Karoly Borbely, CEO Hidorelectrica,e menținut în funcție de Bogdan Ivan, ministrul Energiei, în ciuda evaluării Comisiei Europene legată de modul în care a fost numit și a protestelor civice împotriva proiectelor distructive de arii naturale protejate pe care le susține
Uite așa! Plătim regește un CEO numit după criterii considerate incorecte de CE, mai plătim o mare firmă de audit care să contrazică evaluarea CE fără nicio garanție că CE va ține cont de ea, riscăm să pierdem zeci și sute de milioane de euro din PNRR, pentru a putea plăti alte zeci și sute de milioane de euro pentru scoaterea din insolvență a firmei unui condamnat penal definitiv, care fentează taxele și impozitele prin firme din paradisuri fiscale, cu riscul distrugerii unor arii naturale protejate (aici e imposibil de calculat economic cât pierdem) și, la pachet, cu riscul să intrăm în infringement și să plătim, implicit, alte amenzi consistente. Ne asumăm asta?
Prima miză: 227 de milioane de euro din PNRR
România are blocată suma de 227 de milioane de euro din PNRR din cauza numirii fără respectarea normelor de guvernanță corporativă solicitate de Comisia Europeană (CE) a unor directori din companiile cu capital majoritar de stat, în special din energie, printre acestea numărându-se și Hidroelectrica. Altfel spus, sunt șefii numiți fie prin tot felul de artificii, fie fără respectarea normelor care să asigure o competiție corectă (cum ar fi cele legate de incompatibilități), fie prin mimarea respectării regulilor, de cele mai multe ori cu sprijin și intervenții de la nivel politic.
Directorul general (CEO) al Hidroelectrica, Karoly Borbely, se află pe această listă scurtă din cauza cărora cele 227 de milioane de euro aferente îndeplinirii jalonului în discuție sunt blocate și riscăm să-i pierdem cu totul.
Conform Economica.net, care citează o comunicare a CE, Karoly Borbely este unul dintre beneficiarii unei astfel de situații, în care procedurile au fost mimate, pentru a ocoli o incompatibilitate: “În ceea ce privește selecția directorilor executivi, unul dintre membrii Consiliului de Supraveghere (CS) și ai Comitetului de Nominalizare și Remunerare a demisionat din Consiliul de Supraveghere după începerea procedurii de selecție, doar pentru a fi numit din nou în Directorat, în calitate de director general, la recomandarea Comitetului de Nominalizare și Remunerare din care făcea parte”, se arată în document.
Partea interesantă doar acum vine. Potrivit unui răspuns al Consiliului de Supraveghere, nici măcar nu se ia în vedere demiterea lui Karoly Borbely și reluarea procedurii într-un mod cod corect, ci plata unui audit care să spună că cei de la Comisia Europeană nu știu ce vorbesc. Cum ar veni alți bani (că doar nu credeți că auditurile astea, făcute de mari corporații internaționale, or fi ieftine) plătiți de Hidroelectrica pentru evaluare, fără absolut nicio garanție că CE va ține cont de ea. Și nici n-ar avea de ce, atâta timp cât România și-a asumat un set de măsuri și jaloane în funcție de îndeplinirea cărora încasăm sau nu sumele din PNRR. Iar evaluarea îndeplinirii condițiilor asumate o fac funcționarii CE, nu firmele de audit plătite de o parte interesată aflată în evaluare.
Depinde Hidroelectrica de o singură persoană?!
Dar cea mai interesantă parte a răspunsului CS pentru Economica.net e propunerea unui ”set de măsuri care să asigure, pe de o parte, conformitatea procedurală solicitată de Comisia Europeană și deblocarea plăților aferent Cererii de plată nr. 3 iar, pe de altă parte, continuitatea și stabilitatea conducerii executive, absolut necesare pentru atingerea obiectivelor de investiții și modernizare asumate”.
E destul de greu de înțeles de ce atingerea ”obiectivelor de investiții asumate” ar depinde exclusiv de o persoană. Pentru că nu sunt obiective și contracte încheiate de persoana în cauză în nume propriu și/sau sub condiția intuitu personae că doar dacă respectiva persoană rămâne la conducerea Hidroelectrica, respectivele obiective și contracte vor fi duse la capăt. O asemenea afirmație ca cea din răspuns este o impertinență care sfidează logica și normele de drept.
Asta, desigur, dacă nu ne aflăm într-o situație de genul în care doar o anumită persoană își asumă să îndeplinească niște obiective care sunt mai mult decât controversate, ba chiar, cu sfidarea inclusiv a unor hotărâri judecătorești definitive. Cum e cazul celor legate de proiectele Hidroelectrica în arii naturale protejate – de la Răsolița și din Parcul Național Defileul Jiului până la cel de la Surduc – Siriu.
Proiecte pentru ieșirea din insolvență a unui condamnat penal definitiv
Mai mult, după cum am arătat pe România Curată, e vorba de proiecte de care va beneficia Hidroconstrucția, companie privată, controlată prin societăți înregistrate în paradisuri fiscale de familia Bîlteanu, din cadrul căreia fiul Bîlteanu are condamnare penală definitivă pentru manipularea Bursei. Încă de la sfârșitul anului trecut, când proiectele în discuție erau departe de a obține avize și autorizații (în special acordul de mediu), a căror legalitate e contestată acum în Justiție, Hidroelectrica anunța public un plan de ieșire din insolvență bazat pe acestea!
Așadar, hai să calculăm de câte ori pierdem. Plătim regește un CEO numit după criterii considerate incorecte de CE, mai plătim o firmă de audit care să contrazică evaluarea CE fără nicio garanție că CE va ține cont de ea, riscăm să pierdem banii din PNRR, pentru a putea plăti alte zeci și sute de milioane de euro pentru scoaterea din insolvență a firmei unui condamnat penal definitiv, care fentează taxele și impozitele prin firme din paradisuri fiscale, cu riscul distrugerii unor arii naturale protejate (aici e imposibil de calculat economic cât pierdem), la pachet să intrăm în infringement și să plătim, implicit, alte amenzi consistente. Ne asumăm asta?
Ei bine, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pare să-și asume. Potrivit sursei citate, Bogdan Ivan n-a avut nicio reacție legată de șmecheria prin care Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica vrea să-l mențină în funcție pe Karoly Borbely. Da, e exact ministrul care l-a acoperit și pe directorul Salrom, Constantin Dan Dobrea, dând vina pentru dezastrul de la Praid pe castori și pe activiștii de mediu.
UPDATE 2: Super-lovitură, în Justiție, împotriva proiectului de la Răstolița:
UPDATE: Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a reacționat, în cele din urmă. S-a dus la Răstolița, să pună și el umărul la salvarea de la faliment a firmei condamnatului penal:
Cât plătim pentru marii sinecuriști:
Hidroelectrica face bani din barajele construite la ordinul lui Ceaușescu în anii 70-80. Construite pe credite, achitate de Ceaușescu până în 90, acum doar dai drumul la apa din baraz și pleacă curentul pe sârme, iar tu aștepți banii. Din 90 până azi nu aai făcut nici o investiție, doar mentenanță și împărțirea banilor. Ce calități extraordinare trebuie sa ai, când specialiștii se ocupa de bunul mers din inerția anilor 70-80? care este performanta pentru care ai luat mai mulți bani că președintele, mai mulți că miniștri?
Oare,cât de prosti pot sa fie cei care ar trebui sa aibă ochii deschiși si sa prevină aceste nenorociri?Cum de sunt lăsați acesti oameni care cu buna știința risipesc banii publici pe aceste rahaturi fara sa fie luate masuri?Inseamna ca caracatița este foarte mare si la nivel înalt ca sa se întâmple lucruri de genul fara sa se ia masuri.Oare cine îndrăznește da facă curățenie in aceste gunoaie umane care fac măgării si fura de ani de zile si nimeni nu face nimic.Inseamna ca si multi dintre cei care ne conduc sunt incapabili sa-si facă munca cum trebuie si nici nu se vrea oprirea aceste risipe inutile de bani din banii publici.Bravo proștilor care i-au votat pe aceste gunoaiele umane .