Foștii miniștri Mircea Fechet și Sebastian Burduja (în stânga, jos) din Guvernul Ciolacu și actualul ministru al Energiei, Bogdan Ivan (în stânga, sus, lână Mircea Fechet), au susținut și susțin proiectul de la Răstolița, considerat de specialiști și activiști ca fiind o crimă de mediu (foto de la un protest Declic, de anul trecut). Justiția a suspendat, actele guvernamentale.
”Declic și Bankwatch câștigă din nou în instanță. Curtea de Apel Cluj oprește defrișările din Parcul Național Călimani pentru hidrocentrala Răstolița”, se arată într-un comunicat al celor două asociații, publicat pe site-ul Declic.
Curtea de Apel Cluj a admis cererea formulată de Asociația Declic și Bankwatch România – Filiala Cluj și a dispus suspendarea Hotărârii de Guvern nr. 327/2025, care permitea scoaterea definitivă din fondul forestier a peste 30 de hectare de pădure aflate în Parcul Național Călimani, pentru realizarea hidrocentralei Răstolița. Aceasta este a doua victorie în instanță împotriva proiectului, după ce, în iunie, instanța a suspendat acordul de mediu care stătea la baza lucrărilor, arată cele două asociații.
Lucrările de defrișare pentru AHE Răstolița sunt oprite până când instanțele se vor pronunța definitiv (inclusiv în recurs la ÎCCJ) asupra legalității hotărârii de guvern, mai arată Declic și Bankwatch.
România Curată a prezentat modul în care fostul ministru al Energiei în Guvernul Ciolacu, Sebastian Burduja, și actualul ministru al Energiei, Bogdan Ivan (fostul ministru al Economiei care a dat vina pe castori pentru dezastrul de la Praid), au făcut campanii, în ultima săptămână, pentru continuarea lucrărilor de la Răstolița în ciuda suspendării acordului de mediu. În acest sens, Bogdan Ivan s-a deplasat la Răstolița, de unde a transmis un mesaj legat de mobilizarea pe șantier, iar Sebastian Burduja a postat pe Facebook mesaje de încurajare a nerespectării deciziei judecătorești, atât în ceea ce privește proiectul din Parcul Național Defileul Jiului, cât și cel de pe Răstolița.
De asemenea, am publicat informații și despre cum o firmă înființată de Traian Larionesi, supra-numit Fierăstrăul Codrilor și furnizor principal de lemn pentru Schweighofer an la rând, dar și beneficiar al unor contracte publice de sute de milioane de euro, a continuat activități de scoatere a lemnului din zonele vizate de defrișări. Pe pagina de Facebook a firmei ni s-au transmis ”clasicele” deja amenințări cu procese.
Lucrările au continuat și cu acordul de mediu suspendat
“Hotărârea guvernului nu avea la bază niciun acord de mediu apt să producă efecte juridice, acordul 6/2024 fiind suspendat în mod definitiv de Curtea de Apel Cluj. Salutăm hotărârea Curții.” a declarat Roxana Mândruțiu, avocata Declic.
Decizia tribunalului Cluj vine în contextul, deosebit de grav, în care lucrările de defrișare nu au fost stopate după suspendarea acordului de mediu în iunie. O arată și imaginile satelitare, dar și datele oficiale din aplicația Inspectorul Pădurii.
„Conform fotografiilor din Inspectorul Pădurii, zeci de camioane au continuat să transporte materialul lemnos recoltat în mod ilegal. Comunitatea Declic cere ministrei mediului, Diana Buzoianu, să trimită corpul de control la Răstolița, pentru a constata șirul halucinant de ilegalități și abuzuri care au continuat în zonă și după suspendarea acordului de mediu. Pădurea a fost tăiată ilegal, cineva va trebui să răspundă pentru asta”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoarea campaniilor Declic.
Justiția infirmă declarațiile miniștrilor
Proiectul hidrocentralei Răstolița este unul dintre cele mai controversate proiecte energetice din România. Resuscitat recent cu sprijin politic transpartinic, acest proiect ar aduce o contribuție infimă la producția de electricitate – doar 0,081% anual – în timp ce ar sacrifica un ecosistem unic, situat în arii naturale protejate și situri Natura 2000.
„Este a doua decizie judecătorească care demonstrează clar că procedurile legale nu au fost respectate, în ciuda declarațiilor repetate din ultimii ani ale politicienilor, precum fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, și Mircea Fechet, fostul ministru al Mediului. Aceștia au susținut public că proiectul Răstolița respectă legea și contribuie la tranziția verde. Instanțele, însă, confirmă că acordurile de mediu nu au fost emise în condiții legale și că proiectul prezintă riscuri reale pentru mediu. Cu toate acestea, noi rămânem fermi pe poziții și vom apăra oamenii și natura în fața abuzurilor. Un viitor mai sănătos și mai curat este posibil doar dacă protejăm mediul și democrația.”, a declarat Viviana Stoica, Coordonator Campanie Hidroenergie pentru Bankwatch România.
Proiectul ar presupune defrișarea a 39 de hectare de pădure și reducerea drastică a debitului râului Răstolița, afectând grav habitatul lostriței, o specie rară de somon de Dunăre. Deși oficialii susțin că „răul a fost deja făcut”, imaginile satelitare și observațiile de teren arată că porțiuni importante din ecosistem sunt încă vii, se mai arată în comunicatul asociațiilor de mediu.
România Curată a mai arătat că principala beneficiară a proiectelor din arii naturale protejate e o firmă privată, Hidroconstrucția, controlată prin alte firme, înregistrate în paradisuri fiscale, de familia unui condamnat penal definitiv pentru manipularea bursei. De altfel, încă de anul trecut, înaintea de eliberarea acordurilor de mediu contestate în Justiție, Hidroconstrucția a anunțat un plan de ieșire din insolvență și evitare a falimentului bazat pe zecile și sutele de milioane de euro pe care se așteaptă să le încaseze din aceste proiecte.
În același timp, la șefia Hidroelectrica (compania cu capital majoritar de stat), dezvoltatoare a proiectelor, e menținut un director general din cauza căruia România riscă să piardă o tranșă de peste 200 de milioane de euro din PNRR, Comisia Europeană invocând probleme de incompatibilitate la angajarea lui. Detalii pe România Curată:
Exagerați un pic un context juridic care poate fi doar un feedback readaptat și oportunist al justiției la atitudinea previzibilă față de astfel de subiecte a actualului președinte.Conformitati din acestea ale justiției am remarcat și pe timpul domniei lui Iohannis, însă acolo exercițiul părea mult mai meschin pentru că satisfăceau interese sau frustrări personale ale fostului președinte.Curentul acesta ecologist se va intensifica probabil,eu nu sunt un mare fan,pentru mine unica intervenție ecologică posibilă, folosită încă din antichitate,este austeritatea auto impusă Justiția alimentată politic e greșită în orice circumstanță…
nicio treabă cu Iohannis și politica de context: procesele legate de Roșia Montană (vreo 40 câștigate înainte de decizia de la Washington) au început de peste 20 de ani; cele împotriva distrugerii ariilor naturale protejate de peste 10 ani – s-au schimbat președinți și guverne cu duiumul în toți anii ăștia
Oare e chiar o victorie? Oare chiar ne ajuta ? Salvam, aici, 30ha, dar sutele si miile de hectare de padure tranformate in pensiuni pe Valea Prahovei, Lacul Colibita, litoral, etc cu astea ce facem? Hidrocentrala producea ceva ecologic totusi, dar hardughiile pseudoturistice produc doar poluare, modificari climatice, disparitia unor specii de plante si animale cu efect direct asupra sanatatii omului. Va stimez si va apreciez, dar stoparea constructiei hidrocentralei va duce la folosirea unei cantitati mai mari de combustibili folsili. Parerea mea.
1. nu e vorba de 30 de ha, ci de mai multe arii naturale protejate, începând cu PN Călimani și apoi toate cele din aval de Răstolița, pe Mureș, până la vărsarea în Tisa 2. o hidrocentrală în arie naturală protejată nu produce nimic ecologic, doar distrugeri 3. doar cu diferențele de sume rămase de plătit firmei condamnatului penal, s-ar putea obține mai mult solar și eolian + stocare, cu distrugeri de mediu mult mai mici
Dle Mihai Gotiu,
V-am scris deja un mic comentariu la un articol cu Rastolita. Repet, am mare respect pentru marea majoritate a acțiunilor Dvs, dar la Răstolița, științific este eșec total . Va rog, sunati-ma si spune -ti cine va induce în eroare .cu informații științifice. Care Parc Național este afectat la varianta actuala cu defrișare a 30 ha de lăstăriș. Știți ce înseamnă lăstăriș. Am fost acolo, cand in 1990 au taiat padurea matură, iar cea reinstalată din ciată/lăstari nu au mai mult de 30 de ani și nu reprezintă nicio valoare. Daca imi permiteți as scrie despre efectele barajului de Răstolița și ce cercetări s-au făcut în prezent pentru stabilirea sigură a condițiilor pentru supravietuirea lostriței ( in varianta actuală, s-a renunțat la pr. Ilva si Bradu, unde se mai întîlnește lostrița în perioada de prohibiție,
Abran Peter – cu lucrarea de doctorat am fundamentat extinderea Parcului National Călimani in judetul Mures si nu as trăda niciodată Parcul.
1. D-voastră spuneți că ce taie acolo e lăstăriș? Priviți imaginile de pe avizele de transport material lemnos și spuneți-mi dacă acea încărcătură e lăstăriș: https://www.romaniacurata.ro/wp-content/uploads/2025/06/Rastolita-defrisari-Austro-Somes-Larionesi.jpg
2. Unul dintre principiile unui parc național, potrivit UICN, este non-intervenția – că sunt copaci de o sută de ani sau lăstăriș, non-intervenția e non-intervenție, iar faptul că sunt copaci de ”doar” 30 de ani nu are absolut nicio relevanță; mă miră că în calitate de cercetător numiți un proces natural (creșterea lăstărișului) într-o zonă cu obiectiv asumat de conservare, ca fiind ”fără nicio valoare” (!!!)
3. dacă s-ar fi dorit intervenție, ar fi trebuit HG de modificare a limitelor parcului național, precum și a limitelor sitului Natura 2000 (ori a declasării lui); Hidroelectrica a încercat asta, dar a pierdut definitiv în instanță;
4. eu am văzut lostrița și pe Răstolița, în aval de baraj, am prezentat și filmări; că habitatul lostriței, de pe Răstolița, nu va fi afectat de diminuarea drastică a debitului ori de debitele pulsatorii de după darea în folosință (fără a mai vorbi de poluările accidentale inerente oricărei activități umane) seamănă cu ce citeam în proiectul de la Roșia Montană, unde galeriile romane erau conservate cu dinamita, iar Piatra Corbului (un vârf de munte, rezervație naturală) era conservat prin… mutare
5. mi-aș fi dorit să văd în consultare publică o evaluare de mediu a întregului proiect, nu doar ”pentru defrișare în vederea realizării proiectului”, Directiva EIA, implementată și în România, prin lege, interzice autorizarea și/sau avizarea fragmentată a unui proiect, exact ce s-a întâmplat în cazul Răstolița; iar asta nu știu din ”auzite”, ci după ce am fost în comisiile de raport pe implementarea noii Directive EIA și am lucrat pe forma finală, cu amendamente admise, aproape un an – așadar nu știu doar ce scrie în lege, ci și care e sensul a ceea ce scrie în lege