Vrem contracte curate în achiziții publice!

 

Ce este un pact de integritate? Ce este mecanismul de control civic?  De ce e mai bun decât alte instrumente anticorupție?  Care sunt avantajele monitorizării independente în achiziții publice? …

Vă răspundem la întrebări!

 

În cadrul proiectului Pactele de integritate – instrument civic de monitorizare a achizițiilor publice, Societatea Academică din România (SAR) monitorizează 3 proceduri de achiziții publice în domeniul comunicării și informării, în parteneriat cu autoritatea contractantă – AM POCA. Scopul proiectului este asigurarea transparenței, integrității și responsabilității în cheltuirea fondurilor europene. Intervenția SAR face parte dintr-un proiect pilot care se desfășoară la nivel european, acoperind 11 țări UE.

Pentru a înțelege mai bine ce face și cum funcționează acest proiect, am adunat o serie de întrebări la care răspundem în cele ce urmează!

Ce este un pact de integritate? / Ce este mecanismul de control civic?

Pactul de integritate este parte dintr-un mecanism de control civic creat de Transparency International încă din anii 1990, pentru asigurarea integrității și transparenței în achiziții publice.

Pactul de integritate este un instrument care promovează și aplică transparentizarea, supravegherea și participarea în cadrul procedurilor de achiziții publice, stimulând, astfel, creșterea răspunderii celor implicați și derularea a cât mai multor contracte curate.

Până în prezent, folosirea pactelor de integritate s-a extins în mai multe țări, industrii și organizații.

Ținând cont de diversitatea contextelor naționale, pactul de integritate are un caracter flexibil, bazat pe o serie de elemente cheie care-l transformă într-un instrument eficient:

• voința politică a instituției publice ca autoritate contractantă de a implementa pactul integral, transparența fiecărei etape a implementării pactului,
• monitorizarea independentă de către societatea civilă și
• implicarea tuturor părților interesate, inclusiv deschiderea către publicul larg.

 

Care sunt beneficiile adoptării acestui mecanism de control civic?

Impunerea angajamentelor de corectitudine și, mai ales, de transparență, prin acest mecanism de control civic are următoarele obiective și beneficii:

• facilitează accesul la informațiile de interes din procesele de achiziții publice;
• le asigură ofertanților un mediu echitabil de participare la licitații, îmbunătățindu-se calitatea ofertelor și a rezultatelor contractelor;
• crește încrederea mediului privat în autoritățile publice contractante, responsabilizează funcționarii publici, dar le și oferă un instrument pentru lupta împotriva corupției și pentru protejarea muncii lor;
• permite statului să diminueze costurile și efectele distructive ale corupției în achizițiile publice, cu scopul de a le oferi cetățenilor servicii mai bune;
• dă ocazia publicului (cetățeni sau societate civilă) afectat direct sau indirect de implementarea contractelor de achiziții publice să monitorizeze acest proces încă din faza de ofertare și, mai ales, să reacționeze atunci când ceva nu este în regulă.

 

Cum funcționează mecanismul de control civic?

Mecanismul de control civic, sau, altfel spus, de monitorizare independentă, folosește ca instrument de bază pactul de integritate. Pactul reprezintă un acord comun între trei actori principali:

1. autoritatea contractantă;
2. ofertanții și, după atribuirea contractului, contractorul
3. monitorul din partea societății civile.

Cele trei părți semnatare ale pactului se angajează să opereze transparent și corect, să nu realizeze înțelegeri secrete, să nu ofere/ia mită, să nu se implice în nici un fel de practici corupte pe toată perioada implementării contractului.

Pactul include un sistem de monitorizare pus în aplicare, de regulă, de o organizație neguvernamentală, care furnizează un monitor sau o echipă de monitori independenți.

Monitorul independent urmărește îndeaproape toate etapele procedurii de achiziție publică: planificare, licitație, evaluarea ofertelor, desemnarea câștigătorului, implementarea contractului și recepția finală. Monitorul independent semnalează părților erori și/sau abuzuri potențiale și, în cazul unor suspiciuni de corupție, contactează autoritățile competente.

Un aspect esențial al acestui mecanism îl reprezintă recunoașterea îndreptățirii monitorului independent de a participa la procesul de contractare, pentru a stabili dacă sunt respectate angajamentele privind transparenţa, răspunderea și anticorupția. Părțile implicate în angajamentul comun se obligă să-i furnizeze monitorului, pe tot parcursul procesului de achiziție, informații care să-l ajute în desfășurarea activității sale de monitorizare.

În plus față de monitorizarea propriu-zisă, monitorul formulează și recomandări pentru modificarea politicilor, proceselor sau practicilor din domeniul achizițiilor publice.

De asemenea, monitorul are rolul de a veni în întâmpinarea publicului și de a-l implica, pentru a mări capacitatea și potențialul acestuia de a îi trage la răspundere pe funcționarii publici implicați în achiziții publice.

Pe parcursul întregului proces de achiziție, mecanismul are ca scop identificarea punctelor slabe și reglarea lor în timp util, făcând eforturi continue de îmbunătăţire a procesului. Mecanismul de control nu constituie un aviz de aprobare pentru autoritatea contractantă sau pentru procesul de contractare.

 

Care este rolul monitorului?

Monitorul desemnează grupul de membri din cadrul echipei de monitorizare. De regulă, o organizație a societății civile îndeplinește rolul de monitor principal, asigurându-se că metodologia de monitorizare este pusă în aplicare și că funcționează. Aici poate fi inclusă, dacă este cazul, și utilizarea expertizei externe.

Monitorizarea nu înlocuiește rolul pe care îl au instituțiile publice de supraveghere sau legislația însăși, ci încearcă să confere publicului larg mai multă încredere în respectarea legii.

Atribuțiile principale ale monitorului sunt:

• se implică în toate etapele achiziției: planificare, licitație, evaluarea ofertelor, desemnarea câștigătorului, implementarea contractului și recepția finală;
• solicită informații din partea autorității contractante și a ofertanților/contractorului (după atribuirea contractului) și analizează documentația aferentă fiecărei etape;
• participă la întruniri oficiale;
• realizează vizite pe teren pe durata derulării contractului;
• elaborează rapoarte de monitorizare periodice, care sunt făcute publice;
• semnalează părților potențiale erori și/sau abuzuri, iar, în cazul unor suspiciuni de corupție, contactează autoritățile competente;
• formulează recomandări pentru modificarea politicilor, proceselor sau practicilor;
• promovează bunele practici în achiziiții publice;
• asigură transparentizarea întregului proces și deschiderea către publicul larg.

Extrem de important de subliniat este faptul că monitorul reprezintă puntea de legătură cu publicul larg – pentru a-l ajuta să înțeleagă mecanismele procesului de achiziții publice și să faciliteze contribuția acestuia la proces.

Rolul monitorului este de a se asigura că toate părțile contractuale își respectă angajamentele asumate. Astfel, monitorul demonstrează rolul pe care societatea civilă îl poate juca în îmbunătățirea procesului de achiziții publice, pentru toți cei implicați, precum și în consolidarea încrederii generale.

 

Cu cât este plătit monitorul?

Monitorul din partea societății civile va primi finanţare pentru a-și îndeplini rolul descris mai sus, inclusiv pentru acoperirea cheltuielilor cu salariile, cu atragerea actorilor relevanți, cu formarea, cu activitățile de conștientizare și sensibilizare a publicului și cu cele de comunicare. De asemenea, va exista și un buget special – suma exactă depinzând de volumul de muncă și de nivelul și tipul de expertiză necesar – pentru cerințele de monitorizare tehnică; de exemplu, dacă se construiește un drum, este nevoie de cunoștințe de inginerie civilă, pentru evaluarea acelei porțiuni de lucrare. Drept urmare, costurile variază de la proiect la proiect.

 

În cadrul proiectului, cum a fost ales monitorul?

Selecția monitorilor din partea societății civile a fost un proces deschis, care s-a desfășurat în anul 2015. În apelul lansat au fost incluse criterii de selecție specifice, pe baza cărora au fost evaluate candidaturile. Drept urmare, au fost aleși cincisprezece monitori, în unsprezece țări: oficiile Transparency International – Bulgaria, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și alte organizații ale societății civile precum: Action Aid și Amapola din Italia, Societatea Academică din România și Institutul pentru Politici Publice din România.

 

Cine îl plătește pe monitor?

În proiectul de față, costurile monitorilor sunt acoperite din bugetul de 7,2 milioane de euro alocat de DG Regio.

Oricum, proveniența externă a finanțării reprezintă în sine o asigurare a independenței monitorului, care va acționa fără a fi influențat.

 

Cum v-ați asigurat că experții externi nu au legături, în vreun fel, cu autoritatea contractantă?

Selecția experților suplimentari pentru monitorizare se desfășoară pe baza unor termeni de referință clari și a informațiilor pe care ei le furnizează cu privire la posibilele conflicte de interese. Urmează, apoi, verificarea acestor informații și a referințelor. Clauzele contractuale prevăd inclusiv furnizarea de date referitoare la orice conflict de interese care ar putea surveni în viitor. Nerespectarea acestei obligații conduce la tragerea la răspundere. În unele cazuri în care, ca urmare a limitărilor pieței, este improbabil să se poată găsi în țară experți care să nu aibă legături cu autoritatea contractantă, vor fi căutați experți în afara țării.

 

De ce ați ales acest proiect?

Proiectul de față este un proiect pilot conceput pentru a demonstra modul în care mecanismul de control civic poate funcționa eficient în sensul asigurării unei utilizări corespunzătoare a fondurilor europene structurale și de coeziune. Fiind o inițiativă pilot, numărul de proiecte selectate a fost limitat. Pe baza principiului aderării proactive, autoritățile contractante au fost invitate să-și exprime interesul de a participa și să propună un proces specific de achiziții publice. Echipa alcătuită din reprezentanți ai DG Regio, DG Home și Secretariatul Transparency International a selectat șaptesprezece proiecte, pe baza criteriilor anunțate încă din invitația de participare. Deși cele 17 proiecte nu acoperă toate domeniile ce pot face obiectul achizițiilor publice, mecanismul de control în sine, precum și lecțiile învățate pot fi aplicate în orice proces de achiziție.

 

Care este costul acestui proiect?

Secretariatul Transparency International coordonează, în numele Comisiei Europene, acest proiect, cu o durată de 45 de luni, în care sunt implicate 11 țări ale UE, 15 organizații neguvernamentale partenere și 17 proiecte de achiziții publice monitorizate. Costul total al proiectului la nivel european este de 7,2 milioane de euro, ce acoperă costurile Secretariatului și ale celor 15 parteneri de proiect, și anume cheltuielile cu personalul, monitorizarea tehnică, instruirea, comunicarea etc.

 

În ce fel este implicată Comisia Europeană?

Direcția Generală Politică Regională și Urbană (DG Regio) finanțează acest proiect. Inițiativa face parte dintr-o acțiune mai amplă întreprinsă de Comisie pentru combaterea fraudei și a corupției, precum și pentru creșterea capacității administrative privind utilizarea fondurilor UE.

 

Ce veți face dacă veți descoperi o situație de corupție?

Anticipăm că, pe durata întregului proces, monitorul va întâmpina mai frecvent o serie de semnale de alarmă sau îngrijorare, care pot fi indicii timpurii ale unor potențiale acte de corupție, decât cazuri de corupție propriu-zise. Totuși, vom avea o scală progresivă privind modul în care abordăm problemele, dat fiind că acestea variază de la situații de încălcare a angajamentelor contractuale, la identificarea semnalelor de avertizare și până la identificarea dovezilor concrete de corupție. În cazul în care sunt identificate suspiciuni de corupție, vor fi notificate imediat autoritățile abilitate. De asemenea, monitorul va urmări modul în care este procesată notificarea și va înregistra în rapoartele sale publice periodice toate concluziile – cu toate acestea, numele exacte ale persoanelor nu vor fi dezvăluite înainte ca autoritățile abilitate să finalizeze analiza.

 

Cum veți pedepsi abaterile?

Aceast mecanism nu conferă organizaţiei societății civile dreptul de a pedepsi abaterile. Obligația de a le sancționa revine instituțiilor abilitate – în funcție de natura și de gravitatea acestora. Dacă monitorul identifică abateri (mai grave decât o încălcare a contractului sau identificarea semnalelor de avertizare), acestea vor fi semnalate direct către autoritățile abilitate. Autoritățile abilitate vor fi sesizate și în cazul în care monitorului i se raportează o potențială abatere. Oricum, monitorul va urmări proactiv demersul autorităților, pentru a se asigura că se iau măsurile necesare. În continuare, monitorul va redacta și va face public un raport cu privire la aspectele identificate și la măsurile întreprinse pentru soluționarea lor. Dacă este posibil, monitorul va încerca să implice și jurnaliștii de investigație cu scopul de pune presiune pentru luarea de măsuri. Vor fi evidențiate punctele slabe sau lipsa de eficiență în investigarea și sancționarea abaterilor.

 

Oare nu susțineți un sistem corupt?

În niciun caz. Abordarea noastră nu trebuie înțeleasă ca o viză de aprobare. Noi oferim o oportunitate celor care doresc reforma și vor să își asume angajamentul de transparență și integritate.

În măsura în care aceste persoane își asumă un angajament real și demonstrează activ acest lucru, noi vom lucra împreună cu ele pentru a continua să îmbunătățim standardele și să demonstrăm ce li se poate întâmpla altora.

În cazul în care cei cu care pornim pe drumul pactului de integritate nu reușesc să-și ducă la îndeplinire angajamentul asumat și demonstrează că nu sunt pe deplin dedicați procesului, chiar după ce le transmitem avertismentele aferente și după ce le acordăm o perioadă de redresare, vom lua măsuri pentru încheierea procesului. Acesta este un semnal negativ în sine și poate confirma faptul că respectiva instituție nu este pregătită pentru reformă.

 

Care este beneficiul monitorizării a unu sau două contracte, într-o țară care se confruntă cu corupție endemică?

Mecanismul pe care îl propunem nu se rezumă doar la monitorizarea unuia sau a două contracte. Scopul este să demonstrăm că, pentru a combate corupția în achizițiile publice, societatea civilă și publicul larg trebuie să joace un rol esențial. Dorim, de asemenea, să deschidem drumul pentru ca acest mecanism să poată fi folosit la o scară din ce în ce mai largă. Punerea în aplicare a pactului de integritate îmbunătățește relațiile de lucru dintre diverșii actori implicați și crește șansele de a avea mai multe contracte curate.

Chiar dacă ne propunem atingerea performanței în doar unul sau două contracte și reușim să formăm campioni ai integrității în sectoarele public și privat, care, la rândul lor, pot să îi încurajeze și pe alții să le urmeze exemplul, tot este un pas înainte.

 

Acest proiect adaugă încă un nivel de birocrație?

Nu. De fapt, proiectul încearcă să demitizeze procesul de achiziții publice și să-l facă mai transparent și mai responsabil în fața publicului larg. Procesul va contribui la îmbunătățirea încrederii și înțelegerii dintre diverșii actori implicați în procesul de achiziții publice, precum și la o mai bună cunoaștere și înțelegere din partea publicului.

De asemenea, proiectul ar trebui să stimuleze atât capacitatea publicului larg de a-și exprima opiniile, cât și pe cea a autorității contractante de a le lua în considerare. Astfel, proiectul nu numai că nu îngreunează birocrația, ci își propune să faciliteze dialogul pentru a asigura achiziții publice de bună calitate și eficiente.

 

O numiți o acțiune a societății civile, dar folosiți firme ca subcontractori. Cum se armonizează cele două noțiuni?

Subcontractorii pot veni cu o expertiză tehnică specifică, dar răspund în fața societății civile. Ei sunt răspunzători pentru îndeplinirea atribuțiilor lor în acord cu termenii de referință și cu contractul pe care îl semnează cu organizația societății civile. Drept urmare, ei răspund nevoilor și îndeplinesc cerințele societății civile și nu au libertatea de a acționa în interes propriu. În cazul în care fac asta, se pot afla în situația de încălcare a contractului și vor suporta consecințele aferente. Este normal ca societatea civilă să utilizeze expertiză externă, acolo unde necesitățile tehnice sunt deosebite. Nu este benefică încercarea de a păstra la nivel intern un nivel înalt de expertiză, pentru o periodă îndelungată de timp și pe domenii diferite.

 

Care este valoarea adăugată a acestui proiect?

Există deja o serie întreagă de demersuri menite să eradicheze formele posibile de corupție în achizițiile publice, iar acest mecanism de control civic este unul dintre ele. El nu dublează, ci, din contra, completează activitățile legate de contractarea transparentă și procesarea datelor. În plus, demonstrează rolul constructiv pe care și-l asumă societatea civilă, ca parte a procesului și le deschide oamenilor o poartă de înțelegere a achizițiilor publice, care, până la urmă, îi privesc. Abordarea noastră folosește lecțiile și datele acumulate de proiecte similare pentru a îmbunătăți modul de lucru. Valoarea adăugată este accentul pus pe construirea încrederii și a relațiilor de lucru productive.

 

De ce este această abordare diferită sau mai bună decât celelalte instrumente anticorupție?

Instrumentele anticorupție se încadrează în categoriile de prevenție, depistare, investigație și sancționare. Mecanismul nostru trece prin toate și reprezintă în primul rând o modalitate de a sprijini aplicarea lor. În cele mai multe cazuri, există legi și politici bune, dar dificil de aplicat. Noi încercăm să conciliem aceste aspecte, construind o punte de legătură între textul legislativ și traducerea lui în practică. În plus, ne adresăm tuturor părților implicate, reunindu-le la aceeași masă pentru a găsi împreună soluții. Ce ne diferențiază este că, prin abordarea noastră, responsabilitatea pentru achiziții publice curate se distribuie între toți actorii implicaţi.

 

Ce anume este nou?

În prezent, monitorizarea achizițiilor publice durează, de regulă, numai până la atribuirea contractului. Nu există o monitorizare anterioară atribuirii și pe parcursul execuției contractului. Mecanismul nostru monitorizează procesul de achiziție publică de la elaborarea documentației de atribuire, până la recepția serviciilor sau produselor.

Un alt element de noutate se referă la faptul că facem o muncă de supraveghere în timp real, lucrând împreună și în mod transparent cu părțile contractante, nu din exterior. Astfel, riscurile sunt identificate imediat și, mai mult decât atât, sunt semnalate și procesate de autoritățile abilitate, care s-au angajat să ia parte la proces.

Nu în ultimul rând, punem un accent deosebit pe încurajarea cetățenilor de a cere explicații cu privire la folosirea fondurilor publice. Abordările actuale neglijează rolul publicului larg, în schimb, noi încercăm să demonstrăm importanța implicării comunităților afectate, precum și să pregătim publicul pentru asumarea acestui rol.

 

Nu cumva “furați” munca instituțiilor de supraveghere?

Nu, o suplimentăm. O mare parte a eforturilor întreprinse de instituțiile de supraveghere au loc după producerea faptei, când deja este prea târziu pentru a stopa corupția. Activitatea noastră de monitorizare se desfășoară în timp real, așa că poate identifica derapajele înainte ca acestea să degenereze în probleme mai grave. De asemenea, colaborăm cu autoritățile de supraveghere, alertându-le pe măsură ce apar eventuale probleme. În plus, sistemul de monitorizare propus de noi deschide căi de comunicare între diferiții actori implicați și asigură cadrul necesar pentru ca publicul să aibă un rol activ în derularea unui proces transparent de achiziții publice. Din acest punct de vedere, societatea civilă ocupă o poziție unică și privilegiată, care o diferențiază net față de instituțiile guvernamentale de supraveghere. Nu este vorba despre control ca atare, ci despre o colaborare deschisă cu autoritatea contractantă și cu sectorul privat, în încercarea de a îmbunătăți permanent procedurile de lucru.

 

Cum veți asigura sustenabilitatea acestui demers?

Ce ne dorim să dureze este ca publicul larg să înțeleagă într-o măsură din ce în ce mai mare rolul pe care îl are de jucat și care i se cuvine în procesul achizițiilor publice. Apoi, ca autoritățile contractante și entitățile private implicate să își asume pe termen lung angajamentul de transparență și corectitudine, acceptând răspunderea pe care o au față de societate în asigurarea unor proceduri de achiziții curate. Vom încerca să atingem aceste obiective prin crearea de bune practici de colaborare transparentă și prin activități susținute de comunicare, care promovează implicarea tuturor părților, pe durata întregului proces. Sperăm că această modalitate de lucru va conduce la o reformă veritabilă a domeniului achizițiilor publice.

 

Puteți da asigurări că vor exista numai contracte curate și că nu va mai exista corupție?

Nu. Așa cum am precizat anterior, adeziunea la pactele de integritate nu reprezintă în mod automat o ștampilă de aprobare a unui contract curat de achiziții publice. Pactele sunt instrumente viabile de creștere a șanselor de depistare a corupției. Dacă există practici ineficiente, acestea vor fi evidenţiate și vom încerca redresarea lor. De asemenea, vom face recomandări de prevenire a actelor de corupție, iar procesul de achiziții publice va deveni mai transparent și mai productiv. Nu în ultimul rând, dăm o voce și publicului larg, demonstrând rolul pe care acesta îl poate avea în îmbunătățirea per ansamblu a procesului de achiziții publice. În pofida acestor eforturi, nu se poate garanta eradicarea integrală a corupției.

 

Cum veți evidenția beneficiile acestui demers?

Ne luăm angajamentul să facem publice toate etapele și rezultatele monitorizării întreprinse de proiect. Vom măsura și raporta activitățile noastre și impactul lor pe toată durata de desfăşurare și vom publica pe website-ul proiectului rapoartele periodice de monitorizare, comunicate de presă, știri și orice alte informații relevante despre domeniul achizițiilor publice. De asemenea, vom promova beneficiile mecanismului de control civic prin participarea la evenimentele și dezbaterile publice pe temele de interes pentru lupta împotriva corupției.

 

Care sunt avantajele pentru societate?

Avantajele specifice pentru o comunitate depind de natura proiectului de achiziții publice monitorizat. De exemplu, în cazul unui proiect pentru construirea unui drum, cetățenii beneficiază de finalizarea acelui drum, la standarde înalte și cu respectarea specificațiilor optime.

Mecanismele de control civic și pactele de integritate aduc o serie de avantaje semnificative:

• creșterea încrederii publicului și a mediului de afaceri în procesul de achiziții publice și în instituțiile responsabile;
• crearea unui climat concurențial echitabil, care va asigura cheltuirea eficientă a banului public;
• o mai bună înţelegere și cunoaştere a bunelor practici în domeniu vor contribui la îmbunătățirea acțiunilor anticorupţie;
• stimularea și încurajarea cetățenilor de a cere explicații instituțiilor statului, în cadrul proceselor viitoare de contractare.

 

În urma aplicării mecanismului de control civic, cât urmează să economisiți?

Nu putem furniza cifre precise privitoare la fiecare proiect în parte. Știm, însă, că la nivel mondial, prejudiciul cauzat de corupție ajunge la 20% din proiectele de achiziții publice. Prin monitorizarea independentă a proceselor, se pot garanta criterii obiective, egalitate de șanse pentru ofertanți, execuția corespunzătoare a contractelor și implicit folosirea judicioasă a fondurilor publice.