Călin Dejeu

Urgență în Parlament: măcelărirea naturii

Știți cu ce se ocupă senatorii în vacanța parlamentară, care este marea urgență a României? Să treacă rapid legea anti-natură a lui Zamfir, pentru măcelărirea ultimelor râuri libere și a zeci de arii protejate de toate categoriile, având ca pretext câteva proiecte hidroenergetice nerentabile. În loc să se ocupe de prioritățile reale, se ocupă cu promovarea ecocidelor. Sunt de o hărnicie debordantă, când este vorba de demersuri nocive. Nici în criză energetică nu vor să caute soluții reale, să vadă că legea nu are nicio miză energetică, că experții spun că hidrocentralele în cauză ar produce ”zero virgulă ceva”:

Reprezintă zero virgulă ceva. În condițiile în care Hidroelectrica dacă și-ar retehnologiza centralele existente, că și alea funcționează cu tehnologie cam învechită, ar putea să aducă în plus 800 de megawați dintr-un foc, fără niciun impact de mediu, fără nicio contestare din partea nimănui.”

Corina Murafa, expertă în politici energetice, membră în Comitetul Economic și Social European, pentru Hotnews

Îi interesează doar manipularea și dezinformarea. Un fost prefect de Gorj spunea că nu contează că hidrocentralele din Defileul Jiului nu vor produce energie, contează că vor produce voturi.

Ce să mai vorbim de faptul că nu este nimic mai absurd decât să invoci niște hidrocentrale ca soluție la o criză energetică provocată de secetă. Niciodată politrucii noștri nu și-au jignit mai mult electoratul ca în această propagandă, prin care declară, practic, că-i consideră pe votanți lipsiți de discernământ (eufemistic spus), dispuși să înghită orice nonsens.

Jiu, Parcul Național Defileul Jiului, august 2026, foto: Adina Vințan

Jiul în Parcul Național Defileul Jiului, în luna august 2026. Debitul râului e atât de mic încât poate fi trecut cu pantalonii suflecați peste genunchi. Fără baraj de acumulare și cu asigurarea debitului ecologic, apa care ar mai rămâne de captat și direcționat pe țeavă pentru uzinare ar avea o contribuție absolut marginală la Sisemul Energetic Național. Foto: Adina Vințan

Tot acest demers arată că parlamentarii implicați sunt complet rupți de realitate. Cum să-ți închipui în 2026 că natura n-a fost destul distrusă? În ce clopot de sticlă trăiesc acești parlamentari? În timp ce Parlamentul României se ocupă cu așa ceva, Columbia a decis să protejeze 483.000 km² din biomul amazonian, ceea ce reprezintă 42 % din teritoriul național. Politrucii noștri nu vor să ne protejeze nici măcar parcurile naționale, care reprezintă doar 1,3 % din suprafața României.

Kazahstanul își extinde parcurile naționale cu 20.000 km².

Nici măcar Trump nu poate ciunti parcurile naționale fără aprobarea Congresului. Aici a nu se confunda parcurile naționale cu monumentele naționale.

Avem în România o totală neînțelegere a conceptului de parc național, nu doar la politruci. Este șocant să vedem această neînțelegere chiar și la judecători!

Conceptul de parc național este un concept universal. El nu mai trebui detaliat de legislația națională. Mai pe înțelesul tuturor, în parcurile naționale nu te atingi de natură, ele sunt rezervate supraviețuirii nestingherite și nemutilate, nici măcar la scară infimă, a naturii. Ele trebuie să rămână neatinse, ca eșantioane de natură, pentru generațiile următoare. Generații care vor fi oricum și mai vitregite, mai lipsite de spectacolul naturii, decât a noastră. Din cauza unor astfel de politruci. Pentru că în afara parcurilor naționale natura este oricum distrusă, din cauza deciziilor politice iraționale, mai ales.

Iar natura nu înseamnă doar biodiversitate, cu atât mai puțin doar o pasăre, cum a înțeles Daniel Zamfir: „Curentul electric este mai important decât o pasăre”.

O fi băgat domnul senator degetul în priză și a perceput prea puțin curent, și de aici declarațiile foarte inspirate? Nu vom ști niciodată.

Cert este faptul că în România criza naturii este infinit mai gravă decât criza energetică.

Așadar, chiar și a mia parte din proiectul AHE Livezeni – Bumbești este ceva ilegal, dar aceasta nu l-a împiedicat pe Fechet să emită acord de mediu. Toată procedura a fost ilegală, ministerul Mediului nefiind autoritatea competentă, după cum a remarcat elegant și Europa Liberă: ”El a adăgat că Ministerul a informat și Comisia Europeană cu privire la situația excepțională a proiectului. Cu toate acestea, ministrul nu ne-a indicat paragraful de lege care menționează posibilitatea Ministerului de a prelua derularea procedura de evaluare a impactului de mediu.”

Dar nici această ilegalitate nu a fost remarcată nici de Curtea de Apel Poiești și nici de Curtea de Apel Alba Iulia.

Oricum, majoritatea celor 9 proiecte ilegale din Ordonanța Ecocidelor a lui Ciucă au deja acord de mediu, iar instanțele, sub presiunea propagandei anti-natură fulminante, par să nu mai îndrăznească să aplice legislația de mediu, așa că urgența pentru noi derogări este total nejustificată. Aceasta este o dovadă în plus că este vorba doar de o campanie de manipulare și dezinformare a cetățenilor, dusă de parlamentari.

Revenind la parlamentari, cei din ”Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală” au fost cei mai ”harnici”. În loc să-și facă și ei o vitamină D, în august, ei au decis deja, fără niciun argument, ”să adopte un aviz negativ asupra cererii de reexaminare”.

Nu un aviz negativ asupra proiectului de lege, au uitat că legea respectivă a fost respinsă de Senat în 19 decembrie 2022, ci un aviz negativ asupra cererii de reexaminare. Ei nu vor să gândească, să se complice cu reexaminarea. Pe ei nu-i interesează nici câți kilometri pătrați de teren agricol și zone rurale cu valoare turistică inestimabilă vor fi distruși prin inundare permanentă. Nici faptul că solul este cel mai bogat în specii habitat de pe Pământ. Nici că biodiversitatea solului este esențială pentru alimentele noastre. Habar n-au ei despre ce spune Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU.

Ei sunt membri în această comisie doar ca să fie și ei membri undeva și ca să voteze după cum li se ordonă, nu pentru că ar fi specializați pe topicul comisiei. Aceste simulacre de comisii parlamentare nici nu merită să se numească comisii, o comisie ar trebui să analizeze cu adevărat ce are pe ordinea de zi.

Revenind la Biroul Permanent, care are principala vină, membrii acestuia sunt: Mircea Abrudean, Liviu-Lucian Mazilu, Paul Stănescu, Laurențiu Plăeșu, Mihai Coteț, Doina-Elena Federovici, Niculina Stelea, Vasile Blaga, Cristian Ghinea, Marius-Alexandru Dunca, Ion-Narcis Mircescu, Levente Novak și Ninel Peia.

Nu știm care dintre ei a votat că este urgent să ne măcelărim natura, Senatul este în ultimul hal la transparență. Se pare că decizia a fost luată în 14 august. Dar la ședința din 14 august singura informație pe care o găsim este ora la care a început ședința.

Sunt curios să văd câți ani va dura această campanie de ură împotiva naturii, unică în lume, și ce urme de natură vom mai avea în cele din urmă. Ei sunt foarte fericiți că ne fac un rău nouă, celor care iubim natura, nu înțeleg sărmanii că și ei depind de stare naturii, chiar dacă nu conștientizează.

Pe același subiect:

Cine ne-a secat Dunărea. Și cine ne fură apa din Carpați

Cărbunele, diversiunea salvării sistemului energetic

Cum au confiscat politicienii criza apei

Minciunile lui Grindeanu despre Bala II

IMPORTANT:

Ce pățești când te pui cu Mafia Lemnului. Ce am primit, la sfârșitul săptămânii trecute, la birou, la întoarcerea din păduri


Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Urgență în Parlament: măcelărirea naturii

  1. Vlad Slăvoiu

    1. Exemple precum Columbia ( Venezuela ori Brazilia) sunt neserioase, având în vedere specificul acestor state: mlaștina-n Columbia e 40% din teritoriul național, așa sunt datele naturale acolo, nu e antropică și nici lesne de circulat ori ușor de locuit ca munții noștri (bine, și la noi în ultima vreme te bate ursu’ de îți sună apa-n cap lângă Urlătoarea – ceva de vis, nu alta), în Venezuela e peste jumătate din teritoriul ei continental, oamenii de pe acolo nu văzuseră medici în viața lor când le-a adus Chavez medici cubanezi, iar Amazonas al Braziliei, deși este doar 19% din suprafața totală a acestei țări, e totuși de 6,6 ori mai mare decât toată România – e cu totul altceva decât natura noastră, nu are nicio legătură.

    2. AHE Bumbești a început în 2003. În 2006 a fost introdusă, de neînțeles pentru mine, în interiorul unei arii protejate pentru ca, la fel de neînțeles, lucrările la ea să continue vreme de un deceniu și, finalul care încununează opera, să fie blocată la 90% stadiu de realizare. Toate aceste trei acțiuni fără sens luate împreună (introducerea șantierului în arie, continuarea lucrărilor și blocarea pe final) emană de la aceeași parte a societății noastre (partea bună, din cele două părți pe care le-a avut ea în noua ei viață postdecembristă) prin acțiunile haotice întreprinse de diferiți membri ai ei aflați în diferite poziții statale ori nonguvernamentale.

    E, de fapt, caracteristica definitorie a părții noastre bune și poate că a venit vremea să ne propunem ca următorii noștri douăzeci de ani să fie mai serioși decât aceștia douăzeci care tot trag să se încheie da’ nu găsesc ieșirea.

    Reply
  2. Călin Dejeu

    Lucrările la proiectul ecocidar AHE Bumbești – Livezeni au început în 2004, nu 2003. Desemnarea parcului național Defileul Jiului, în 2005, a fost cel mai de înțeles și salutar demers guvernamental din ultimele decenii, pentru că acolo aveam singurul râu mare de munte care mai curgea liber în Carpații Românești. Proiectul hidroenergetic nerentabil oricum era în stare incipientă, și lucrările evident că trebuiau sistate, pentru că integritatea unui parc național este infinit mai importantă decât un obiectiv economic oarecare, pe deasupra unul nerentabil și anacronic. Lucrările nu au fost sistate pentru că, atunci la fel ca acum, nu am avut stat de drept. Blocarea, nu la final, ci la 75%, că asta-i stadiul lucrărilor, a avut loc pentru că în 14 decembrie 2017, în sfârșit, o instanță a îndrăznit să aplice legislația europeană de mediu. Acum, cu banditizarea completă a țării, se pare că nu se mai găsesc astfel de instanțe. Foarte pe scurt, așa stau lucrurile.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *