Daniel Befu

Premieră în România. ProPark a convins Universitatea București să introducă la masterat specializarea secundară de ”Specialist Arii Protejate”

România are, în premieră, grație eforturilor Fundației pentru Arii Protejate ProPark, specializarea de ”Specialist Arii Protejate”, inclusă în programa de studiu a masteranzilor de la Universitatea București. Anterior, Fundația ProPark fusese focusată pe oferirea de module de cursuri intensive de scurtă durată (aici) celor interesați de profesia de Specialist Arii Protejate, domeniu nou în țara noastră.

România Curată a vorbit cu Georgiana Andrei, coordonator de programe al ProPark, care explică în ce constă programul: ”Avem un parteneriat, nu este un master strict pe arii protejate, ci e un parteneriat cu Universitatea București, în cadrul masterului de la Facultatea de Geologie. Am combinat programul de Specialist Arii Protejate în cadrul masterului lor despre Biologie Aplicată în Conservarea Patrimoniului Natural și Cultural. E o specializare în cadrul masterului, pentru că absolvenții masterului primesc două diplome la finalul celor 2 ani de studiu, pe de o parte diploma de master care le conferă statutul de Specialist în Geobiologie Aplicată, pe de altă parte cea de Specialist Arii Protejate. Am făcut un parteneriat astfel încât absolvenții să aibă competențe în ambele domenii. E primul parteneriat de genul ăsta din România. Noi programul de Specialist Arii Protejate am început să-l derulăm în România anul trecut în cadrul unui proiect de parteneriat cu Federația Europarc. Întregul program l-am desfășurat în România și constă în două părți: ”partea de online”, participanții stau în mediul online timp de o lună, timp în care sunt ghidați de 12 traineri coordonatori. După partea de online au examen și în urma examenului participă la partea de curs față în față, care durează două săptămâni. Am făcut o combinație de online și față în față în ariile protejate din România. Este o pregătire de scurtă durată. Obiectivul pe termen lung este să facem un program mult mai larg. Primul pas în această direcție este faptul că ne-am dus către Universitate, pentru că programele din Universitate și programele noastre nu merg în paralel. Noi discutăm cu profesorii, abordăm tematica astfel încât să cuprindem cât mai multe subiecte din ce înseamnă arii protejate și management de arie protejată”.

Printre cursurile pe care studenții la master au șansa să le urmeze se numără și ”management de arie protejată”, ”managementul conservării biodiversității”, ”managementul durabil al resurselor naturale”, ”geobiologie aplicată”, ”conservarea patrimoniului cultural și natural”, etc.

arii-protejate

Ca o ironie a sorții, coordonatorul programului de master care pregătește Specialiști în Arii Protejate, e cel care a dat undă verde distrugerii ultimului râu sălbatic din România

Ideea introducerii acestei specializări pentru masteranzi e 100% lăudabilă, la fel și eforturile ProPark în această direcție. Proiectul are însă și un minus, în special de imagine, care însă nu se datorează  Fundației ProPark și anume faptul că Alexandru Andrășanu, coordonatorul programului de master, e însuși personajul care în calitate de administrator al Geoparcului Dinozaurilor,  a dat undă verde distrugerii ultimului râu sălbatic din România prin avizarea pozitivă a construirii MHC-ului societății ABI Automotion. Această societate are patroni cu un istoric presărat cu legături politice și cu un personaj condamnat pentru infracțiuni economice, despre care România Curată a scris pe larg (vezi aici).

Mai mult, însăși societatea ABI Automotion (fostă Speedy Driver SRL) care vroia să construiască pe Râul Alb, este un SRL răsfățat de CNADNR, care ”l-a ales” să fie unul din distribuitorii prioritari de roviniete la nivel național (aici). De exemplu, în 2008 CNADNR a alocat firmei soților Bocea, o cotă aproape dublă (390.000 de rovignete) decât cea alocată Poștei Române (209.000 rovignete ) (aici) și o cotă aproape egală cu numărul de rovignete primite de MOL și OMV la un loc (410.000 rovignete), clasându-se pe locul III la nivel național după Petrom (cea mai mare rețea de benzinării a țării cu 615.000 rovignete) și Rompetrol (a doua cea mai mare rețea de benzinării a țării, cu 466.000 rovignete). CNADNR atunci când și-a făcut alocările de rovignete, n-a vrut să țină cont de un criteriu obiectiv și anume că Petrom avea 480 de benzinării (aici), Rompetrol deținea în 2008 în jur de 400 de benzinării (aici ), Poșta Română avea o rețea de 7123 de oficii poștale (vezi raportul de activitate pe 2008, pag 12),  iar despre Speedy Driver SRL, din datele existente pe internet, am estimat că ar fi deținut în jur de 20 de puncte de distribuție a rovignetelor.

Mihalache Bocea, unul din patronii societății, împreună cu un grup de persoane, a devenit celebru după ce a atacat o echipă de ONG-iști și presă care vroiau să filmeze la locul unde urma să se construiască microhidrocentrala. O filmare pusă la dispoziție de cei prezenți la incident, îl surprind pe Mihalache Bocea aruncându-se pe una din mașinile celor pe care-i atacau și căzând apoi la pământ (aici). Inițial s-a crezut că accidentul i-a generat o paralizie pe viață de la gât în jos, însă ulterior s-a dovedit că accidentarea a fost mai puțin gravă. Patronul ABI Automotion este în prezent obligat să se deplaseze într-un scaun cu rotile. În urma acestor violențe s-a deschis și un dosar penal, aflat în faza de instanță, pentru a stabili vinovăția (aici). Între timp însă, Federația Coaliția Natura 2000 a reușit să câștige definitiv un proces în care judecătorii au decis că decizia de încadrare dată de Agenția de Protecția Mediului Hunedoara (aici), emis, culmea, pe baza avizului pozitiv al lui Alexandru Andrășanu, în calitate de director al Parcul Natural Geoparcul Dinozaurilor din partea Universității București, care a avut în administrare de la Ministerul Mediului aria protejată (aici și aici).

Referitor la coordonatorul programului de master care pregătește studenții să devină Specialiști în Arii Protejate, Dacian Muntean, Președintele Societății de Educație Nonformală și Socială SENS (http://www.visithateg.com/contact-ro ), descrie ca dezastuoasă activitatea lui Alexandru Andrășanu, cât timp a avut în administrare Geoparcul Dinozaurilor: ”Despre rezultatele mai mult decât triste ale activității D-lui Andrășanu și a echipei sale din fosta Administrație a Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului am scris și am sesizat instituții oficiale. Reiau pe scurt câteva „realizări de excepție” : Parcul Natural Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului are în arealul său câteva Rezervații Naturale, obligația primordială a administratorului (de, atenție – Arie Protejată) fiind aceea de a apăra și de a prezerva în cele mai bune condiții aria protejată. Dacă e să le luăm pe rând, însă, realitatea tristă din teren, după 10 ani de administrație a Universității din București și după o sumedenie de laude publice și prin mass-media ale echipei D-lui Andrășanu, este următoarea: Locul Fosilifer cu dinozauri de la Sânpetru – nu există absolut nicio protecție a sitului de unde se extrag ilegal fosile; Paleofauna reptiliană Tuștea, situl cu ouă de dinozauri – nu există absolut nicio protecție a sitului, ba mai mult, s-a aprobat acolo o intervenție dezastruoasă cu utilaje de tip excavator, care a spart efectiv o parte a sitului, iar furturile de ouă de dinozaur de acolo sunt binecunoscute în zonă; Fânațele cu narcise de la Nucșoara, rezervație botanică pentru protejarea narcielor sălbatice – nu există absolut nicio protecție a sitului și s-a aprobat betonarea unui drum până în inima Poienii Narciselor, în zona considerată, teoretic, de maximă protecție;  Mlaștina Peșteana, rezervație botanică pentru protecția plantei carnivore Drosera Rotundifolia – nu există absolut nicio protecție a sitului, vizitatorii plecând acasă cu câte o plantă carnivoră „suvenir”; Vârful Poieni, rezervație botanică, unica din țară unde se protejază pătlagina de stâncă – nu există absolut nicio protecție a sitului, însă în imediata apropiere s-a dezvoltat în ultimii ani o mare groapă de gunoi, iar în zona de protecție strictă funcționează o stână de oi (care se hrănesc cu plante!); Pădurea Slivuț, rezervație botanică – întreaga pădure este un mare coș de gunoi, plină de ambalaje de plastic la tot pasul, fără a mai menționa tăierile ilegale constante. Oriunde în lumea civilizată, pentru asemenea rezultate dezastruoase, administratorul plătește. La noi, este plătit. Despre legătura dintre Dl. Andrășanu și investitorul cu microhidrocentrala de pe Râul Alb s-a discutat și pe România Curată (n.r. aici) și s-a pus întrebarea „Pentru ce îi mulțumește Dl. Andrășanu lui Mihai Bocea?” pe un panou amplasat la sediul Universității București din Hațeg. Pentru că și eu sunt menționat pe acel panou, la credențiale, datorită faptului că o bună parte a expoziției despre Țara Hațegului, din acea clădire, a fost realizată pro bono de mine în anul 2014, am fost curios cine sunt cei cu care împart onoarea de a mă învecina pe lista de credențiale și mulțumiri. Am aflat, chiar de la echipa condusă de Dl. Andrășanu, că domnii Bocea și Coman au fost sponsori ai expoziției, fiind trecuți chiar pe rândul cu sponsorii principali. Mai târziu, într-un context în care am discutat direct cu Dl. Bocea despre proiectul său de pe Râul Alb, am primit și de la dânsul confirmarea că a sponsorizat „Geoparcul”. M-aș bucura să văd cum arată contractul de sponsorizare (iar asta naște o altă întrebare: nu e oare conflict de interese să dai avize unui sponsor? Dar asta e treaba DNA-ului care are un dosar în lucru referitor la scandalul Râul Alb)”.

arii-protejate-3

Călin Dejeu, biologul care a popularizat proiectul ilegal de pe Râul Alb, a declarat referitor la Alexandru Andreșanu, coordonatorul programului de master care pregătește Specialiști în Arii Protejate: ” În perioada în care Andrăşanu a fost directorul Unităţii de Administrare a Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului natura haţegană (inclusiv geomorfologia geoparcului) a suferit agresiuni grave, vizibile chiar şi în imaginile satelitare. În afară de acestea, Alexandru Andraşanu a avizat distrugerea Râului Alb, fiind astfel principalul vinovat pentru că s-a ajuns până la autorizaţii de construire pentru acel proiect ilegal şi sinistru. Primii care trebuie să apere un râu dintr-o arie protejată sunt desigur administratorii ariei. Chiar dacă vina este împărţită între administraţia ariei (de fapt a ariilor suprapuse), Apele Române şi Agenţia pentru Protecţia Mediului, vina principală este desigur la Unitatea de Administrare a Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului, la directorul ei, Andrăşanu, care a semnat avizul. Dar lucrurile nu se opresc nici pe departe aici. În urma petiţiei mele, Ministerul Mediului a luat administraţia la întrebări. Din adresa 17/23.02.2015, semnată de Andrăşanu, înţeleg că acesta a minţit în adresa oficială către minister!  Apoi, în mai 2015, la centrul de vizitare din Haţeg am găsit un panou pe care Andraşanu le mulţumea agresorilor de pe Râul Alb. Iar acum, deşi au pierdut de un an administrarea, el şi Unitatea pe care o conduce se pretind în continuare administratori ai geoparcului, ceea ce, din câte ştiu, se încadrează la uzurpare de calităţi oficiale! În OUG 57/2007 scrie că termenul pentru elaborarea planului de management este de maxim 2 ani de la semnarea contractului de administrare, iar Universitatea Bucureşti a semnat în noiembrie 2005 contractul, şi, pe deasupra, în perioada 2008-2011 a primit bani de la Administraţia Fondului de Mediu pentru a întocmi planul de management. Cu toate acestea nici măcar în vara lui 2015, când Andraşanu a fost suspendat la presiunea opiniei publice, după aproximativ doi ani în care a fost director, nu era încă depus un plan de management la APM Hunedoara. Este de domeniul evidenţei absolute că Alexandru Andrăşanu nu este nici pe departe indicat pentru a conduce un master legat de administrarea ariilor protejate”.

România Curată a făcut nenumărate demersuri (10 mailuri și mai multe SMS-uri, precum și apeluri telefonice) de a obține o poziție de la Alexandru Andrășanu referitor la acuzele privitoare la credibilitatea sa, care i se aduc de către activiștii de mediu, însă singura informație ”concretă” dată de Andrășanu a fost un link către site-ul Universității București: ”Informațiile despre masterul GEO-BIO sunt publice. Ele pot fi gasite la adresa http://www.master-geobio.ro/ ”. Din păcate linkul oferit de fostul administrator al Geoparcului Dinozaurilor nu lămurește aspectele ”tulburi” din activitatea sa, legate de sprijinul oferit unor afaceriști controversați, pentru a realiza un proiect economic ce afecta aria protejată.

Fundația ProPark încearcă să gândească pozitiv și să vadă potențialul colaborării cu Universitatea București, nu minusurile

Georgiana Andrei, coordonatoarea de programe a ProPark, ne-a asigurat că ”sub nici o formă” nu există riscul ca standardele de pregătire a studenților în domeniul ”Specialist Arii Protejate” să fie afectate în vreun fel de faptul că însuși șeful programului de Masterat în cadrul căreia are loc această specializare, e un personaj contestat de către mai mulți activiști de mediu, după decizia de a da ”undă verde” proiectului de microhidrocentrală al unor ”afaceriști conectați politic”, de pe Râul Alb, cunoscut ca ”ultimul râu sălbatic din România”.  O cităm pe coordonatoarea de programe a ProPark: ”Noi nu credem că o să fie vulnerabilități în cadrul acestui parteneriat. Considerăm că orice formă de formare, de educație și parteneriatul acesta, va duce către lucruri mai bune. Eu nu pot comenta ceea ce s-a întâmplat și nici nu vreau să iau o poziție oficială față de ce a fost acolo, în cazul pe care mi l-ați relatat (n.r. avizul pozitiv dat de Alexandru Andrășanu construcției în aria protejată Geoparcul Dinozaurilor, pe Râul Alb, a microhidrocentralei unor afaceriști conectați politic, proiect blocat ulterior în instanță ca având la bază o decizie de încadrare ilegală). Noi pornim în acest parteneriat cu dorința de a avea oameni foarte bine pregătiți pe partea de arii protejate. Noi asta facem de 5 ani în România și cu rezultate extrem de bune și considerăm că nimeni nu este perfect. Probabil că sunt custozi de arii protejate care poate că n-au luat la anumite momente deciziile cele mai bune, dar lucrurile se pot îndrepta. Important este ca oamenii să conștientizeze și să fie foarte responsabili de lucrurile pe care și le asumă. Noi suntem extrem de fermi, exigenți în continuare, în tot ceea ce facem în formarea profesională pe partea de Arii Protejate. Să stabilim un lucru, ca să fie clar. Dumnealui (n.r. Alexandru Andrășanu) coordonează partea de Universitate, de master, pe care ei l-au avut și până acum. Nu e un master nou. E nou doar faptul că au făcut loc și programului și preocupării pentru Arii Protejate. De-a lungul vremii am preferat să ne poziționăm ca oameni care cresc capacitatea profesională a celor care lucrează în Arii Protejate. Vrem oameni competenți care să lucreze în ariile protejate. Acesta e obiectivul nostru, al ProPark”.

arii-protejate-2

Cine face parte din echipa de traineri a ProPark

România Curată vă prezintă o listă cu bio-urile echipei de traineri a ProPark, staff cu experiență practică, care ajută studenții să capete competențe în specializarea secundară de Specialist Arii Protejate, precum și un link: http://www.master-geobio.ro/index.php/sample-page/patrimoniu-geologic/, la care puteți studia și bio-urile restului echipei profesorale care predă în cadrul acestui program masteral.

Alina Ioniță, Formator Relaţia cu comunităţile în administrarea unei arii naturale protejate

ProPark îmi oferă șansa de a pune în valoare cunoștințele acumulate în domeniul managementului ariilor protejate și de a mă perfecționa în cadrul unei echipe profesioniste și entuziaste. Existența ProPark îmi dă speranța că natura în Romania are o șansă în plus pentru viitor. Reintegrarea omului în ecuația protecției naturii și reintegrarea protecției naturii în ecuația dezvoltării societății, în fiecare moment, cu fiecare demers, sunt absolut necesare în restabilirea echilibrului de care avem nevoie pentru un viitor sănătos. Ariile protejate nu vor putea supravieţui decât prin oameni și pentru oameni, de aceea, în managementul ariilor protejate, relația cu comunitățile reprezintă cheia succesului. Prin intermediul acestui curs ne propunem să aducem oamenii mai aproape de oameni pentru natură (şi ariile protejate). Începând din 2004, când am absolvit Facultatea de Geografie și Geologie a Universității Al.I.Cuza din Iași, am început activitatea în cadrul structurilor administrației publice locale și de mediu, continuându-mi studiile în domeniul geografiei mediului și al managementului ariilor protejate, atât în România cât şi în afara ţării. Activitatea desfășurată în ultimii ani este strâns legată de mediul ONG.

– în care am continuat să mă formez până în prezent şi de domeniile ecoturism, guvernanță şi management participativ al ariilor protejate.

Szabó István, Formator Relaţia cu comunităţile în administrarea unei arii naturale protejate.

În ultimii 10 ani am lucrat în domeniul dezvoltării comunitare ca trainer și consultant cu urmatoarele organizații:

-Centrul de Resurse pentru Comunitățiile de Romi, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, Asociația Română de Dezvoltare Comunitară, Asociația pentru Relații Comunitare,

-Fundația pentru Parteneriat, în programe finanțate de Banca Mondială, Fundația Comunitară Covasna, Fundația Comunitară Cluj Napoca.

-În perioada 2005-2008 am predat un curs de Dezvoltare Comunitară pentru studii postuniversitare organizat în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca. Din 2009 sunt formator acreditat și desfășor cursuri din următoarele domenii: dezvoltare comunitară, dezvoltare rurală, dezvoltare organizațională, comunicare, dezvoltare durabilă, fundraising – fund development și CSR.

Tiberiu Chiricheș, Formator Management Forestier Responsabil/ Arii Protejate

Din perspectiva practicianului în administraţia fondului forestier naţional, consider că în acest  moment, în România, exista trei poli de interes în ceea ce priveşte managementul pădurilor. Primul este reprezentat de proprietari și administratori, interesaţi în primul rând de aspectele tehnico-economice ale gospodăririi pădurilor. Al doilea pol este reprezentat de “conservaţionişti” interesaţi în principal de protecţia cât mai strictă a valorilor de mediu și socio-culturale. Al treilea pol este reprezentat de factorii interesaţi, afectaţi direct sau indirect de managementul forestier. Lumea în care eu doresc să trăiesc presupune realizarea unui echilibru fructuos intre cei trei poli. Pentru aceasta unul din primii paşi de urmat este reprezentat de schimbarea mentalităţilor și lărgirea orizonturilor de alegere și aplicare a măsurilor de management forestier. Sunt bucuros să activez ca trainer al Fundației ProPark pentru că astfel am şansa de a mă implica direct în activităţi specifice pentru atingerea acestui deziderat.

Horațiu Popa, Formator Animatori pentru Natură, Interpretare și trasee tematice

De profesie sunt geograf, absolvent al Facultății de Biologie şi Geologie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Am o experiență de mai bine de opt ani în domeniul sectorului ONG din Romania, lucrând în proiecte pentru conservarea naturii, turism responsabil și educația pentru dezvoltare durabilă adresată copiilor și adulților. De-a lungul timpului am lucrat pentru Clubul Montan Apuseni, Asociația Ecouri Verzi și WWF România. În prezent sunt formator certificat al ProPark – Fundația pentru Arii Protejate. În ultimii patru ani m-am specializat în interpretarea naturii și în formarea adulților care oferă copiilor educație pentru natură.

În 2006 și 2010 am urmat cursuri de animatori pentru natură organizate de Asociaţia Charente Nature din Franţa, iar în 2008 am participat la Academia de Vară “Schools for a living planet” derulată de WWF Austria. Sunt ghid naţional de turism şi membru al National Association for Interpretation, S.U.A şi al European Association for Heritage Interpretation. Alina Alexa: Formator Comunicare în Ariile Protejate Comunicarea este importantă. Comunicarea eficientă este vitală. Personal sau profesional dacă te „intelegi” cu cel de lânga tine, totul devine mai ușor, mai simplu, mai plăcut. Dar a comunica eficient nu înseamnă doar să vorbești bine, ci mai ales să asculți și să înțelegi ce vrea să spună celălat. Niciodată nu poți spune că știi totul despre comunicare. Este un proces continuu de perfecționare individual. Lucrez în comunicare de aproape 10 ani. Am inceput activitatea în cadrul unui ONG studențesc la Sibiu. Am continuat în sectorul privat, pe partea de marketing și vânzari. Din 2007 am revenit în mediu ONG. M-am alăturat echipei Propark de la început din 2008 și sunt trainer pe comunicare.

Bogdan Papuc, Formator Ecoturism și Managementul vizitatorilor,Interpretare și Trasee tematice

Experiența acumulată în sectorul privat, cât și cea din sectorul neguvernamental, m-a ajutat să am o imagine de ansamblu a fenomenului turistic din România. Fundația ProPark îmi oferă posibilitatea de a împărtăși și cu alții cunoștintele acumulate, fapt ce va duce la o dezvoltare accelerată a ecoturismului și la o mai buna întelegere a importanței activității turistice responsabile în ariile naturale protejate.

Sebastian Cătănoiu, Formator Management Forestier Responsabil, Managementul ariilor protejate

Am absolvit în 1984 Liceul „Roman Vodă”, profil matematică fizică, Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere (Braşov) în 1990, și în prezent sunt doctorand. În perioada 1990-2003, am fost angajat al RNP Romsilva, în diferite structuri ale Direcţiilor Silvice Vaslui şi Neamţ. Începând cu 2003 şi până în prezent, sunt director al Administraţiei Parcului Natural Vânători Neamţ. Din anul 2003, m-am implicat în procesul certificării forestiere, iar din 2006 membru al Bison Specialist Group (IUCN/SSC) şi al Delos Initiative( IUCN-WCPA, Task Force on Cultural and Spiritual Values of Protected Areas).Din 2007 sunt reprezentantul României in “Cultural Heritage and Traditional Knowledge” WG al Conventiei Carpatice. Absolvent al unor cursuri derulate de organisme de profil (Europarc Consulting, National Park Institute, etc), formator, autor, co-autor sau editor de articole şi cărţi dedicate educaţiei ecologice, managementului ariilor protejate, reintroducerii speciilor.

Paul Hac, Formator Arii Protejate/Educaţie Ecologică

Lucrez la Parcul Natural Lunca Mureșului din anul 2005, unde m-am ocupat, pentru o perioadă importantă, de educația ecologică a copiilor, iar mai apoi de conducerea administrației. Pe lângă experiența de la parc, de un real folos mi-au fost cursurile de formare, dintre care cel mai important s-a derulat în Japonia, în anul 2006, și care a vizat managementul ecoturismului în ariile naturale protejate. Din punct de vedere științific, sunt pasionat de ciudățeniile naturii numite „gale”, pe care le-am studiat în cadrul doctoratului, finalizat in 2013 la USAMVB Timisoara. Fiind atras în general de catedră, activitatea de trainer în cadrul ProPark îmi este extrem de dragă.

Laura Istrate, Formator Managementul voluntarilor în arii protejate, Comunicare pentru Arii Protejate

ProPark este locul unde îmi doream sa ajung de foarte mult timp. Această organizație își propune să schimbe fundamental modul în care sunt privite acum ariile protejate.Este o muncă laborioasă și dificilă dar echipa ProPark este pregătită să își aducă contribuția. Sunt bucuroasă să pot participa la acest demers, după 4 ani de activitate în calitate de voluntar în diverse organizații, acum a venit momentul să particip la o construcție mai profundă de a căror rezultate se vor bucura oamenii care au înțeles cât de importantă este natura în viața noastră.

Adrian Hăgătiș, Formator Managementul zonelor de sălbăticie, Managementul durabil al resurselor cinegetice

Am fost de mic atras de domeniul protecției naturii: rămâneam blocat cu orele, răsfoind atlasele de botanică, zoologie și geografie, pe care părinții mei le aveau în bibliotecă. Sedus fiind de tot ce era legat de Terra, am decis, să urmez facultate de geografie, apoi un master de științe ale naturii și am pregătit o lucrare de disertație în biogeografie. După toate astea, să continui în domeniu a fost un pas firesc. Aceasta fiind povestea mea, mă declar un om norocos.

Carmen Pădurean, Formator Managementul durabil al resurselor de apă

Ecolog de formare si ecologist de simțire, lucrez pentru păsări, gândaci, fluturi şi flori, şi pentru ca oamenii să se bucure de ele cât mai mult timp de-acum încolo, exact aşa cum au făcut moşii şi strămoşii lor. Dar de ce apă? Pentru că fără ea nu există viață și pentru ca este fascinantă: se regenerează în permanență dar este în același timp finită; nu poate fi nici produsă, nici înlocuită cu alte resurse.

Cosmina Dinu, Formator Managementul durabil al resurselor agricole

Salut! Dacă ai mâncat azi, mulțumește unui agricultor! Sunt Cosmina Dinu, coordonatorul cursului de agricultură și consultant pe subiecte de dezvoltare durabilă. Am un Msc acordat de Universitatea Utrecht în baza unei lucrări de cercetare a zonelor HNV (cu înaltă valoare naturală) din sud-estul Transilvaniei și câțiva ani de experiență în marketing și comunicare. Am marele noroc să provin dintr-o familie de agricultori care-mi stă sursă de inspirație și contact cu realitatea :)

Tibor Hartel, Formator Managementul conservării biodiversității

Mai multe informații despre membrii echipei pot fi vizionate aici.

Notă: Redactarea și publicarea articolului s-a realizat din Proiectul “Să facem împreună legi pentru natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest articol nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de redacția România Curată.  


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Premieră în România. ProPark a convins Universitatea București să introducă la masterat specializarea secundară de ”Specialist Arii Protejate”

  1. Abran Peter

    Este meritul incontestabil al celor de la ProPark si felicit .
    In continuare , cred ca se va aplica legislatia din invatamantul superior si de ex. in domenii de biologie aplicata vor preda numai specialisti cu doctorat. Altfel, nu pot fi validate diplomele. Domeniile de comunicare nu au nevoie de atestare, vorbesc rezultatele realizate.

    Abran Peter

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *