Acum doi ani, un incendiu a făcut prăpăd în Munții Gurghiu (județul Mureș), devastând aproape 18 hectare de pădure. Autorul nu a fost identificat, chiar dacă se știe că focul a pornit dintr-o parcelă operată de cea mai mare firmă de exploatare din România, Austro Someș. Firmei nu i s-a imputat nimic, chiar dacă incendiul a pornit din exploatarea ei, iar toate prejudiciile au fost și sunt suportate de Regia Națională a Pădurilor, Romsilva.
Împreună cu Asociația Valori Superioare, Verde Curat a ajuns, în această săptămână, în parcela din Munții Gurghiu din care a pornit urgia de foc din 2024
Cea mai mare firmă de exploatare din România
O investigație Verde Curat și România Curată a descoperit că situația e incredibilă. Documentele oficiale ale exploatării și procesele verbale ale controalelor legate de incendii arată o situație bizară și total improbabilă: că incendiul a distrus regenerarea naturală a pădurii din parcela exploatată de Austro-Someș pe o suprafață egală cu cea pe care, în aceeași parcelă exploatată, NU exista regenerare naturală înainte de incendiu.
Potrivit unor specialiști în silvicultură, costurile refacerii reale a pădurii distruse de incendiu ar fi de sute de mii, până la o jumătate de milion de euro. Oficial, pierderile de semințiș au fost evaluate, în procesul verbal inițial (din aprilie 2024) la aproximativ 30.000 de euro. Într-un răspuns primit în această săptămână de Verde Curat de la Romsilva, valoarea totală a prejudiciului este evaluat ceva mai mult de 100.000 de euro.
Austro Someș nu va suporta nimic din această sumă. Chiar dacă s-a stabilit că incendiul a izbucnit în zona în care exploata pădurea, autorul a rămas necunoscut. Apoi, pierderile de semințiș (procentul în care regenerarea naturală a fost afectată) din timpul exploatării) au fost estimate la 12% din suprafața exploatată. Adică exact maximul permis de lege. Astfel că profitul companiei nu a fost cu nimic amenințat. În 2024, anul producerii incendiului, câștigul net al Austro Someș a fost de aproape 7,9 milioane de lei.
Austro Someș are cel mai mare volum de lemn aprobat pentru exploatare, 201.000 mc. Aproape stă doar o altă firmă din Bistrița Năsăud, Montana Iugan, cu 188.000 mc. Poziția a treia este deja departe, Aida Best Construct din Suceava având aprobat un volum pe la jumătate, de 105.000. Dacă Suceava este județul cu cele mai multe suprafețe de păduri, Bistrița-Năsăud are o suprafață modestă, firmele lider operând, mai mult, în județele vecine. Sursa: Asociația Forestierilor din România (ASFOR).
O companie asociată cu Larionesi ”Fierăstrăul Codrilor”
Austro Someș este asociată frecvent cu Traian Larionesi, cel care deține firma Frasinul, care a fost, ani la rând, cea mai mare societate de exploatare a lemnului din România, principalul client fiind Holzindustrie Schweighofer (mai nou redenumită HS Timber). Asuro Someș și Frasinul au sediul exact la aceeași adresă, din localitatea bistrițeană Anieș. După ce Frasinul s-a reprofilat pe contracte de infrastructură publică, exploatarea lemnului a fost preluată de Austro Someș. Cu un volum de lemn aprobat pentru exploatare de 201.000 mc, Austro Someș a preluat de la Frasinul și poziția de lider al firmelor de exploatare a lemnului din România.
În timp ce afacerile cu lemn ale Austro Someș sunt protejate într-un mod bizar, beneficiile Frasinului de pe urma contractelor publice au explodat, cu încasări de 600 de milioane de lei în 2025 și un profit net de aproape 100 de milioane.
Filmări de la incendiul din 12-16 aprilie 2024
Ce spun actele și ce am găsit pe teren, 13 iunie 2026
La începutul acestei săptămâni, am ajuns în zona în care incendiul a făcut prăpăd. În evidențele Romsilva figurează ca UP (unitatea de producție – n.a.) VII Secuieu, u.a. (unitatea amenajistică – n.a.) 17 A, B, C, D și 18 B, de pe raza Ocolului Silvic Gurghiu (Direcția Silvică Mureș, Romsilva). Conform procesului verbal încheiat după stingerea incendiului care s-a întins pe 5 zile (12-16 aprilie 2024) suprafața totală afectată a fost de 17,73 hectare, cele mai mari pagube fiind produse de distrugerea semințișului (regenerarea naturală care se instalase deja).
Austro Someș exploata în momentul producerii incendiului o partidă de 8,43 hectare în UA 17 A. În procesul verbal din 2024, se arată că în această zonă suprafața prejudiciată a fost de 2,85 ha, reprezentând 33,8% din total. Ulterior, după re-măsurări, suprafața prejudiciată din UA 17 A a fost redusă la 2,53 ha. Conform răspunsului primit de la Romsilva, incendiul a pornit de pe suprafața exploatată de Austro Someș
Valoarea totală a pierderilor aduse semințișului (de pe întreaga suprafață afectată) a fost evaluată, în aprilie 2024, la 152.691 lei fără TVA. În răspunsul Romsilva, transmis în această săptămână, prejudiciul total estimat este de 525,560 lei fără TVA (evaluare care nu se rezumă doar la semințiș). Conform mai multor specialiști consultați de Verde Curat, pentru a reface cu adevărat pădurea, costurile ar putea fi, însă, cu mult mai mari. Incendiul nu doar că a distrus arboretul deja în creștere (ceea ce presupune împăduriri, lucrări de întreținere etc.), ci și stratul vegetal care susținea pădurea, lăsând în urmă bolovani și grohotiș pe care cu greu se vor prinde puieții plantați fără completare cu sol din altă parte.
Măsurătorile care au fost corectate ulterior nu sunt singura problemă din procesul verbal din aprilie 2024, imediat după incendiu. Într-un mod foarte ciudat, valoarea prejudiciului adus semințișului a fost evaluată pentru toate parcelele, cu o excepție – 17 A, adică exact cea care ea exploatată de Austro Someș. ”17 A. Valoarea prejudiciului se va constata până la reprimirea parchetului cel târziu 31.10.2024”, se arată în documentul consultat de Verde Curat.
Valoarea prejudiciului cauzat de incendiu în parcela exploatată de Austro Someș ar fi trebuit stabilită până la 31.10.2024
Bizar!? Incendiul a distrus regenerarea naturală pe o suprafață egală cu cea pe care NU exista regenerare înainte de incendiu!
Pe 31.10.2024, la reprimirea de către OS Gurghiu a suprafeței exploatate de la Austro Someș, s-a recalculat cu aparat GPS zona afectată de incendiu ca fiind de 2,53 hectare. ”S-a constatat că pierderile de semințiș s-au încadrat în limitele admise conform O.M. 1540/2011”, se arată în informarea nr. 3632, din 24.06.2026, a OS Gurghiu către DS Mureș.
Pierderile de semințiș la care face referire Ordinul de Ministru 1.540/2011 sunt cele care se distrug în timpul exploatărilor (din cauza arborilor care cad peste arboret, a călcării cu TAF-uri etc., nu la cele produse de incendii ori alte calamități). Pentru tipul de lucrare și specie, în cazul UA 17 A procentul maxim admis este de 12%. Exact cât apare la reprimirea parcelei de la Austro Someș.
Actul de punere în valoare a 1.180 mc de lemn în UA 17A
Și aici apare o mare ciudățenie. Suprafața totală a UA 17A pentru care s-a eliberat actul de punere în valoare este 8,43 hectare. Potrivit documentului, pe 70% din această suprafață (6 hectare dacă ne raportăm la ce scrie în document, 5,9 hectare dacă se calculează 70% din 8,43 hectare) era instalată regenerarea naturală (semințișul, vezi mai sus). Cei 30% fără semințiș reprezintă astfel, 2,53 hectare. Adică exact cât apare, la re-măsurare, că ar fi fost suprafața de semințiș afectată de incendiu! E o coincidență absolut stranie – ca suprafața fără regenerare înainte de incendiu să fie egală cu suprafața cu semințiș afectată de incendiu!
Ca și cum incendiul ar fi afectat exact doar suprafața fără regenerare naturală, lucru absolut imposibil, pentru că regenerarea nu era compactă într-o anumită zonă a parcelei. Și e evident că nu a afectat doar zonele fără semințiș, cât timp procesul verbal consemnează distrugerea lui.
De aceea e extrem de ciudat că atât în informarea OS Gurghiu către DS Mureș, cât și în răspunsul primit de Verde Curat de la Romsilva (bazat tot pe informațiile de la OS Gurghiu), referirile sunt doar la distrugerile cauzate regenerării naturale de activitățile de exploatare (12%), nu și la cele produse de incendiu. Asta chiar dacă în procesul verbal din aprilie 2024, de după incendiu, se specifică că valoarea prejudiciului (adus semințișului) va fi stabilită la reprimire, pe 31 octombrie 2024. Documentele interne consultate de Verde Curat și răspunsul oficial primit de la Romsilva sugerează că, de fapt, n-a mai fost stabilit vreodată prejudiciul cauzat de incendiu regenerării naturale.
Singurul motiv pentru care nu și-ar mai fi bătut cineva cu valoarea prejudiciului produs de incendiu în UA 17A e că Austro Someș a scăpat deja de suportarea plății prejudiciului. Deși s-a identificat că locul de pornire al incendiului a fost de pe parcela exploatată de Austro Someș, cercetarea penală pornită de Poliție după prăpăd nu a identificat autorul (autorii). În consecință, toată paguba a rămas în curtea Romsilva, în vreme ce Austro Someș a făcut profit de aproape 7,8 milioane de lei în 2024, inclusiv de pe urma exploatării de pe raza pădurii administrate de OS Gurghiu.
Valoarea pagubelor identificate în urma incendiului: 525.560 lei. În 2025 și 2026, OS Gurghiu a plătit 33.199 de lei pentru împăduriri și completări. Fragment din răspunsurile Romsilva pentru Verde Curat
Incendiul a izbucnit cu trei zile înainte de termenul limită, inițial, de finalizare a exploatării!
Cel mai ciudat aspect e că incendiul a izbucnit pe 12 aprilie 2025. Adică doar cu trei zile înainte încheierea perioadei de exploatare. Practic, până la acea dată majoritatea activităților de exploatare propriu-zisă ar fi trebuit să fie deja finalizate!
autorizația de exploatare (fragment)
Pe 16 aprilie 2024 (ziua stingerii incendiului), perioada de exploatare a fost prelungită până pe 30 aprilie 2024. Apoi, perioada a fost prelungită de pe 15 septembrie 2024 până pe 31 octombrie 2024. Document generat de SUMAL 2.0 la 15 iulie 2026. Procesul verbal în care se face referire la evaluarea prejudiciului din UA 17A cel târziu până pe 31 octombrie 2024 a fost întocmit pe 25 aprilie 2024, înainte de expirarea termenului primei prelungiri.
Cum s-au făcut împăduririle
Să revenim, însă la activitățile de refacere a pădurii. Suma cheltuită până acum pentru împădurirea zonei devastate de incendiu este (încă) mică și reprezintă doar prima parte a facturii refacerii pădurii, cu atât mai mult cu cât până la activitățile de îngrijire plantările trebuie refăcute, reprezentanții OS recunoscând că prima acțiune a fost mai puțin reușită.
-
- În informarea transmisă de OS Gurghiu către DS Mureș, în data de 24 iunie 2026, se recunoaște că prima plantare, din toamna anului trecut, are deficiențe, vina a fost dată pe pădurar, care a fost sancționat.
-
- Informare OS Gurghiu către DS Mureș
În informarea trimisă la sfârșitul lunii trecute, OS Gurghiu spune că o verificare făcută de responsabilul cu paza și protecția din cadrul ocolului ”nu a constatat intensificarea fenomenului de uscare din cauza factorilor biotici și abiotici”. În documentarea făcută pe teren, împreună cu Horea Petrehuș de la Asociația Valori Superioare, la începutul acestei săptămâni, afirmațiile reprezentanților OS Gurghiu sunt contrazise parțial de ceea ce am găsit: dacă în unele zone puieții s-au prins, în zona cu grohotiș, afectată de incendiu, am găsit destui uscați și/sau plantați de mântuială, care nu mai aveau nicio șansă să se prindă.
Acești puieți nu vor fi niciodată o pădure…
Investigația cu privire la tăierile de pe raza Ocolului Silvic Gurghiu nu se oprește la modul straniu în care compania Austro Someș a scăpat cu basma curată (și cu profit) după incendiul care a izbucnit în parcela pe care o exploata. Vom reveni cu un nou episod legat de ce (nu) s-a întâmplat după dezvăluirile, din 2020, despre ”celebra” metodă ”a răriturilor” practicată pe scară largă aici.
VA CONTINUA!
IMPORTANT: Investigațiile legate despre Mafia Lemnului și Cartelul Lemnului necesită resurse substanțiale financiare și de timp. Uneori se întind pe ani întregi (cele din Munții Gurghiu le-am început în urmă cu 6 ani), necesită numeroase deplasări în pădure, cu riscurile aferente. Și de parcă nu ar fi destul, ne trezim dați în judecată ca să ne intimideze și să ne blocheze munca. Nu ne intimidează, dar ne blochează alte resurse pe perioade lungi, cât de întind procesele la noi. De aceea avem nevoie de sprijinul tău. Nu e în zadar – chiar la începutul acestei luni, mascații au intrat în casele unui clan al Mafiei Lemnului din Maramureș, după dezvăluirile făcute pe Verde Curat și România Curată. Dacă vrei să te implici și tu în salvarea pădurilor României, donează acum, să putem continua investigațiile de care se tem atât și să câștigăm procesele de intimidare.
Cei care ne dau în judecată o fac pentru că se tem de un lucru: că suntem din ce în ce mai mulți cei care aflăm despre combinațiile, hoțiile și complicitățile lor. Dacă vrei să nu ratezi investigațiile de mediu de care unii au prins frica, abonează-te, acum, gratuit, la newsletter-ul Verde Curat, realizat de Mihai Goțiu și România Curată.
