Atacurile la adresa activiștilor de mediu care s-au adresat Justiției au generat proteste și petiții cu zeci de mii de semnături împotriva fostului ministru al Energiei, Sebastian Burduja. În cele din urmă, Sebastian Burduja a fost lăsat pe dinafara noului Guvern, dar proiectele care au probleme cu Justiția au rămas în programul Executivului. Foto: Supra-semnatul Mihai Goțiu, la protestul Declic și Greenpeace, din fața Ministerului Energiei, luat la legitimări de jandarmi ”în mod preventiv” (detalii aici). 27 martie 2025
Proiectul de la Răstolița rămâne suspendat
Tribunalul Cluj a amânat, ieri (24 iunie), pronunțarea în procesul de anulare a acordului de mediu pentru defrișările necesare proiectului ceaușist de la Răstolița. Amânarea este până pe 14 octombrie și vine în contextul în care, pe de o parte, Ministerul Energiei a făcut cerere de intervenție în litigiu, de partea instituțiilor publice, pe de altă parte, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu (CIDRM) și Asociația ECOLEGAL au făcut cereri de intervenție de partea societății civile.
Procesul de anulare a fost inițiat de asociațiile Declic și Bankwatch România, împotriva Agenției pentru Protecția Mediului Mureș (care a eliberat acordul de mediu), Hidroelectrica (beneficiara proiectului), Administrația Parcului Național Călimani, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, Agenția Națională de Mediu și Arii Protejate, Apele Române – Administrația Bazinală de Apă Mureș.
Până la pronunțarea unei sentințe în procesul de anulare a acordului de mediu, defrișările din Călimani, inclusiv dintr-un sit Natura 2000, sunt suspendate prin decizia definitivă a Curții de Apel Cluj, din data de 4 iunie.
Cu toate acestea, la mai bine de o săptămână de la decizia instanței, o firmă înființată de Traian Larionesi (ani la rând furnizor principal pentru Schweighofer) continua să care copaci din zonă pe motiv că ar fi fost deja tăiați (în realitate, și dacă ar fi fost deja tăiați în momentul deciziei judecătorești, copacii ar fi trebuit să rămână în rampa primară pentru inventariere).
Hidrocentrala de la Răstolița face parte dintr-un pachet mai mare de proiecte gândite în perioada comunistă, continuate ulterior fără evaluări de impact asupra mediului. Tocmai impactul major asupra mediului după darea lor în folosință (cu atât mai mult cu cât e vorba de arii naturale protejate, cu o valoare conservativă foarte mare) este invocat de opozanții proiectelor, la care se adaugă capacitatea energetică nesemnificativă în raport cu capacitatea sistemului energetic național (sub 1% pentru fiecare proiect în parte, maxim 2% pentru toate proiectele, cumulat) și costurile uriașe de construire – bani care ar putea fi folosiți (cât a mai rămas de cheltuit) pentru a obține capacități de producție de energie solară și eoliană mai mari.
Bani drenați către firmele din paradisuri fiscale ale unui condamnat penal
După cum am arătat, pe România Curată, principala beneficiară a acestor contracte de construire ar urma să fi Hidroconstrucția, firmă privată, controlată de familia unui condamnat penal definitiv prin intermediul altor firme cu sediul în paradisuri fiscale. Într-un comunicat de presă, de la sfârșitul anului trecut, Hidroconstrucția anunța un plan de ieșire din insolvență în care erau luați în calcul banii pe care i-ar fi primit pentru continuarea proiectelor în discuție.
Aroganța lui Burduja l-a costat funcția, dar proiectele au rămas printre prioritățile Guvernului
Promovarea agresivă a proiectelor ceaușiste din arii naturale protejate și atacurile în serie la activiștii de mediu, din partea fostului ministru al Energiei, Sebastian Burduja, au dus la o contestare civică majoră a acestuia. Peste 40.000 de cetățeni au semnat petiția inițiată de Declic și Greenpeace România și susținută de România Curată, prin care s-a solicitat ca domnul Burduja să nu mai facă parte din noul Guvern. Câteva sute dintre aceștia au donat inclusiv pentru ca mesajele cetățenilor legate de domnul Burduja să fie afișate pe uriașele panouri publicitare de pe magazinul Cocor, din centrul Bucureștiului.
Sebastian Burduja n-a mai primit vreo funcție în noul Executiv, dar Guvernul Bolojan a menținut proiectele controversate printre priorități. Portofoliul Energiei a fost preluat de fostul ministru al Economiei, Bogdan Ivan, care s-a ”remarcat” și el, în ultima lună, prin diversiunea prin care a dat vina pe castori și activiștii de mediu pentru dezastrele de la Praid și de pe Târnava Mică.
Sunt, însă, șanse mari ca Justiția să oblige Guvernul, chiar împotriva voinței acestuia, să facă economii la acest capitol, iar firma condamnatului penal definitiv să rămână în insolvență. Pe lângă deciziile legate de proiectul de la Răstolița, organizațiile civice au obținut o decizie favorabilă (dar încă nu definitivă) și în procesul în care se solicită demolarea lucrărilor ilegale pentru proiectul de la Surduc – Siriu și se pregătesc să conteste și acordul de mediu eliberat de Mircea Fechet, în ultimele lui zile ca ministru, pentru proiectul din Parcul Național Defileul Jiului (ale cărui autorizații de construire au mai fost anulate definitiv de Justiție, în decembrie 2017).
Precizare importantă legată de unele afirmații ale fostului ministru al Energiei, Sebastian Burduja, dar și a alor decidenți politici: NU activiștii de mediu blochează proiectele distructive de arii naturale protejat, ci legile și deciziile Justiției.
Precizări la precizările Romsilva:
