Membrii Adunării Generale a Acționarilor (AGA) Hidroelectrica au fost așteptați, astăzi (joi), la intrarea în sediul companiei, din București, de reprezentanți ai comunității Declic. Aceștia le-au prezentat un studiu independent (vezi aici) în baza cărora le-au solicitat să prioritizeze modernizarea hidrocentralelor existente și să renunțe la investițiile falimentare în proiectele hidro comuniste precum Răstolița, Surduc-Siriu și Bumbești Livezeni.
„Ceaușescu, nu fi trist! Hidroelectrica termină hidrocentralele Partidului Comunist”, „Modernizați hidrocentralele pentru 8% mai multă energie!”, „Hidroelectrica este performantă numai prin retehnologizarea hidrocentralelor!”, sunt mesajele transmise de activiștii Declic, în cadrul acțiunii.
În replică, Hidroelectrica a transmis un comunicat de presă, în care susține că face atât retehnologizare, cât și continuă proiectele controversate. ”Hidroelectrica susține o dezbatere bazată pe transparență, rigoare și informații verificabile (s.a.) și consideră util ca studiile care formulează recomandări privind investiții strategice să fie însoțite de metodologia completă, ipotezele de lucru și seturile de date utilizate, astfel încât concluziile acestora să poată fi analizate și validate în mod obiectiv”, se arată în punctul de vedere al companiei.
Replica vine în contextul în care, la începutul acestei săptămâni, Asociația Bankwatch România a sesizat că nota de fundamentare, aprobată de conducerea Hidroelectrica (Consiliul de Supraveghere), conține falsuri majore legate de actualizarea indicatorilor tehnico-economici pentru unul dintre proiectele în discuție, Bumbești – Livezeni, din Parcul Național Defileul Jiului.
La o zi DUPĂ ce proiectul de investigații de mediu Verde Curat, de pe România Curată, a făcut public avertismentul Bankwatch România, Hidroelectrica a transmis către ziarul Profit, o precizare în care recunoaște că actualizarea nu mai e… de actualitate. Mai exact că nota de fundamentare e din decembrie 2024, că există o expertiză privind actualizarea indicatorilor tehnico-economici (raportați la o restrângere a proiectului prin acordul de mediu, implicit scăderea capacității instalate și, automat, a eficienței lui). Compania nu a explicat, însă, de ce pe site-ul oficial nu a precizat că actualizarea nu mai e de actualitate, de ce informarea n-a fost făcută la o AGA anterioară și ce a reacționat doar după ce am făcut publice cifrele greșite. Asta în condițiile în care, doar în proiectul prin care Jiul ar urma să fie băgat pe țeavă pe zeci de kilometri, diferența care a mai rămas de cheltuit (pe proiectul inițial) este de aproximativ 100 de milioane de euro.
Despre falsurile din informarea Hidroelectrica și diferențele uriașe dintre procentul oficial de realizare al proiectului, respectiv sumele rămase de cheltuit, aici și aici:
Transparență până la capăt
În replică la comunicatul transmis de Hidroelectrica, Declic a răspuns cerând o transparență reală, nu doar una declarativă. ”În spiritul transparenței, Hidroelectrica este invitată să publice strategia investițională care stă la baza deciziilor luate de conducerea companiei. O analiză transparentă, care ia în considerare cel mai mic cost pentru producerea de energie electrică ieftină, pornește de la indicii de rentabilitate și costul unitar investit per megawatt produs”, cere Declic..
“În lipsa unor astfel de informări publice, deciziile sunt luate discreționar. 446 de milioane de euro, inclusiv bani publici, sunt alocate de Hidroelectrica pentru continuarea proiectelor Răstolița, Surduc-Siriu și Bumbești Livezeni care ar crește cu aproximativ 1% producția de energie a țării. Prin comparație, modernizarea celor peste 180 de hidrocentrale existente ar putea crește producția de energie cu cel puțin 8%, conform documentului de poziție realizat de specialiști în ingineria apei”, a declarat Antoniu Bumb, campaigner Declic.
Studiul independent, elaborat de specialiștii în ingineria apei dr. ing. Cornel Ilinca și dr. ing. Albert Constantin la solicitarea Declic, poate fi citit, integral, aici:
„Ne bucură că Hidroelectrica a răspuns public documentului de poziție pe care l-am prezentat astăzi acționarilor, chiar în timpul acțiunii Declic din fața sediului companiei. În comunicat, Hidroelectrica afirmă că investițiile sunt fundamentate pe analize tehnice și financiare. Tocmai de aceea cerem să se publice aceste analize. Vorbim despre o companie listată la bursă, care administrează bani publici și bani ai acționarilor. Dacă investițiile în Răstolița, Surduc-Siriu și Bumbești Jiu sunt justificate economic, atunci indicii de rentabilitate și parametrii financiari și tehnici care le justifică trebuie să fie publici”, a declarat Antoniu Bumb, campaigner Declic.
Declic solicită Hidroelectrica să publice, pentru fiecare dintre cele trei proiecte, cel puțin următoarele informații:
- rata de rentabilitate
- valoarea actualizată netă
- costul investit per megawatt produs
- perioada estimată de recuperare a investiției;
- producția anuală estimată de energie;
- analiza cost-beneficiu care a fundamentat decizia de investiție.
- studiu de oportunitate comparativ cu alte soluții tehnice precum retehnologizare hidrocentrale existente sau fotovoltaic/eolian plus stocare.
Comunitatea Declic subliniază că proiectele Răstolița, Surduc-Siriu și Livezeni–Bumbești Jiu nu au rol de atenuare a viiturilor sau de regularizare a debitelor râurilor (cum se pretinde în comunicatul Hidroelectrica – n.a.). ”În aceste condiții, principalul criteriu după care trebuie evaluate este eficiența lor energetică și economică. În plus, la multe dintre aceste amenajări au intervenit modificări substanțiale, de la impunerea noului regim al debitului ecologic, până la reconfigurarea schemelor de amenajare hidrotehnică și de gospodărire a apelor, ceea ce necesită cel puțin verificarea indicatorilor tehnico-economici”, susțin cei de la Declic.
În sprijinul demersului lor, Declic a lansat și o petiție, care a fost semnată, într-o săptămână, de peste 18.000 de cetățeni (o poți semna și tu, aici).
Articol realizat cu sprijinul Journalismfund Europe:
Proiectul de investigații de mediu Verde Curat, de pe România Curată, este singurul din presa autohtonă care, în mod asumat și constant documentează și prezintă interesele din spatele afacerilor din parcurile naționale și alte arii naturale protejate, dar și al altor resurse naturale și minerale ale țării. Dacă vrei să nu ratezi subiectele pe care cea mai mare parte a presei le evită, abonează-te, acum, gratuit, la newsletter-ul săptămânal Verde Curat:
Citește pe România Curată:
PRĂPĂD! Un privat s-a apucat să betoneze ruinele Cetății Bucureștiului (FOTO)
