
Bogdan Ivan, ministrul Energiei, continuă ”munca” lui Mircea Fechet și Sebastian Burduja de distrugere de arii naturale protejate pentru a scoate din insolvență firma unui condamnat penal definitiv
Bogdan Ivan, ministrul Energiei din Guvernul Bolojan, a preluat de la Sebastian Burduja nu doar portofoliul, ci și eforturile acestuia de a porni controversatele proiecte din arii naturale protejate care au fost anunțate, încă de anul trecut, pe lista celor destinate să scoată din insolvență firma unui condamnat penal definitiv pentru manipularea bursei.
În ciuda faptului că se taie bani de la educație, de la proiecte de infrastructură mari și mici, că se măresc taxe și impozite, ba chiar și pe pensii se pun taxe, Guvernul Bolojan, prin noul ministru al Energiei, a anunțat că vrea să meargă mai departe și să pompeze alte zeci și sute de milioane de euro în proiectele care au iritat zeci de mii de cetățeni români.
Mobilizare pe șantier când acordul de mediu e suspendat de Justiție?!
Ministrul Ivan a postat, ieri, pe Facebook, o filmare de la proiectul de la Răstolița și a anunțat că ”oamenii sunt pe șantier, sunt mobilizați”. Acesta a precizat că a fost pe teren cu colegii săi de la Hidroelectrica, cu parlamentari din regiune și cu primarul localității, ca să vadă care este stadiul lucrărilor. Doar că acordul de mediu pe care predecesorul său, Sebastian Burduja, l-a anunțat ca fiind pentru proiect (în fapt doar pentru defrișări în vederea realizării proiectului) este suspendat de Justiție. Iar alt acord de mediu pentru proiect (ce să mai vorbim de autorizație de construire) nu există și nici nu poate exista, deoarece atât legislația europeană, cât și cea autohtonă nu permite obținerea lui pentru lucrări deja începute și/sau executate.
Așadar, oamenii de pe șantier, de care vorbea ministrul, ori s-au mobilizat pe șantier doar pentru a fi decor în filmările și fotografiile cu vizita ministrului, ori încalcă flagrant legea și hotărârile judecătorești. Ori ambele.
Nu reiau acum toate argumentele legate de cât de distructive sunt aceste proiecte pentru mediu, cât de perdante sunt pentru comunitățile locale și pentru economie, și nici minciunile legate de supra-licitarea importanței proiectului (toate proiectele din arii naturale protejate, la un loc, se învârt în jurul procentului de 1% aport la sistemul energetic național). După ce a dat vine pe castori pentru dezastrul de la Praid (urmat de cel de pe Târnava Mică), de la Bogdan Ivan ne putem aștepta să recite cu seninătate orice tâmpenie i se pune în față, fără o minimă verificare.
Că Bogdan Ivan a ales să ignore riscul de a pierde zeci și sute de milioane de euro din PNRR pentru că directorul general al Hidroelectrica, Karoly Borbely, se încăpățânează să se agațe de funcția ocupată într-un mod considerat de Comisia Europeană ca fiind necinstit, tocmai am scris. Dar după ce Bogdan Ivan, în acel moment ministru al Economiei în Guvernul Ciolacu, l-a acoperit pe directorul Salrom, Constantin Dan Dobrea, nu ne mai miră că-i ține spatele și directorului general al Hidroelectrica.
Mesaj pentru condamnatul penal, că vor veni bani pentru firma lui
Dar faptul că după suspendarea acordului de mediu, Bogdan Ivan n-a mai avut răbdare să aștepte și decizia în procesul de anulare a aceluiași acord de mediu și s-a grăbit să ajungă la Răstolița ca să dea asigurări că proiectul va continua nu pare deloc un mesaj pentru cetățenii cărora li se varsă acum austeritatea în farfurie. Ci un mesaj pentru familia Bîlteanu, cu a lor Bîlteanu junior condamnat penal definitiv pentru manipulare bursei, ca o garanție că se pot baza pe banii din proiectele astea ca să iasă din insolvență și să evite falimentul.
Așa a ajuns prioritate a Guvernului Bolojan să salveze de la faliment firma unui condamnat penal definitiv, cu banii care ar fi trebuit să ajungă la bugetul de stat. Acolo unde, mai mult ca niciodată e nevoie de ei. Că Hidroconstrucția lui Bîlteanu are nevoie de banii din aceste proiecte ca să nu ajungă la faliment, au anunțat oficial chiar reprezentanții firmei, printr-un comunicat de presă, încă de la finalul anului trecut. Dovadă că firma condamnatului penal definitiv că proiectele vor fi autorizate și că vor avea bani cu luni de zile înainte. Am detaliat aici:
”Ne facem treaba, suntem pe teren şi suntem mobilizaţi maxim împreună cu alte ministere, împreună cu Hidroelectrica şi cu toţi colegii noştri pentru a aduce energie ieftină şi de calitate şi verde pentru România. E greu, e complicat, dar nu ne lăsăm”, a promis Bogdan Ivan la Răstolița.
Și noi, cei care credem că încă mai există legi de respectat în România și care considerăm omul trăiește cu aer și apă, nu băgându-și degetele în priza de curent, avem de făcut o promisiune: nu ne lăsăm nici noi.
***
UPDATE 2: Victorie mare, de etapă, a activiștilor, în Justiție:
UPDATE: În aceeași zi în care Bogdan Ivan a postat pe Facebook despre Răstolița, predecesorul lui ca ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a făcut lobby pentru un alt proiect vizat de firma condamnatului penal definitiv, cel din Parcul Național Defileul Jiului:












Buna ziua,
Am tot respectul şi îl admir de multe ori pe Mihai Gotiu.
Dar îl provoc să şi demonstreze că poate exista impact semnificativ asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar în cazul Barajului Rastolita.
Trebuie să fim atenţi, pentru că credibilitatea se poate pierde uşor.
dr. ing. Abran Peter
0770331316
Cu tot respectul, dar în domeniul legislației de mediu, inițiatorii proiectului trebuie să demonstreze că NU există impact semnificativ asupra mediului, nu eventualii contestatari că există; proiectul de la Răstolița NU are evaluare a impactului asupra mediului și acord de mediu; există doar un acord de mediu pentru defrișare în vederea realizării proiectului, ceea ce nu e același lucru cu acordul de mediu pentru întregul proiect; e vorba de acordul de mediu suspendat în acest moment; iar evaluarea impactului asupra mediului trebuia făcută înainte de începerea lucrărilor, fiind imposibil (atât dpdv legal, cât și real) să faci o evaluare a mediului după ce acesta a fost deja afectat de lucrări;
principiile prevenției și precauției, care stau la baza legislației de mediu, atât a celei românești, cât și a celei comunitare, sunt foarte clare în ceea ce privește lucrurile astea: că sarcina probei că proiectul NU afectează semnificativ mediul aparține titularului proiectului și că nu se poate face evaluare a impactului asupra mediului în condițiile în care există lucrări începute ori chiar finalizate