Romania Curată

Cum să te îmbogăţeşti din bani publici în pandemie

Pentru unii ciumă, pentru alţii mumă. Perioada stării de urgenţă în România a oferit oportunităţi ample pentru întreprinzători „vizionari” cu legături politice să facă bani din temerile şi necazurile altora.

La începutul pandemiei, panica aferentă a crescut brusc cererea pentru produse medicale cum ar fi măşti sau dezinfectant şi pentru provizii de cămară, iar în primă fază acestea nu s-au mai găsit (vă amintiţi glumele cu lipsa de drojdie din magazine), sau se găseau la preţuri mari. Până la urmă, piaţa s-a adaptat şi oferta pentru fiecare produs căutat a crescut, însă practica vânzării la suprapreţ – mai ales către autorităţi publice – a continuat şi după ce produsele au încetat să mai fie rare. Mai mult, normele de transparenţă s-au schimbat în perioada stării de urgenţă, iar panica şi nevoia de a cumpăra în grabă echipamente şi alte materiale de protecţie, fără a urma procedura obişnuită de achiziţii, au însemnat veşti bune pentru afacerile apropiaţilor politici.

De exemplu, SIAT Consulting Service SRL, o firmă cu un singur angajat a avut 35 de contracte cu autorităţi publice, cărora le-a vândut mânuși, dezinfectanți, măști FFP2, viziere şi combinezoane în martie şi aprilie. Principalul produs vândut, măştile chirurgicale, se vindeau cu 5 lei bucata, comparat cu preţul standard de 2 lei disponibil pe site-uri de retail la vremea respectivă pentru produse cu aceleaşi specificaţii, un semn că firma nu era producătoare ci s-a ocupat cu intermedieri pe durata pandemiei. SIAT Consulting Service SRL are doi asociaţi: Ilie Alexandru şi Ilie Emilian Ionuţ, cel din urmă fiind candidat pe lista PRU pentru Camera Deputaților şi pentru consiliul local din Sectorul 6  în 2016. În anii anteriori, firma s-a ocupat mai ales cu protecţia datelor cu caracter personal.

Un exemplu de contract acordat pe prietenie vine din Olt, unde primarul Moţ din Slatina a cumpărat măști, mănuși și dezinfectanți pentru tot oraşul de la aceeaşi firmă, deţinută de Răzvan Mirel Chiriță, partener de afaceri cu finul primarului. Hotărârea de consiliu care aproba achiziţia a fost emisă după ce contractul fusese deja semnat.

În Bucureşti, tactica achiziţiilor la suprapreţ se întâlneşte mai rar, iar mijloacele de acaparare a banului public sunt mai rafinate. Primarii din capitală au creat firme prin care achiziţionează bunuri sau servicii cu bani publici, ocolind obligaţia să publice anunţurile în SEAP. Este o practică expusă chiar de ANAP, care a recunoscut că Robert Negoiţă de la Sectorul 3 ocoleşte licitaţiile şi sistemul electronic de achiziţii.

Pe durata stării de urgenţă, Decretul 195/2020 permitea ca anumite autorităţi publice să facă achiziţii directe, prin derogare de la prevederile legii achiziţiilor publice, pentru anumite categorii de produse necesare în combaterea răspândirii virusului. Derogarea a fost folosită ca pretext ca şi autorităţi cărora nu li se aplica prevederea (primării şi CJ-uri de exemplu) să facă achiziţii directe, chiar şi de produse care nu erau pentru combaterea răspândirii Covid-19. Deşi decretele prezidenţiale permiteau autorităţilor negocieri directe cu producătorii, acestea au mers de multe ori la intermediari, umplându-le buzunarele în timp ce sistemul medical ducea lipsă acută de materiale.

Acest material a fost scris în cadrul proiectului Pactele de integritate – instrument civic de monitorizare a achizițiilor publice.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *