O nouă crimă de mediu ne știrbește puținul care ne-a mai rămas din farmecul văilor carpatine. În Munții Rodnei un baraj va devasta cursul râului Rebra, unul dintre foarte puținele râuri de munte valoroase din Carpații Românești, care încă mai pot să ne încânte privirile și să ne umple sufletul.
Joi are loc o așa-zisă dezbatere publică la sediul primăriei din Parva.
Știm cu toții că astfel de dezbateri sunt doar de formă. Avem încredere zero în APM Bistrița-Năsăud, instituția care a dat undă verde pentru MHC-urile de pe Anieș, Budușel, Ilva etc. În spate este un primar USL-ist, Ioan Strugari, așa că șansele ca o astfel de instituție să stopeze distrugerea naturii tind spre zero.
Nu este vorba de un baraj mare, este un baraj pentru ”microhidrocentrală”, dar un baraj rămâne un baraj, indiferent de dimensiuni. El pângărește peisajul și impactează fatal conectivitatea longitudinală a râului indiferent ce înălțime are. Desigur, se vrea a ni se scoate ochii cu faptul că barajul va avea o scară de pești. Dar scările de pești reprezintă mai mult un element propagandistic. Chiar și în rarisimele cazuri în care sunt funcționale, faptul că anumiți pești reușesc să le străbată nu înseamnă că circulația peștilor în ansamblu nu este stânjenită semnificativ de prezența barajului. Nimic nu se va compara cu situația dinainte de construirea barajului.
Scările de pești, după cum o spune și denumirea, nu au cum să mențină conectivitatea longitudinală a râului, pentru că aceasta presupune exstența fluxurilor naturale pentru apă, sedimente și biota. Iar biota prezentă pe un râu înseamnă infinit mai mult decât peștii.
Este clar deci ca aceast baraj este ilegal, pentru că elementul de calitate ”continuitatea râului”, din Anexa 5 a Directivei Cadru privind Apa, este deteriorat pe corpul de apă RORW2.1.15_B1 (Rebra și afluenți).
Barajul va avea impact semnificativ și asupra sitului Natura 2000 ”Someșul Mare Superior”, chiar dacă râul Rebra nu este inclus în sit decât în proximitatea confluenței cu Someșul Mare. Pentru că un râu cu afluenții alterați hidromorfologic este ca un trunchi de copac ale cărui ramuri au fost distruse.
Proiectul desigur că vine în contradicție cu Strategia UE privind biodiversitatea, potrivit căreia trebuie să readucem la curgere liberă 25 de mii de kilometri de râuri, nu să blocăm și puținele râuri care mai curg libere.
Dar cel mai grav element în această poveste îl reprezintă finanțarea, din ”graturi norvegiene”.
În țara ucigașilor de balene lobby-ul industriei hidroenergetice este foarte puternic. Norvegia își exportă industria măcelăririi râurilor chiar și la antipozi. Sigurul popor care a reușit să-i înfrângă pe conchistadori este acum agresat de compania norvegiană de stat Statkraft, de parcă nu ar fi ajuns genocidul din timpul ”pacificării Araucariei” și crimele dictaturii militare a lui Pinochet.
Amerindienii Mapuche acuză Statkraft că vrea să le distrugă locurile sacre de pe malurile râului Pilmaiken, precum și râul însuși, care are și valoare spirituală și religioasă.
Dar să lăsăm la antipozi oamenii cu verticalitate și să ne întoarcem la ”oile noastre dezrădăcinate”.
Granturile SEE si Norvegiene sub nicio formă nu ar trebui să aibă finalități nocive în statele membre UE. Este vorba de un târg pragmatic aici, între UE pe de-o parte și Norvegia, Islanda și Liechtenstein pe de altă parte. Cele trei țări au permis accesul pe piața numită ”Piața Internă” și în schimb oferă finanțare în statele UE pentru diverse proiecte, proiecte care ar trebui să fie benefice pentru statele UE. Proiecte de mutilat natura nu au ce să caute în aceste finanțări, dar nu o să vedeți niciun ”oficial” de-al nostru să reacționeze. Aceste ”granturi SEE și norvegiene” sunt mai periculoase decât fondurile europene, pentru că la acestea din urmă mai poți să faci o plângere la ”DG Regio”. La ”fondurile norvegiene” nu prea poți să faci nimic. Este o petiție care cere ca astfel de finanțări să înceteze, dar în van.
În timp ce la noi finanțează distrugerea râurilor, la ei în țară norvegienii au început să refacă râurile, să demoleze barajele hidroenergetice.
Munții Rodnei reprezentau, până nu demult, un refugiu grandios al naturii sălbatice. Dar în ultimii ani exploatările forestiere, microhidrocentralele și suprapășunatul au devastat natura celui mai înalt masiv din Carpații Orientali. Se pare că nu prea merităm patrimoniul natural pe care l-am moștenit.
Scara de pești ori “amenajamente” analoge de presupus că vin(e) după un studiu privind speciile care să concluzioneze în ce perioade ar trebui oprită funcționarea centralei pentru migrație. Dacă nu, nici praf în ochi n-ar fi, ci calchiere grosolană după ce se face în Franța, cel mai probabil.
Microhidrocentrala va fi amenajata pe locul unei foste microhidrocentrale pe care a luat’o viitura in anii 70.
Satul momentan se incalzeste pe lemne si are sansa sa devina independent energetic!
Deci taierea padurilor este mult mai legala? Care sunt reducerile emisiilor de carbon daca se face o microhidro si incalzirea pe lemne?
Articolul nu este fundamentat se observa ca autorul a folosit termeni bombastici fara a avea cunostinte tehnice.
Parva foloseste incalzirea in scoli, gradinite, institutii publice pe lemn! Cum puteti sa spuneti ca distruge natura o microhidro , care se construieste pe locul unei foste microhidrocentrale?
Taierea padurilor de acum inainte este mai benefica decat construirea unei microhidro?
Parva foloseste incalzirea in scoli, gradinite, institutii publice pe lemn! Cum puteti sa spuneti ca distruge natura o microhidro , care se construieste pe locul unei foste microhidrocentrale?
Taierea padurilor de acum inainte este mai benefica decat construirea unei microhidro?
Vrem si energie ieftina, ca sa traim bine, vrem si natura virgina. Ambele nu se poate!