Încrengăturile cu miros de grup infracțional organizat din jurul devalizării patrimoniului tinerilor – episodul I (update)

În decembrie 2019, lansam în cadrul conferinței de final a proiectului EnlargEUrope o radiografie a fondurilor și politicilor de tineret pe care autoritățile publice locale din România le-au pus la dispoziție în ultimii 5 ani.

Raportul îl aveți aici și analizează situația de la nivelul a 82 de autorități locale (CJ și primării reședință de județ) din perspectiva a patru indicatori, unul dintre aceștia fiind existența unor centre de tineret, spații dedicate activităților, proiectelor, nevoilor tinerilor.

La lansare, am atins foarte pe scurt și problema patrimoniului de tineret din ograda fundațiilor județene pentru tineret (FJT) și am promis că vom începe o campanie prin care să luăm urma acestor spații care, din păcate, în multe județe din țară au fost de-a dreptul devalizate de o mână de băieți deștepți.

În anul 2006, Victor Ponta afirma că “trebuie să oprim jaful de la fundațiile pentru tineret”. Suntem în anul 2020, oare acest jaf a fost oprit? Știm că în acest moment DNA anchetează devalizarea acestui patrimoniu în București, dar despre acel dosar vom vorbi în episodul doi. Până atunci, să trecem în revistă parcursul acestei probleme a tranziției și câteva dintre încrengăturile care au patronat-o.

Cum s-a ajuns aici?

Pe scurt, după 1990, statul român și-a însușit patrimoniul fostei Uniuni a Tineretului Comunist (UTC) și a distribuit acest patrimoniu în diferite surse. Printr-un decret-lege în 1990, au fost înființate mai multe fundații pentru tineret care să preia în proprietate de la stat terenurile și clădirile astfel încât acestea să fie folosite în folosul tinerilor. Ulterior, a fost adoptată o lege în anul 2002 care reglementa în detaliu organizarea și funcționarea acestor fundații, ca urmare a unor nereguli sesizate.

Ce a urmat?

Un jaf generalizat care a fost documentat și de către mass-media, fără ca decidenții politici să facă ceva, ba dimpotrivă, mulți au fost complici direcți la aceste jafuri prin acțiunile și inacțiunile lor.

În baza legii toate organizaţiile de tineret nou înfiinţate, sub forma unor fundaţii sau asociaţii, sub forma unor cooperative meşteşugăreşti, agricole, întreprinderi socialiste, unităţi de învăţământ liceal-universitar puteau să revendice întregul patrimoniu: case de cultură, hoteluri la munte, la mare. A fost prima prăduială de după ’90, pentru că toate acestea s-au evaporat apoi, şi banii, şi activele. A fost un fel de privatizare pe model rusesc. – declara Remus Borza într-un articol

Fundația pentru Tineret a Municipiului București (FTMB) este un prim exemplu al acestor jafuri. Să ne înțelegem, nu fundația fură, ci ea este furată de anumiți indivizi care au ajuns din mijloace obscure să semneze în numele acestei fundații. Aceste fapte sunt investigate de către procurorii DNA, care au cerut redeschiderea unui dosar penal mai vechi, conform unor surse apropiate anchetei. 

De asemenea, procurorii DNA mai anchetează modul în care patrimoniul Fundației pentru Tineret a Municipiului București a ajuns să fie controlat de către Ticu Plăcintă și TIN MANAGEMENT GROUP SA. În prezent, este începută urmărirea penală față de Ticu Plăcintă, președinte al FTMB, în vârstă de 63 de ani. Mai multe despre această poveste puteți afla urmărind acest material realizat de În premieră:

Acest dosar a fost gestionat și de către DIICOT, în cauză fiind audiat și Paul Ionescu, la acel moment consilier al lui Liviu Dragnea.

Legăturile lui Paul Ionescu, atât cu Dragnea, cât și cu Ticu Plăcintă sunt foarte interesante. Să le luăm pe rând. Paul Ionescu a lucrat pentru Nicolae Vasilescu, fost deputat PRM și PSD apropiat de Liviu Dragnea, unul dintre “părinții” acestor fundații pentru tineret și condamnat penal pentru fapte de corupție. Paul Ionescu a fost ulterior promovat în conducerea Fundației pentru Tineret a Municipiului București. Mai mult, a fost susținut și promovat mai departe în conducerea Consiliului Tineretului din România (CTR).

Liviu Dragnea, unul dintre cei mai importanți lideri politici în perioada 2015-2019, a fost premiat de către Fundația Județeană pentru Tineret Teleorman cu “Oscarul pentru excelență 2003”, în perioada Liviu Dragnea era președintele Consiliului Județean Teleorman, și, potrivit Legii nr. 146/2002, avea datoria de a veghea la buna funcționare a acestei fundații.

Cum arată tabloul în acest moment

Ticu Plăcintă a avut acces la facil la Liviu Dragnea, atât prin intermediul lui Paul Ionescu, dar și prin Nicolae Vasilescu. De ce e acest lucru relevant? Conform informațiilor noastre, Ticu Plăcintă a fost ajutat cât se poate de clar în activitatea sa de oficiali din Ministerul Tineretului și Sportului, cel puțin sub guvernarea PSD-Dragnea.

În guvernarea PSD-Dragnea, Ministerul Tineretului și Sportului a fost condus de către Marius Dunca, Ioana Bran și Bogdan Matei.

Marius Dunca este un apropiat al lui Mohammad Murad, fiind văzut, conform surselor noastre, foarte des în hotelurile acestuia din Mamaia și București. Acesta a participat la inaugurarea unui hotel în iulie 2017 în calitate de ministru al tineretului și sportului, deci fără a avea vreo atribuție în raport cu turismul.

Și totuși, ce treabă are asta cu Ticu Plăcintă și Fundația pentru Tineret a Municipiului București? Ticu Plăcintă a fost angajatul lui Mohammad Murad, în calitate de director general al lanțului SpringTime. Și mai mult, Murad a făcut afaceri cu Ticu Plăcintă, în calitatea acestuia de președinte al Fundației pentru Tineret a Municipiului București.

O investigație Hotnews a arătat că: “Doua blocuri care gazduiesc apartamente si un hotel (Hotel Phoenicia Apartments Unirii), dar si un salon de nunti de lux au aparut pe terenul Titan Club din spatele bulevardului Unirii, un fost club pentru tineret. Dupa 1989, fostele cluburi pentru tineret ale UTC (Uniunea Tineretului Comunist) au fost date Fundatiei pentru Tineret a Municipiului Bucuresti. In 2005, fundatia s-a asociat cu firma Triumf Construct, controlata de omul de afaceri Mohammad Murad, si astfel au aparut cele doua blocuri. In fosta cladire a clubului, in baza unui contract de inchiriere a aparut un salon de evenimente de lux – Le Chateau”.

O altă investigație arată că Ticu Plăcintă ar fi fost protejat și de către conducătorii organizației PSD Sector 2: “Patrimoniu UTC, la dispoziția libanezilor. Ar fi fost vorba despre un parteneriat între Fundația pentru Tineret și Școala Libaneză. În cele din urmă, Nassar s-a dat la o parte, iar înțelegerea a fost parafată doar între Fundația pentru Tineret și Samer Melhem, reprezentant al SC Universal Construct SRL. Interesant este faptul că denumirea firmei lui Melhem este preluată de la vechiul club al tineterului, Universal. Aici, Melhem, prieten al soțului Rodicăi Nassar, a preluat locația clubului tineretului din sectorul 2 și l-a transformat în școală libaneză, sub denumirea de Bucharest Beirut International School”

Și, totuși, ce dacă Dunca e prieten cu Murad, care e prieten cu Placintă? 

Marius Dunca în mod direct l-a ajutat pe Ticu Plăcintă să se mențină ilegal în funcția de președinte al Fundației pentru Tineret a Municipiului București prin refuzul de a promova o hotărâre de guvern referitoare la regulamentul de aplicare a legii care reglementează aceste fundații. Or, conform legii, din componența conducerii acestor fundații trebuie să facă parte 3/5 reprezentanți ai Consiliului General al Municipiului București / consiliilor județene.

Conform unui răspuns primit de noi de la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, ministerul condus de Marius Dunca nu a întreprins niciun demers în vederea aprobării acestui regulament.

Bineînțeles că Ticu Plăcintă nu a fost ajutat doar către Dunca sau/și ceilalți miniștri. El a beneficiat și de sprijinul lui Ștefan Sandulache, directorul executiv al Direcției pentru Tineret a Municipiului București, cu care a semnat chiar un “protocol”.

Ștefan Sandulache despre activitatea lui Ticu Plăcintă: “De asemenea profit de această ocazie să-i mulțumesc domnului președinte al FTMB, Ticu Plăcintă pentru profesionalismul de care a dat dovadă de-a lungul timpului privind mișcarea de și pentru tineret”. În mod evident, Sandulache cunoaște activitatea lui Ticu Plăcintă din moment ce a avut atâtea cuvinte de laudă. Tot în mod evident, Sandulache nu a dispus niciun control la fundația condusă de Ticu Plăcintă, în baza legii nr. 146/2002.

În concluzie, schema prin care patrimoniul UTC în București a fost devalizat a inclus numeroși oameni politici, unii care deja au mai multe condamnări penale la activ, cu complicitatea conducătorilor din cadrul Ministerului Tineretului din Sportului.

Soluția pentru oprirea jafului este aprobarea Regulamentului de aplicare a legii, care va conduce automat la izgonirea acestor “băieți deștepți ai tranziției”, dar care momentan pare a fi blocat în chinurile facerii între funcționarii de la MTS și de la ministerul Dezvoltării.

Actualii oficiali de la cârma Ministerului Tineretului și Sportului au obligația de a-și îndeplini atribuțiile în acest sens, altfel e posibil să intre și ei în galeria celor care vor da socoteală pentru inacțiunile ce au pavat drumul către jafurile comise la fundațiile de tineret. România Curată va sprijini orice demers menit să ia din mâinile unor băieți deștepți patrimoniul de tineret și să îl pună la dispoziția tinerilor în toate colțurile țării (cum există exemple de bună practică la Timiș, de exemplu, așa cum am arătat și la evenimentul din decembrie).

Update: redăm dreptul la replică transmis de Fundația pentru Tineret a Municipiului București (FTMB), prin executor judecătoresc Dobranici Doina Crenguța.