După demersurile întreprinse de România Curată (5 adrese către minister pe parcursul ultimilor ani și poziții ale SAR în cadrul consiliilor consultative), dar mai ales ca urmare a anchetei pornite despre încrengăturile din jurul devalizării patrimoniului tinerilor, Ministerul Tineretului și Sportului a pus în consultare publică proiectul de Regulament de aplicare a Legii nr. 146/2002 ca prim pas pentru a face curățenie în subiectul restant al fundațiilor județene pentru tineret.
Același minister, interpretări diferite ale legii. Scurt istoric al acestui regulament
Pe 1 aprilie se fac fix 18 ani de când Legea 146/2002 privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret nu este respectată, nefiind aprobat până în momentul de față regulamentul care ar fi instituit un control public cu privire la patrimoniul de tineret. Acest act, care trebuia realizat de Ministerul Tineretului și Sportului și aprobat prin hotărâre de Guvern încă din 2002, ar fi prevenit devalizarea averii fostului UTC și ar fi pus patrimoniul de tineret cu adevărat la dispoziția lor în toate județele țării.
În 2018, scriam că aceasta este una dintre problemele nerezolvate ale tranziției și am promis că vom reveni asupra ei. Nu am stat degeaba în acești ani, petiționând periodic oficialii Ministerului Tineretului și Sportului. În mandatul lui Marius Dunca, MTS ne spunea la finalul anului 2017 că a fost înființat un grup de lucru pentru elaborarea acestui regulament. Jumătate de an mai târziu, documentul era “în stadiul de finalizare”, conform unui răspuns semnat de Remus Munteanu, secretar de stat la minister în mandatul Ioanei Bran.
Lucrurile au stat pe loc, așa că în ianuarie 2019 am întrebat din nou: care este stadiul realizării și adoptării regulamentului? Ne-a răspuns Cosmin-Răzvan Butuza, secretar de stat sub ministrul Bogdan Matei, cu o argumentație foarte dubioasă, preluând practic poziția conjugată a fundațiilor județene pentru tineret, și anume că legea trebuie schimbată (evident că nu le convenea). Așadar, în loc să aplice legea, MTS se apăra la acea vreme, negru pe alb, spunându-ne că urmează să modifice legea pe care tocmai ei trebuiau să o pună în practică.
De fapt, de la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației am aflat în februarie 2020 că acel grup de lucru a fost constituit la nivelul MTS abia în 2018 și că s-a întrunit o singură dată pe parcursul acelui an, după care nu s-a mai întâmplat nimic până în ianuarie 2020, când Ionuț Stroe a restartat discuția și a refăcut grupul de lucru interministerial MTS-MLPDA, îndeplinindu-și pe jumătate o promisiune pe care a făcut-o inclusiv la audierile din Parlament. A fost finalizat documentul, iar acum îl vedem, în sfârșit, în dezbatere publică, care musai trebuie să se încheie cu adoptarea regulamentului prin H.G. după 18 ani de nerespectare a legii. Asta indiferent de presiunile fundațiilor și mai ales ale interpușilor lor care comit, pe alocuri, trafic de influență (și îmi asum ceea ce spun) și instigare la abuz în serviciu, fără să țină cont că există deja dosare la DIICOT și DNA pentru jafurile din jurul fundațiilor pentru tineret. Ori sunt inconștienți, ori îi mănâncă.
Efectele benefice ale Regulamentului
În primul rând, se reglementează modalitatea de organizare și funcționare a Consiliului de Conducere a fundațiilor pentru tineret.
Astfel, pot face parte din consiliile de conducere, printre altele, numai persoanele care au o experiență în domeniul tineretului de minimum 5 ani, nu au fost condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni incompatibile cu exercitarea calității de membru în consiliul de conducere (n.r. această condiție ar trebui să fie mai bine clarificată) și nu sunt membre ale unui partid politic. De asemenea, nu pot face parte din conducere persoanele care dețin funcții de conducere în cadrul unei autorități publice. Deci, directorii din primării, consilii județene sau din ministere nu pot face parte din conducerea fundațiilor. Aceste condiții sunt valabile numai pentru persoanele numite de către consiliile județene.
Consiliile de conducere sunt compuse, potrivit legii, din 3 persoane numite de consiliile județene, respectiv CGMB, care respectă criteriile menționate mai sus, și din 2 persoane alese de către organizațiile de tineret din județul respectiv.
Un aspect foarte important de precizat este că la momentul numirii celor 3 persoane de către consiliile județene, mandatele actualelor conduceri încetează. În realitate, încetează o stare de ilegalitate deoarece nu există în momentul de față nicio conducere a unei fundații care să fie legal constituită potrivit Legii nr. 146/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, Ticu Plăcintă nu va mai putea pretinde că este președintele Fundației pentru Tineret a Municipiului București (FTMB). Probabil din acest moment va începe o campanie furibundă de manipulare împotriva aprobării Regulamentului și presiuni publice sau private împotriva conducerii Ministerului Tineretului și Sportului. Când procurorii deja ți-au bătut la ușă și vrei să îți aperi pielea, ce mai contează că mai săvârșești cateva infracțiuni pentru a mai acoperi din jafuri?
Totodată, în conformitate cu Legea nr. 146/2002 și Legea nr. 350/2006, după numirea celor 3 persoane de către consiliile județene, consiliul de conducere are obligația de a organiza adunarea generală pentru desemnarea celor 2 reprezentanți ai structurilor asociative de tineret, adică asociațiile în care: (i) scopul prevăzut în statut vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor; (ii) cel puțin două treimi din numărul total al membrilor sunt tineri.
În sfârșit, tinerii vor fi implicați cu adevărat în funcționarea acestor fundații pentru tineret, existând cadrul legal pentru implicarea acestora și nu unul la discreția celor care dețin ștampila fundației.
Va fi gata cu asociațiile și fundațiile fantomă care sunt folosite de indivizi precum Ticu Plăcintă să își creeze în mod aparent legitimarea. Spre exemplu, conform site-ului FTMB, se precizează că “Începând cu Adunarea Generală din data de 27.03.2019, componența Structurilor Asociative de și/sau pentru Tineret (S.A.T.) membre în Adunarea Generală a Fundaţiei pentru Tineret a Municipiului Bucureşti (FTMB) este de 30 de ONG-uri membre din Bucureşti, care realizează proiecte şi evenimente în domenii precum:”.
Se poate observa cu ușurință că în timp ce legea vorbește de organizații asociative de tineret, FTMB a decis în mod unilateral extinderea pentru a include și organizații (unele și neasociative) pentru tineret. Cu titlu de exemplu, arătăm că Fundația CRED – Centrul Român pentru Educație și Democrație, condusă de Nicolae Vasilescu și Paul Ionescu (fostul șef de cabinet al lui Dragnea), așa cum am arătat în materialul anterior, nu are ce căuta în adunarea generală deoarece nu este o asociație, ci o fundație, deci nu este o structură cu caracter asociativ. De asemenea, Ticu Plăcinta s-a folosit de tot felul de organizații care au caracter sportiv sau turistic pentru a-și consolida influența în adunarea generală.
În al doilea rând, alte prevederi foarte importante ale regulamentului scos în dezbatere sunt cele referitoare la operaționalizarea registrului fundațiilor județene pentru tineret/municipiului București. Astfel, acest registru va fi organizat de către Ministerul Tineretului și Sportului. MTS poate elibera la cerere copii certificate din acest registru. Acest lucru este esențial deoarece în prezent nu se poate face dovada conducerii fundațiilor pentru tineret, ceea ce creează dificultăți în privința aplicării pentru fonduri nerambursabile. În consecință, MTS va asigura transparență în ceea ce înseamnă conducerea fundațiilor și nu mai pot exista cazuri de conduceri paralele.
În al treilea rând, sunt reglementate aspectele referitoare la supravegherea și controlul fundațiilor pentru tineret. La nivelul fiecărui județ există (sau trebuiau să existe) comisii de evaluare, supraveghere și control, care se înființează prin ordin al prefectului în maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a Regulamentului. Va fi efectuat un cel puțin un control anual. Așa cum am menționat în articolul anterior, FTMB-ul lui Ticu Plăcintă nu a fost controlat niciodată.
Comisia va fi compusă din reprezentanți ai prefectului, direcției județene pentru sport și tineret/municipiului București, consiliului județean și ai administrației județene a finanțelor publice, deci va fi una publică și mixtă.
În concluzie, acest regulament va conduce treptat la intrarea în legalitate a activității acestor fundații, iar persoanele care au devalizat patrimoniul UTC vor fi în sfârșit înlăturate și trase la răspundere. Să nu ne așteptăm că vor primi cu bucurie acest regulament, însă le punem în vedere tuturor celor care au sprijinit sau sprijină în continuare acest grup infracțional că, potrivit art. 367 din Codul penal, inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
DIICOT este deja pe fir, după cum se poate vedea în fragmentul de mai jos.
Update: redăm dreptul la replică transmis de Fundația pentru Tineret a Municipiului București (FTMB), prin executor judecătoresc Dobranici Doina Crenguța.
