Fostul procuror general al României, Tiberiu Niţu, a fost pus oficial sub învinuire de procurorii anticorupţie pentru complicitate la abuz în serviciu în dosarul coloanelor oficiale.
Potrivit DNA, în aprilie 2014, deşi nu avea dreptul legal, procurorul general Tiberiu Niţu a semnat un protocol de colaborare cu Ministerul de Interne condus de Gabriel Oprea în baza căruia a obținut de la Poliţia Rutieră un antemergător care să îl ajute în traficul infernal bucureştean. Prin urmare, Gabriel Oprea a fost acuzat de abuz în serviciu, iar Tiberiu Niţu, de complicitate.
Tiberiu Niţu beneficia oricum, în virtutea funcţiei, de o maşina de la SPP, cu şofer şi aghiotant, prevăzută și cu semnale acustice şi luminoase. Cu toate acestea, în baza protocolului cu MAI, socotit ilegal de procurorii DNA, Niţu a beneficiat şi de însoţirea unui motociclist de la Poliţia Rutieră pentru deplasările în Bucureşti.
“Misiunea era realizată în două schimburi de un agent de poliţie din cadrul Serviciului Operativ Special folosind o motocicletă. Zilnic, echipajul aştepta sosirea procurorului general în Bucureşti şi îl însoţea la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, facilitându-i deplasarea cu ajutorul dispozitivului de agenţi de poliţie din teren. Ulterior, agentul de poliţie rămânea în apropierea parchetului şi însoţea eventualele deplasări pe parcursul zilei, iar la finalul programului însoţea procurorul general până la ieşirea din Bucureşti“, se arată şi în referatul DNA.
DNA: Un folos necuvenit
Acum, procurorii DNA îl acuză pe fostul ministru de Interne Gabriel Oprea că a prejudiciat Poliţia Rutieră, iar pe fostul procuror general că a primit un folos necuvenit.
“În condiţiile în care procurorul general nu era îndreptăţit să beneficieze de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere (…), fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime şi un prejudiciu material Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, precum şi un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie“, acuză DNA.
Potrivit legii, doar preşedintele ţării, premierul şi şefii camerelor Parlamentului au dreptul să fie însoţiţi de echipaje ale Poliţiei Rutiere. Şi miniştrii, însă doar în situaţii deosebite şi urgente. Ori, potrivit unor surse judiciare, pe 20 octombrie 2015, în seara în care poliţistul motociclist Bogdan Gigină, din coloana oficială a fostului ministru de interne Gabi Oprea, s-a accidentat mortal, demnitarul se grăbea acasă. La fel şi în cazul fostului procuror general Tiberiu Niţu. În fiecare după-amiază, el se îndrepta spre casă, la Ploieşti, iar poliţistul motociclist de la Rutieră îl însoţea până la ieşirea din oraş. În aceste condiţii, este greu de justificat urgenţa deplasării procurorului general cu echipaj al Poliţiei Rutiere.
“În cazul în care un ministru sau, în cazul de faţă procurorul general, consideră că se găseşte într-o asemenea situaţie excepţională, Serviciul de Protecţie şi Pază transmite o solicitare scrisă Ministerului Afacerilor Interne, care emite o dispoziţie cu privire la însoţirea acelei deplasări. Trebuie menţionat şi că Poliţia Română nu are competenţe în asigurarea protecţiei demnitarilor, putând coopera cu Serviciul de Protecţie şi Pază doar în limitele competenţelor legale“, arată DNA.
Polițiști în slujba lui Nițu, în loc să dirijeze traficul în București
Fostul ministru de Interne Gabriel Oprea s-ar fi folosit ilegal de echipaje ale Poliţiei Rutiere de peste 1600 de ori, iar procurorul general Tiberiu Niţu, de peste 700 de ori. Pe lângă poliţistul rutierist, Niţu ar fi beneficiat şi de ceilalţi agenţi din teren pentru că motocilistul lua legătura prin staţie cu colegii lui ca să îi facă “pârtie” în trafic procurorului general.
“Însoţirea unui demnitar de către poliţia rutieră presupune atât asigurarea echipajului de însoţire şi a vehiculului corespunzător, cât şi instalarea în teren a unui dispozitiv de dirijare şi siguranţă a traficului format din posturi fixe, posturi mobile şi patrule auto-moto, atât pe traseul care urmează a fi parcurs, cât şi pe traseele alternative care ar putea fi folosite de coloana oficială.
Fiecare deplasare presupune, aşadar, redirecţionarea unui număr semnificativ de agenţi de poliţie de la posturile unde îşi desfăşoară în mod obişnuit activitatea către traseele pe care se deplasează demnitarul, cu consecinţa perturbării modului în care se realizează activitatea de supraveghere, îndrumare şi control al traficului“, spun procurorii DNA.
Procurorii DNA susţin că ceilalaţi şoferi din traficul bucureştean au fost prejudiciaţi pentru că poliţiştii în loc sa decongestioneze intersecţiile, erau ocupaţi să îi deschidă ilegal calea procurorului general.
“În condiţiile în care numărul de agenţi de poliţie care desfăşoară la un anumit moment dat activităţi de dirijare a traficului pe raza întregului municipiu Bucureşti variază între 60 şi 80, asigurarea dispozitivului de siguranţă pentru fiecare demnitar presupune că o parte importantă din resursele Brigăzii de Poliţie Rutieră este alocată exclusiv activităţii de însoţire, cu afectarea celorlalte responsabilităţi. Drept urmare, un număr important de intersecţii cu valori mari de trafic nu pot fi dirijate de către agenţii de poliţie care trebuie să se deplaseze pentru a asigura traseul coloanelor oficiale“, arată DNA.
Tiberiu Nițu invocă riscul meseriei
După vizita la DNA, fostul procuror general Tiberiu Niţu a declarat:
“Am avut un dispozitiv de însoţire şi protecţie proporţional cu riscul pe care îl presupune exercitarea funcţiei de procuror general. Nu am solicitat şi nu am avut niciodată o coloană oficială. Nivelul de protecţie care se asigură oricărui demnitar în funcţie de responsabilităţile pe care acesta le are şi modalitatea efectivă de punere în aplicare a măsurilor de protecţie nu sunt atributul beneficiarului protecţiei, ci al instituţiilor specializate ale statului. Potrivit legii, SPP poate solicita sprijin altor autorităţi ale statului, inclusiv MAI, atunci când consideră necesar, pentru protecţia demnitarului“, a spus fostul şef al Ministerului Public.
Tiberiu Niţu a fost numit în funcţie în mai 2013, în urma unei înţelegeri politice dintre fostul preşedinte al României Traian Băsescu şi premierul de atunci, Victor Ponta.
