Cu ochii pe războiul din Ucraina, suntem tentați să trecem cu vederea războiul dus de majoritatea coruptă din Parlament împotriva fundamentului României, cadrul natural al țării. A fost prezentat deja de jurnaliștii de la TVR în urmă cu patru ani, în reportajul ”România împotriva României”.
Așa cum în Ucraina războiul a început în 2014, iar în februarie 2022 doar a trecut la o altă amploare, și războiul politrucilor împotriva României a trecut pe o altă treaptă tot în februarie 2022, când Daniel Zamfir (& co) a depus la Senat proiectul legii anti-natură.
Proiectul de lege (PL-x 132/2022) vizează, ca vârf de lance, tandemul ecocidelor supreme: proiectul de distrugere a Parcului Național Defileului Jiului de la un capăt la celălalt și proiectul hidroenergetic de la Răstolița. Cel din urmă nu distruge doar Valea Răstoliței (cu defrișare inclusiv în Parcul Național Călimani), ci în plus seacă râurile Ilva Mare, Valea Bradului, Vișa, Gălăoaia Mare, Gălăoaia Mică, Bistra și Donca, distruge Mureșul Superior (cu hydropeaking care se va resimți cel puțin până la Târgu Mureș) și extermină singura populație românească viabilă a magnificelor lostrițe.
Producția energetică potențială nici vorbă să fie proporțională cu amploarea masacrului, ci este penibil de insignifiantă. Hidrocentrala ar avea o putere instalată de doar 35 MW, cât câteva eoliene care pot fi instalate în Bărăgan sau în sudul Moldovei, în afara ariilor protejate, fără să provoace vreo stricăciune.
PL-x 132/2022 este acum la Curtea Constituțională (dosarul 839AI/2022). S-ar putea scrie multe volume privind neconstituționalitatea legii anti-natură. Eu consider că este și mai mult o lege anti-oameni, anti-români, decât o lege anti-natură. Parcurile naționale se declară pentru oameni, pentru ca generațiile următoare să se mai poată bucura de cele mai valoaroase eșantioane din spectacolul naturii. Nu se declară ca siturile Natura 2000, pentru biodiversitate.
Nu doar conținutul legii este șocant, dar și felul în care s-a strecurat, nu ca o lostriță ci ca o zvârlugă, prin Parlament. În timp ce legi utile, esențiale, zac cu anii în sertarele Parlamentului, această lege criminală a trecut pe procedură de urgență și la Senat și la Camera Deputaților. Deși, oricum am întoarce-o, nu prezintă nicio urgență. Este de domeniul patologic să se susțină că este urgent să ne devastăm elementele cele mai valoroase ale patrimoniului nostru natural, să secăm emblematicul Jiu și să exterminăm lostrițele, să înlocuim pădurea din Parcul Național Călimani cu o băltoacă antropică din care metanul se degajă amplificând schimbările climatice. Dar să ne uităm și la pretextul energetic al proiectului de lege. Hidrocentralele prezentate de propagandă ca fiind gata, chiar ca ”nou-nouțe”, nu sunt de fapt niște hidrocentrale, ci niște șantiere ilegale abandonate. Chiar și ministrul energiei recunoaște că în Defileul Jiului mai au nevoie de doi ani (ce să mai vorbim de zeci de milioane de euro aruncate) ca să înceapă să producă ceva.
La Răstolița cu siguranță că este nevoie de mult mai mult de doi ani, din moment ce proiectul ceaușist se bazează pe captările secundare. Captările secundare sunt împărțite în două ramuri, ramura est și ramura vest, iar stadiile de execuție sunt de doar 17% și respectiv 36%.
Așadar cele două proiecte hidroenergetice tip ecocid sub nicio formă nu pot să ajute la ceva în așa-zisa criză energetică prin care trecem acum, deci proiectul de lege în cauză nu prezintă absolut nicio urgență.
Ele pot eventual să agraveze criza energetică, pentru că sutele de milioane de euro care mai sunt de aruncat în cele două proiecte ineficiente ar putea fi folosiți ca să crească producția pe termen scurt, prin proiecte energetice care se finalizează mult mai repede sau prin retehnologizare. Sesizarea de neconstituționalitate (dosarul 839A/2022) avea termen în 4 mai, dar s-a amânat pronunțarea pe 18 mai. Prin această amânare Curtea Constituțională recunoaște că proiectul de lege nu prezintă nicio urgență, că trecerea legii pe procedură de urgență prin fiecare cameră a Parlamentului a fost un abuz.
Acest abuz al ”urgenței” are implicații mult mai mari decât pare la prima vedere. Legi care chiar că reprezintă urgențe au fost ignorate ca să treacă acest proiect de lege nu doar inutil, ci extrem de nociv. În condițiile în care parlamentarii noștri lucrează doar câteva ore pe săptămână. Această urgență invocată abuziv a făcut ca un proiect de lege anti-natură să nu fie votat într-o comisie de mediu în niciuna dintre camere! În camera decizională ”Comisia pentru Mediu şi Echilibru Ecologic” nu a avut nicio tangență cu PL-x 132/2022, iar la Senat a fost un vot comun dat de reunirea a trei comisii:
– Comisia Economică, Industrii și Servicii
– Comisia pentru Energie, Infrastructură Energetică și Resurse Minerale
– Comisia pentru Mediu
Cei din ”Comisia pentru Mediu”, chiar dacă ar fi avut vreo preocupare reală pentru mediu, erau în minoritate și nu aveau nicio șansă să obțină un raport nefavorabil.
Extrem de grav este și faptul că proiectul de lege nu a fost discutat în ”Comisia pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională”, în condițiile în care degradarea sau distrugerea apelor, a fondului forestier și a fondului piscicol (vorbim nu doar de exterminarea lostrițelor ci și de distrugerea ”celei mai protejate” populații a unei specii endemice românești, nisiparița) reprezintă amenințare la adresa securității naționale a României, conform literei m) a art. 3 din legea 51/1991.
Revenind la conținutul proiectului de lege, nu doar faptul că proiectele hidroenergetice în cauză ar putea fi finalizate doar peste ani și ani elimină orice urgență, ci și producția insignifiantă de energie pe care ar putea să o realizeze. Avizul nefavorabil al Consiliului Economic și Social vorbește de o capacitate instalată de mult sub 1%.
Dar procentul în producția efectivă ar fi și mai mic, pentru că factorul mediu de funcționare al celor două hidrocentrale pe derivație din Defileul Jiului, care mai mult de jumătate din an nu ar funcționa deloc, este sub cel al întregului sistem, la nivel național. Pentru că Jiul este un râu ”cu personalitate”, din cauza debitului prea mic sau prea mare al acestui râu hirocentralele ar funcționa puțin și, chiar și atunci, mai mult sub capacitate. Să nu uităm că Jiul chiar s-a apărat singur, inundând șantierul ilegal de la Livezeni în 2016.
Urgența este infirmată și de faptul că, după cum aflăm din ”Ziarul Financiar”, România este ”cel mai independent stat din punct de vedere energetic la nivelul UE”.
Nici povestea cu prețurile nu sugerează vreo urgență, din moment de rezultă din declarația președintelui ”Consiliului Concurenței” că adaugarea unor noi hidrocentrale în SEN nu ar scădea vreo factură de energie electrică nici măcar cu 1 ban.
De fapt proiectul de lege nu are nicio treabă cu energie, este depus pentru a acoperi ilegalități și pentru a manipula publicul mai puțin informat, să se dea impresia că se face ceva la capitolul energie. Dacă le păsa de energie parlamentarilor, în contextul actual, nu depuneau proiectul legii off-shore la aproape o lună după ce proiectul legii anti-natură fusese deja nu depus, ci votat de camera decizională!
Vreo trei hidrocentrale în plus nu ajută la nimic. În România sunt deja vreo 600 de hidrocentrale. Statul român ar cam trebui să înceapă să se îngijească și de calitatea vieții românilor, care nu crește o dată cu numărul hidrocentralelor. Foarte dubios este faptul că UDMR, care este tot mai mult o anexă a partidului de guvernământ din Ungaria (ce se mai bucura Tanczos că a câștigat Orban alegerile!), a susținut în mod brutal proiectul de lege anti-natură. Aceasta în condițiile în care Ungaria nu are decât câteva hidrocentrale, care contribuie cu doar 0,6 % la producția de electricitate a țării.
Unii ar da vina pe caracteristicile hidrografice ale țării vecine, dar se înșală. Dunărea are potențial hidroenergetic considerabil, proiectul Gabcikovo-Nagymaros era deja început, dar au avut loc ample proteste în Ungaria împotriva proiectului hidroenergetic, iar apoi Ungaria s-a retras din proiect.
Să sperăm că multiplele încălcări ale Constituției care se regăsesc în acest proiect de lege vor fi punctate de Curtea Constituțională. Oricum, secare Jiului pe tot parcursul din parcul național nu este ceva ce poate să fie tolerat, lupta pentru salvarea unicului râu mare de munte care mai curge liber va continua, pe alte paliere. Niciun român care conștientizează amploarea pierderii nu poate să fie de acord cu așa ceva.
Da, a spus Sinkevičius că va sesiza Curtea de Justiție a UE.
Dar nu este lupta lui, ci lupta noastră. Pentru că patrimoniul natural românesc este în joc.
Tot pe 18 mai curtea de apel din Paris a amânat pronunțarea în rejudecarea caracterului operațiunilor Lafarge în Siria. La data cărora se declara cu emfază inclusiv pe meleagurile carpatine că se acționează [de către management] unitar în întreaga lume. Pe când extinderea cercetării și în[managementul și operațiunile din] Ro? Măcar pentru că se vede cu ochiul liber că “salba” de balastiere de aici” s-a format ” în aceeași perioadă.
articol care are relevanta doar prima fraza “ Așa cum în Ucraina războiul a început în 2014, iar în februarie 2022 doar a trecut la o altă amploare, ”
nu zic de spui oare autorul stie ca pentru a adauga orice eoliene in sistem trebuie sa adaugi in compensare o metoda de stocare a energiei electrice ori de compensare a perioadelor fara vant. iar solutzia alterneaza intre hidrocentrale si centrale pe gaz ce pot fi pornite rapid.
deci ori gaz de la rusi ca al nostru nu prea ne ajunge ori proiecte hidro cu consecintzele de ecocid ce decurg de aici.
stiu ca e nasol sa afectezi hahaha parcuri naturale da si mai cumplit e sa afectezi atat de mult economia unei tzari ca sa ajungi ca 1/4 din populatzia activa sa fuga din tzara in cautarea supravietzuirii economice.
ori noi aicea suntem la 1/4 fugitzi si la
1/2 din agricultura in proprietatea unor entitatzi economice non natzionale si la
> 9/10 din creditul bancar proprietate a unor entitatzi economice non nationale
ce vreau sa zic mai salvati voi mult losnta in boiste si o sa ramaneti fara tzara adica fara populatzie ca pamantul nu poate inca sa fuga de voi.
de aceea zic poate ca cea mai sustenabila cale de a salva variatele losnitze in boiste de pe acest teritoriu e sa le facem sa faca bani pentru romanii saraci pe aceasi model prin care crocodilii thailandezi au fost salvati de la extinctie prin cresterea lor in ferme de crocodili pentru posete.
in rest , ideii de genul salvarea mediului natural prin condamnarea oamenilor la saracie prin varii interdictziii nu cred ca e o solutzie sustenabila politic prea multa vreme.
mai tzin minte un presedinte de tzara ecologist de nu se mai poate care a interzis folosirea pesticidelor ce afectează si otravesc mediul natural si acuma se confrunta cu o foamete de proportzii biblice ( Sri Lanka poate ring a bell )
atentzie la salvare ca e posibil ca cei salvati sa va ia cu furcile pe sus.
si da , Ungaria nu are nevoie de hidrocentrale deoarece :
la șes e greu cu hidro
le compenseaza importand gaz ieftin de la rusi ca salveze tzie losnitza in boiste.
ceea ce tu & gasca ta de spumegatori nu putetzi sa acceptatzi
voi suntetzi niste smiorcaitzi care tot ce stiti e sa va datzi cu curul de pamant si va asteptatzi ca pentru ca voi facetzi , asta cineva sa va rezolve voua mofturile.
ce sa zic , ….. aaaa poate ca nu.
Laur, vorbesti aberatii. Solutia nu alterneaza intre hidro si gaz, iar daca aia e, atunci e trist. Inseamna ca e putred de la radacina. Pentru a compensa perioadele de varf si fara vant/soare se pot instala baterii conectate la retea. Sunt proiecte de mult mai scurta durata decat un hidro, mult mai previzibile, sunt amplasate in zonele urbane unde este necesara putearea si nu in varf de munte de unde ai nevoie de zeci de km de LEA/cablu ca sa o transporti. O alta varianta sunt statiile de pompare hidro (vezi Elvetia cu 6.4GW), statiile de electroliza a hidrogenului si pe langa astea, putem sa cumparam energie de la vecini daca chiar avem urgente.
In vest nu se fac hidro pentru ca regulile de mediu sunt strict respectate. Vezi spre exemplu Elvetia, Italia, Franta, Slovenia, UK, etc, care ar avea potential de sute de GW, nu 35MW amarati pentru care tu ai vrea sa distrugi ultimul rau cu lostrita din Romania.
Din pacate sunt multi ca tine, cu mintea ingusta, care si-ar da bogatiile tarii pentu 2 lei in plus in buzunarul personal…