Firma Total Business Land (TLB), deținută de directorii de la Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), subsidiara din România a Gabriel Resources, pretinde că are datorii în valoare de 95 de milioane de lei (19 milioane de euro), acesta fiind motivul pentru care a intrat în insolvență, se arată într-o anchetă publicată de Libertatea.
Justificările companiei oferă imaginea tipică a unei hidre de capturare și căpușare a statului – credite preferențiale de la banca de stat CEC Bank, contracte publice câștigate pe bandă rulantă, în ciuda faptului că singura experiență a acționarilor e mega-eșecul proiectului de la Roșia Montană, incapacitate de a duce la bun sfârșit contractele câștigate și/sau realizarea lor de mântuială, mutarea riscului plății datoriilor și/sau a neexecutării proiectelor în zona publică (direct la bugetul de stat, dar și indirect, la banca de stat, la primării, universități și alte instituții publice).
Culmea e că Guvernul Ciolacu încă mai ia în calcul prelungirea licenței de exploatare a aurului de la Roșia Montană pentru compania condusă de aceleași persoane, acordarea a două noi licențe de exploatare (!) la Bucium, ba chiar și o modificare a Legii Minelor, care să le fie favorabilă, la fel ca în toamna lui 2013!
Pe România Curată am arătat că TLB are datorii de jumătate de milion de dolari chiar către Gabriel Resources, compania ”mamă” a proiectului distructiv de la Roșia Montană. Gabriel are datorii de aproape 10 milioane de dolari către statul român, reprezentând cheltuielile legate de litigiul de la Tribunalul de arbitraj al Băncii Mondiale, de la Washington, în care a solicitat (dar a pierdut total) despăgubiri de 6,7 miliarde de dolari.
Credite de la banca de stat, CEC Bank, și de la Gabriel Resources
Intrarea în insolvență a TLB, pentru a se proteja împotriva unei eventuale executări, de către România, a datoriei pe care o are față de Gabriel Resources, arată însă un mecanism de căpușare a statului mult mai extins. TLB nu s-a împrumutat doar cu 900.000 de dolari de la Gabriel Resorces, ci și de la banca de stat CEC Bank, care are acum de recuperat, potrivit Libertatea, 38 de milioane de lei (aproximativ 7,6 milioane de euro).
Cu banii împrumutați de la Gabriel Resources și CEC Bank, TLB a avut o dezvoltare super-explozivă, cu profituri care s-au dublat de la an la an: 13,4 milioane de lei în 2020, 24,1 milioane de lei în 2021, 49,4 milioane de lei în 2022, când s-a înregistrat și recordul de profit: 10,8 milioane de lei. Banii au fost obținuți aproape exclusiv din contracte cu instituții sau companii ale statului, se arată în documentarea făcută de Libertatea. Pentru anul 2023, cifra de afaceri a ajuns la 92 milioane de lei, dar profitul (declarat) a fost de ”doar” 570.000 de lei.
ATENȚIE, să recapitulăm. TLB a fost formată din foștii directori și șefi de la RMGC, în 2015, dar a devenit funcțională, în mod real, doar din 2018. Activitatea TLB a fost finanțată printr-un împrumut de la Gabriel Resources (unde Dragoș Tănase, acționar principal la TLB este și CEO) și un credit CEC Bank, bancă de stat.
Motivarea curții de la Washington arată că RMGC n-a fost în stare să propună un proiect legal pentru Roșia Montană. Cu toate acestea, aceleași persoane, care și-au dovedit totala incompetență în proiectul de la Roșia Montană, încep să câștige contracte pe bandă rulantă de la instituții publice, locale și naționale!
Una dintre explicațiile succesului și acum, a prăbușirii TLB, este exact aceeași incompetență (nota bene: Dragoș Tănase n-a plecat de bună-voie de la șefia UPC, de unde a ajuns la RMGC, ci după o perioadă în care fostul lider al telecomunicațiilor din România a intrat într-o cădere din care nu a mai reușit să-și revină).
Contracte subevaluate și lucrări executate cu copy-paste!
Unul dintre motivele invocate de reprezentanții firmei, în cererea de intrare în insolvență, a fost că în 2023 au crescut semnificativ cheltuielile operaționale, în contextul contractelor derulate cu Autoritatea Națională pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), suma depășind cu peste 33 de milioane de lei valoarea veniturilor facturate, arată Libertatea. Ce arată asta? Că pentru a câștiga licitațiile publice, TLB fie a propus oferte subevaluate din start (pentru a elimina concurența), fie a evaluat greșit total evoluția prețurilor. Adică fie au acționat, din start, ca mafioți (așteptându-se ca sumele contractate să fie crescute ulterior de beneficiari – după o veche ”cutumă” autohtonă), fie sunt total incompetenți.
De asemenea, tot în cererea de intrare în insolvență, citată de Libertatea, TLB susține că anul trecut nu s-au realizat venituri de 41 de milioane de lei reprezentând servicii și lucrări nerecepționate din motive diferite de către partenerii contractuali. Păi de ce nu s-au recepționat lucrările TLB? Uite un exemplu, via Turda News, oferit de primărița comunei Tureni, din județul Cluj, Daniela Mănăilă.
Într-o postare pe Facebook, din 23 decembrie 2023, aceasta arată:
Stimați cetățeni,
Nu putem decât să ne exprimăm dezamăgirea în ceea ce privește modul în care se realizează lucrarea de cadastrare sistematică a proprietăților din comuna Tureni. Compania privată care a executat lucrarea, Total Business Land s.r.l., și contractorul ANCPI – Autoritatea Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară au venit la recepție cu o serie de date evident eronate.
Terenuri din Tureni unde există proprietari, care au sentințe judecătorești definitive, sunt întabulate pe statul român. Pe de altă parte, mai mulți proprietari locali apar cu domiciliul în București (inclusiv un caz cu soți care unul are domiciliul la Tureni, celălalt în capitală) sau chiar într-un sat din județul Neamț. Sunt exemple de neseriozitate pe care nu le putem accepta. Dacă la acest nivel apar greșeli flagrante, este de așteptat ce vom descoperi dacă vom intra mai în profunzime.
Acesta este un mesaj în care atragem atenția realizatorilor cadastrării de la Tureni că nu vom tolera lucrul făcut de mântuială. Recepția va fi semnată doar atunci când nu va leza drepturile niciunui locuitor al comunei.
Coincidențe sau acoperire politică și/sau de la serviciile secrete?
Așadar, contracte subevaluate grosier pentru a elimina competiția, lucrări de mântuială, credite de de sute de milioane de lei, începând cu banca de stat CEC Bank și datorii pe măsură. Datorii care riscă să rămână în sarcina cetățenilor români (prin pierderi ale CEC Bank, dar și ale Primăriei Alba Iulia ori USMAV Cluj, care se numără printre creditori). La care se adaugă riscul neexecutării contractelor din bani publici câștigate.
Desigur, vă puteți întreba legitim cum de CEC Bank a împrumutat o companie fără nicio experiență în domeniu (dar cu acționari care aveau experiența unui supra-mega-eșec în portofoliu), mai ales ținând cont de antecedentele celebre ale falimentării unor bănci cu capital de stat din România în urma oferirii unor credite ”pe ochi albaștri”. Și, la fel de legitim, vă puteți întreba cum de o companie fără niciun portofoliu (exceptând, din nou, cel al supra-mega-eșecului amintit, realizat de acționarii acesteia) ajunge să câștige sute de contracte din bani publici, chiar dacă NU are capacitatea de a fi duse la bun sfârșit.
Evident, aveți tot dreptul să credeți că toate sunt banale coincidențe, care n-au nicio legătură cu foștii șefi de servicii secrete care au pus bazele Afacerii Roșia Montană (numele fostului șef SIE Ioan Timofte și-l mai amintește cineva?) ori care au susținut-o (vă mai amintiți cum domnul George Maior promova proiectul de la Roșia Montană, iar tatăl lui, Liviu Maior, ajuns ambasador în Canada, organiza evenimente de lobby acolo?).
La fel cum aveți dreptul să credeți că nu există nicio legătură cu susținerile pe care proiectul minier l-a avut de la politicieni locali până la cei de la nivel național, inclusiv miniștri, prim-miniștri și chiar un președinte al țării. Da, desigur, n-o fi nicio legătură cu susținerea proiectului de către fostul prim-ministru Victor Ponta, actualul consilier personal al prim-ministrului Marcel Ciolacu.
Care prim-ministru, după ce s-a făcut de mândră panaramă, amenințându-i cu dezvăluiri și represalii pe cei care au luptat pentru salvarea Roșiei Montane și includerea ei în UNESCO, pe motiv că vom ajunge să plătim daune de miliarde de dolari, acum, atenție, se gândește încă să prelungească licența de exploatare pentru Roșia Montană celor de la RMGC, ba chiar să le elibereze altele două, noi, pentru Bucium, lângă Roșia Montană!
Mai mult:
Citește pe România Curată:
