, de aici și numele „no-regret”, adică fără regrete.
- Modernizări majore: înlocuirea pieselor esențiale: turbinele, generatoarele, transformatoarele, porțile prin care se controlează apa, cu unele noi sau mai performante, plus măsuri care protejează mediul, integrate direct în lucrări, nu adăugate ulterior.
- Combinarea hidrocentralelor cu alte surse de energie curată și cu baterii: panouri solare puse pe suprafața lacurilor sau pe terenuri deja folosite (inclusiv pe pășuni, cu panourile ridicate suficient cât să poată paște animalele pe sub ele), turbine eoliene acolo unde condițiile permit, și baterii care înmagazinează energia atunci când e prea multă și o eliberează atunci când e nevoie.
Se analizează și dacă unele hidrocentrale pot fi transformate să funcționeze ca o baterie uriașă de apă, pompând apa înapoi pentru a fi refolosită. Studiul poate fi consultat, integral, mai jos, în format pdf.
Pe același subiect:
Articol realizat cu sprijinul Journalismfund Europe
Citește pe România Curată:
PRĂPĂD! Un privat s-a apucat să betoneze ruinele Cetății Bucureștiului (FOTO)
Loading...
Reload document 
Open in new tab 
