Călin Dejeu

Normandia și măcelul din Carpați

Ministrul mediului din Franța, Nicolas Hulot, a aprobat demolarea a două hidrocentrale mari, în Normandia. Este o decizie istorică, în sfârșit și Europa de Vest începe să înțeleagă ceea ce în Statele Unite se discută de decenii. Faptul că hidroenergia face mult mai mult rău decât bine mediului înconjurător, implicit oamenilor.

În acest timp noi, românii, ne îndreptăm înapoi, spre bezna sinucigașă a mentalității: omul luptă cu natura. Ducem exterminarea râurilor la paroxism, cum nicio țară nu a mai făcut.

Defileul Văii Jiului distrus de lucrările Hidroelectrica

Thor Heyerdahl spunea: ”In lupta cu natura, omul poate câștiga orice bătălie în afară de ultima. Dacă o câștigă și pe acestă, va pieri, ca un embrion care își taie propriul cordon ombilical.”

Când vorbesc despre dezastrul de la noi, mi se tot dă alt exemplu negativ, Austria. Dar, cu tot dezastrul din Austria, ei au tras totuși o linie. În 2009 Ministerul Federal al Mediului a anulat acordul pentru hidrocentrala de pe Schwarze Sulm. Așa ceva în România nici nu putem visa. La noi Ministerul Mediului este dușmanul naturii, doar în instanțe mai avem o șansă. Ar trebui ca bugetul Ministerului Mediului să fie alocat instanțelor judecătorești. Vorbeam cu patronul unui magazin de caiace din Austria și am ajuns la subiectul dezastrului din Defileul Jiului. Nu i-a venit să creadă, a spus că autoritățile române de mediu nu știu ce este un parc național. În Austria majoritatea parcurilor naționale chiar au fost propuse pentru a fi desemnate ca alternative la proiecte hidroenergetice (evident, destructive).

Au fost desemnate în primul rând pentru ca proiectele hidroenergetice să nu mai poată fi luate în considerare, pentru că așa ceva nu se poate concepe într-un parc național, este opusul conceptului de parc național.

Mai auzi pe la noi indivizi obscuri, silvici sau hidroenergeticieni, care vin cu ”argumentul” că nu scrie clar în lege că diverse agresiuni sunt interzise în parcurile naționale. Monitorul Oficial nu este DEX. Parc național este o sintagmă consacrată, universală. Din moment ce o suprafață-i declarată parc național, se implică faptul că acolo se conservă natura sălbatică pentru posteritate și orice activitate care contravine acestui obiectiv este ilegală. Rezervațiile naturale sunt mult prea mici, siturile Natura 2000 sunt doar categoria IV IUCN. Dacă nu-i lăsăm naturii nici măcar parcurile naționale, un procent infim din teritoriu, atunci sigur generațiile următoare vor rămâne fără natură, cu consecințe infinit mai mari decât își pot închipui tovarășii ingineri care încă trag sforile împotriva naturii în această țară.

Parcul național este un concept universal care trece peste barierele lingvistice. Orice om cu o educație cel puțin elementară, din Patagonia pana-n Siberia și din Africa până-n Canada, înțelege că este de neconceput, strict interzis, să seci un râu într-un parc național, să devastezi natura, în general, într-un parc național. Deci este exclusă incompetența ca explicație a inacțiunii autorităților române, de orice fel. Nu trebuie să fii ”specialist de mediu” ca să înțelegi că ce se-ntâmplă cu Defileul Jiului este intolerabil.

Autorităților române nu le ajunge mutilarea Parcului Național Retezat, dispariția Râului Mare de la formarea sa până la vărsarea în Strei. Nu le ajunge că fabulosul râu care a fost Cerna este ghilotinat de un baraj imens iar apoi deviat pe sub munte spre Motru. Acestea sunt crime de mediu în parcuri naționale, prima în parc național declarat cu decenii înainte de lucrările criminale. Alta teminată înainte de declararea parcului. Ambele strict crime ceaușiste.

Dar pentru ce se întâmplă acum în continuare, chiar nu există nicio scuză. În vecinătatea Parcului Național Călimani se continuă lucrările la alt proiect ceaușist. Când va fi terminat, o parte din suprafața parcului național va fi inundată. Râurile Tihul și Pârâul Mijlociu și pârâul Secu sunt deja afectate în parcul național de dispariția conectivității longitudinale a Răstoliței, în aval. Cel mai grav este că râul Răstolița, principalul râu pe care urcă lostrițele pentru reproducere, va fi secat de la baraj până la vărsarea în Mureș. Iar proiectul ceaușist prevede și devierea afluenților laterali ai Mureșului, superbele râuri Bistra și Ilva!

Aici puteți vedea cât de superbă este Bistra:

Se va da lovitura de grație singurei populații viabile de lostriță de pe râurile interioare ale României. Deci afectează intergitatea sitului Natura 2000 Călimani-Gurghiu, fiind astfel vorba și aici de lucrări strict ilegale, la fel ca în Defileul Jiului.

Dintre proiectele ceaușiste criminale continuate ilegal de Hidroelectrica în afara parcurilor naționale, amintesc doar amenajarea Surduc-Siriu. Chiar acum se lucrează la secarea Bâscei Mari. Nu-mi place să ierarhizez râuri, dar cred ca Bâsca Mare este, după Nera, cel mai valoros râu montan de mărime medie, dintre foarte puținele încă scăpate în Carpații Românești. Aceste lucrări, dacă nu sunt sistate în timp util, vor afecta integritatea sitului Natura 2000 Penteleu, aflat aval de captarea de pe Bâsca Mare.

Aici puteți vedea Bâsca Mare, râul pe care neo-ceaușiștii vor să ni-l fure:

https://vimeo.com/227888018

De ce România nu poate să aibă stat de drept măcar cât țările din Africa? De ce la noi lucrările strict ilegale de distrugere ireversibilă a naturii sunt tolerate la infinit? Cât este corupție și trafic de influență, cât este inconștiență, incompetență sau indolență criminală?


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

9 thoughts on “Normandia și măcelul din Carpați

  1. Teodor

    Nicholas Hulot este practic continuatorul lui Jacques Yves Cousteau ca apărător al naturii în Franța. Și are un background profesional, politic și civic cu care nu se compară cele ale țațelor, nevestelor și sergenților de securitate care s-au perindat pe scaunul ministrului mediului de la noi.
    La întrebările de la finele articolului pe care și le pune orice om cu minimă atenție la ceea ce se petrece cu mediul la noi, răsunsul e mai lung – în forma lui scurtă e grosier și nu ne face cinste ca nație, ca activiști de mediu, ca Parlament, ca Academie etc.
    Când prin OUG 57 (o probă istorică de mânăreală silvică) parcurile naționale au primit categoria II IUCN, iar rezervațiile din mijlocul lor categoria IV (în loc de I), te întrebi dacă suntem întregi la cap. Când nimeni din Academie, universități, societăți științifice nu încearcă să schimbe, poți să-ți pui multe alte întrebări despre soliditatea educației și atitudinii pentru mediu a oamenilor din aceste instituții.
    Uitați-vă în jurul dstră: câți sunteți cei care aduceți în spațiul public probleme ca aceasta? Mi-i teamă că nu mulți …

    Vă dau câteva cioburi de răspuns:
    – oengiștii sunt la supt bani din proiecte europene (după care rămâne ceea ce vedem toți);
    – universitarii sunt la vânat publicații de rang înalt;
    – primarii (semianalfabeți, majoritatea din rural, îi întâmpină cu înjurături pe custozii de arii); parlamentarii – așijderea.
    – APM-urile – fără nici o putere;
    – reprezentanțele instituțiilor mondiale și europene de mediu: infiltrate de oportuniști locali (ar trebui folosit și femininul aici, în cinstea unei adevărate Mata Hari în slujba Romsilvei, din Romsilva, în veci pentru Romsilva!);
    – administrațiile parcurilor: debarale în care Romsilva varsă personalul de mâna a doua (aici mă refer în primul rând la directori și rangeri);
    – Apele Române: … știți mai bine;
    – cetățenii de rând: săraci pentru care mediul chiar nu are importanță.

    Acestea sunt câteva elemente din tablou. Vă felicit pentru curajul de a ține steagul sus în aceste condiții. Să știți că este mare lucru chiar faptul că prin astfel de articole puneți piese în dosarul distrugerii feței acestei țări. Poate că odată ne vom trezi, după cum spune imnul…

    Reply
  2. Daniel

    In Romania sinuciderea e propagata de ONG in colaborare cu uñii deja cumparati din guvern, aminisratie, primari etc. Deci sa nu va mirati.
    Pacat, ce frumoasa tara am avut. Nu mai avem.Cunosc bine Bistra din copilarie. Mi-am sters o lacrima, ca dupa o inmormantare a cuiva care mi-a fost drag.

    Reply
  3. Phane Butoane

    Calin,
    Desi suntem pentru protejarea mediului, hidrocentralele sunt unele din cele mai curate moduri de a produce energie electrica. Franta daca esti cat de cat informat construieste multe centrale nucleare, dupa parerea ta de „expert” crezi ca e mai bine sa luam exemplul lor? Sa ne amintim ce s-a intamplat pe la japonezi recent!!!. Sa ii intrebam pe baietii de la SNN pe unde isi depoziteaza materialele radioactive si cat costa?. Celalalt exemplu al tau, SUA este si mai prost, reintoarcerea la carbune? Are you insane? Nu poluam destul?Ce crezi ca ar zice copii nostri ? Acest articol al tau este de foarte joasa calitate datorita probabil lipsei tale de informare si a intelegerii.
    „Cea mai lungă galerie de aducțiune din România, rea­lizată în ultimii 31 de ani, va fi inaugurată astăzi la Nehoiu, după o investiție de 150 de ­mi­lioane de euro. Proiectul Amenajării hidroenergetice Surduc-Siriu se desfășoară în județele Buzău, Covasna și Vrancea, pe râurile Buzău, Bâsca Mare, Bâsca Mică și Zabala și a fost demarat în anul 1981, informează Hidroelectrica.” Dupa cum reiese din cele mentionate mai sus lucrarile au inceput in 1981 nu cred ca siturile existau in acea perioada, au fost investiti peste 150 mil euro in aceste proiecte. Ti se pare corect ca acesti bani sa se duca pe apa sambetei? Ce crezi ca ar zice romanii care au contribuit atatia ani buni cu bani la stat despre treaba asta? Dupa ce ne chinuim 31 de ani sa terminam si noi niste proiecte amarate, dupa ce s-a luptat intens sa se curete Hidroelectrica de toti nenorocitii, poate speram si noi la un IPO anul viitor (desi nu cred avand in vedere noua ordine PSD-ista din conducere), dupa ce s-a incercat sa readucem una dintre perlele industriei romanesti pe un traseu cat de cat acceptabil trebuie sa apara si carcotasii. Cat despre „tov ingineri” pot sa-ti spun atata: Daca nu eram noi inca locuiai in pestera! Tot ce te inconjoara si folosesti zi de zi, de la masina care iti duce poponeata la munca pana la calculatorul la care ai scris acest articol au fost create de niste ingineri. Nu suntem noi vinovati pentru legile de rahat din aceasta tara, asa ca nu cred ca este ok sa mentionezi aceasta profesie in articolul tau. We are engineers but above all else we are humans.

    Reply
    • Calin Dejeu

      Nu am ce sa discut cu anonimi care nu au cea mai vaga notiune despre impactul hidrocentralelor asupra mediului, cu personaje „faneoide” care cred ca aruncarea pe proiecte criminale a milioane de euro este o scuza ca sa pierdem, pe langa bani, si patrimoniu natural inestimabil, cu oameni (nu pot spune semeni) al caror caracter le permite sa creada ca banii sunt mai importanti decat Mama Natura. Pentru restul celor care citesc am de adaugat doar ca dezastrele hidroenergetice au omorat incomparabil mai multi oameni decat dezastrele nucleare. Doar doua cazuri:
      https://en.wikipedia.org/wiki/Banqiao_Dam
      https://en.m.wikipedia.org/wiki/Vajont_Dam
      Si, chiar daca in privinta oamenilor este doar un risc, in privinta naturii impactul catastrofal este o certitudine. Raurile sunt cele mai periclitate habitate de pe Pamant:
      http://riverwatch.eu/en/dedamming/background

      Reply
    • D.

      Franța are o strategie energetică (https://www.senat.fr/rap/l97-4391/l97-4391.html) și nu construiește multe centrale nucleare (?!), ci recunoaște incertitudinile din viitor.
      De la inginerii fără nici o urmă de simț ecologic, până la inginerii care ne construiesc calculatorul și mașina care ne duce la lucru e oarece distanță! În primul rând, cei la care face referință articolul sunt șantieriști cu cască, pe când ceilalți sunt din Silicon Valley și alte locuri. Mai pe scurt, ca de la Sergiu Nicolaescu la Matrix.
      De curiozitate, știi câți bani din hidroenergie intră în bugetul de stat și câți merg la câteva familii de aleși?

      Reply
  4. Edvard

    Acelasi „santierism” inconstient si total insensibil la impactul asupra mediului poate fi regãsit si în abordarea privind ideea construirii autostrãzii Comarnic-Brasov prin singura vale carpatinã cu caracterisitici ALPINE din România.
    Pe un coridor natural deja saturat cu infrastructurã, retele de transport si energie, supraaglomerat si datoritã extinderii irationale a localitãtilor riverane, proiectul propune construirea a 12 (DOISPREZECE !!!) km de tuneluri si dumnezeu_mai_stie cât volum de rocã montanã si vegetatie asociatã (brad, molid) ar trebui dislocate pentru of-ul bucuresteanului de a ajunge repede-repede la muntele_lui_de_weekend.

    …si cãnd,la prezentarea publicã a masterplanului pe transport, le-am arãtat cã pe vãile Teleajenului si Telejenelului poti traversa Carpatii la costuri incomparabil mai mici si fãrã sã afectezi atât de grav mediul natural si asezãrile umane, se uitau, mirati, ca la felul paispe…

    Reply
  5. Codruta

    Hai, mai, Calin, fii serios! tu crezi ca ii pasa cuiva de „energie”? Pai tu AI idee CAT (si ce anume) se poate fura la un baraj? D’apoi la un sistem energetic intreg? >:
    Pai CUM naiba sa renunte, in conditiile astea, la construit hidrocentrale? sau / si la betonarea de rauri? :P

    Reply
  6. Stefan

    Cred că există și un grad de incompetență a celor care propun astfel de construcții (5% poate). Dar aici vorbim de interese pecuniare, de bani mulți. Iar cum în ziua de azi banii sunt pe primul loc nu ne mai interesează nici natura nici oamenii din jurul nostru.
    Am văzut din comentarii că banii justifică totul. Dacă ”s-a investit” trebuie finalizat cu orice preț.
    Nu vreau să fiu foarte pesimist însă, atâta timp cât va exista sistemul bazat pe bani, sistem în care trăim azi, celelalte lucruri cum ar fi învățământul, mediul sau sănătate vor trece pe loc secund.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *