Exclusiv: acuzațiile din dosarul DNA privind devalizarea patrimoniului UTC din București

Așa cum relatam în articolele anterioare, procurorii DNA cercetează ingineriile financiare de la fundațiile județene pentru tineret. Au început cu cele ale lui Ticu Plăcintă, care conduce Fundația pentru Tineret a Municipiului București (FTMB). 

În anul 2015, pe rolul DNA a existat o sesizare privind modul în care Ticu Plăcintă a ajuns la conducerea Fundației pentru Tineret a Municipiului București. În 2016, procurorii DNA au dat o soluție de clasare pe motiv ca nu ar fi putut să cerceteze faptele având în vedere că însăși calitatea de președinte al lui Ticu Plăcintă era contestată.

Tot în 2016, un om de afaceri a sesizat DNA prin plângere referitor la activitatea lui Ticu Plăcintă în fruntea Fundației pentru Tineret a Municipiului București în sensul deturnării activității fundației în sens personal.

În 2017, DIICOT a fost sesizat de către IGPR cu privire la constituirea unui grup infracțional organizat compus din Ticu Plăcintă, Bogdan Plăcintă, Valentin Mărgineanu și alte persoane în scopul privării FTMB de veniturile rezultate din exploatarea imobilelor prin crearea artificială a unor relații comerciale între FTMB și societăți controlate de Ticu Plăcintă prin care s-au transferat sume importante de bani. Despre 6 milioane de lei ar fi vorba. În acest dosar a fost audiat, conform informațiilor din mass-media, Paul Ionescu, fost vicepreședinte al fundației, la momentul audierii ocupând poziția de șef de cabinet al lui Liviu Dragnea la Camera Deputaților. Ulterior, acest dosar a fost declinat și a fost reunit cu cel menționat anterior, aflat pe rolul DNA.

În octombrie 2019, procurorii DNA au dispus începerea urmăririi penale față de suspectul Ticu Plăcintă pentru abuz în serviciu cu folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave. Acesta este acuzat că a deturnat scopul nonprofit al fundației pentru tineret și că a folosit patrimoniul acesteia în interes personal și de grup, prin preluarea conducerii FTMB, concesionarea bunurilor fundației către o societate comercială pe acțiuni, modificarea acționariatului Tin Management Grup SA, cedarea pachetului majoritar unei societăți controlate de apropiați ai acestuia, încălcând în tot acest timp regulamentul FTMB și mai ales Legea 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti.

schema relațiilor din jurul Tin Management Grup SA, administrată de Ticu Plăcintă și la care FTMB deține doar 38,25% dintre acțiuni (prelucrare a graficului de pe platforma Confidas)

Potrivit ordonanței din dosarul DNA 329/P/2015, în perioada 2011-prezent, au fost obținute urmare a exploatării bunurilor deţinute de FTMB sume în valoare totală de aproximativ 6 milioane lei, ce ar fi fost însuşite de membrii grupului grupului infracțional organizat (Ticu Plăcintă, Bogdan Plăcintă, Valentin Mărgineanu, împreună cu alte persoane). Aceștia ar fi acționat cu scopul privării FTMB de veniturile rezultate din exploatarea imobilelor aparținând fundației, prin crearea artificială a unor relații comerciale între FTMB și societățile comerciale controlate direct sau indirect de persoanele menționate, relații comerciale care au ca efect transferarea de sume de bani importante rezultate din veniturile fundației către conturile acestor societăți controlate de membrii grupului, arată procurorii.

S-a reţinut că în perioada 21.06.2011 -— 19.03.2012, suspectul Ticu Plăcintă, în calitate de președinte al FTMB și de președinte al Consiliului de conducere în cadrul aceleiași instituții (persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, creată prin lege având ca scop unic derularea de programe pentru tineri și un patrimoniu imobiliar semnificativ, destinat exclusiv realizării acestui scop), în exercitarea atribuțiilor de serviciu decurgând din funcțiile de conducere anterior menționate, a luat mai multe decizii prin care a deturnat obiectul de activitate și scopul special pentru care s-a înființat FTMB, destinația patrimoniului propriu și a resurselor materiale ale organizației de tineret, cauzând în acest mod, pentru perioada aprilie 2012-octombrie 2016, un prejudiciu total de 5.925.072 lei în dauna FTMB. Paguba reprezintă venituri nerealizate, urmare acțiunilor ilicite ale suspectului Ticu Plăcintă, ce au fost redirecționate către SC Tin Management Grup SA, societate comercială special constituită în acest scop, astfel încât aceeași sumă de bani reprezintă și foloase necuvenite, obținute, în aceeași perioadă, de SC Tin Management Grup SA.

Totodată, aceste acțiuni ale sus-numitului au avut ca și consecințe alocarea unor sume nesemnificative de bani din veniturile obținute din exploatarea patrimoniului FTMB pentru realizarea de programe și proiecte pentru tineri. Așadar, pe lângă prejudicierea patrimoniului FTMB, au fost afectate și lezate în mod grav și interesele legitime ale organizației de tineret, respectiv cele de realizare a scopului și a obiectivelor pentru care a fost înființată prin lege, precum și ale societății, în general, și ale tinerilor, în particular.
– extras din ordonanța DNA –

Din informațiile deținute de România Curată, pe rolul DNA mai există o sesizare care vizează funcționari și demnitari ai Ministerului Tineretului și Sportului (MTS) și nu numai, pentru refuzul acestora de a aproba Regulamentul pe care vrea acum ministrul Ionuț Stroe să-l aprobe după 18 ani de ilegalitate la MTS și care ar stopa activitatea lui Ticu Plăcintă în fruntea Fundației pentru Tineret a Municipiului București, dar și a altor personaje care căpușează fundațiile pentru tineret din diverse județe ale țării. 

În orice caz, România Curată solicită public ministrului Ionuț Stroe să se țină de cuvânt și să demareze de urgență aprobarea acestui regulament, pentru că, în caz contrar, procurorii ar putea bănui, pe bună dreptate, că întârzierea acestuia profită inclusiv acestui grup de la FTMB cercetat de DNA.

De asemenea, toți demnitarii/funcționarii/ONG-iștii care fac zilele acestea demersuri intense pentru nerespectarea legii trebuie să fie conștienți că prin acțiunile lor sunt complici și că riscă să fie puși la plata în solidar a prejudiciului calculat de procurori, adică aproximativ 6 milioane de lei.