Manipulare ”expertă”. Presa a acordat spații largi opiniei unei ”expert”, care s-a folosit de criza apei de la Paltinu pentru a promova proiecte declarate ilegale de către Justiție și desființate de experți reali, din domeniul mediului. Opiniilor contrare nu li s-a acordat spațiu.
Mesajul de mai jos l-am transmis și direct, pe mail, către sute de jurnaliști, și îl fac public și aici. Apelul vine în contextul în care criza apei cauzată de lucrările de la Paltinu a fost folosită pentru a promova câteva proiecte Hidroelectrica, cu mari probleme de legalitatea și distructive de parcuri naționale și alte arii naturale protejate. Modul în care punctul de vedere al unui pretins expert a fost publicat și multiplicat fără nicio verificare critică și fără a se solicita și acorda spațiu și pentru opiniile contrare, mi-au amintit de lungi ani de promovare ai proiectului de la Roșia Montană.
Presa a fost inundată atunci de opinii ale unor ”experți” angajați la Oxford Policy Managament, Oxford Archeolgy – (în realitate firme de PR și lobby, care își puseseră denumirea celebrei universități în titulatură), ale unor ”experți” în economie, ca Ionel Blănculescu (de fapt, consilier al prim-ministrului Victor Ponta) ori al unui ”expert UNESCO” (organism care, în realitate, se bazează pe expertiza specialiștilor de la ICOMOS, for care, în ansamblul lui, a adoptat mai multe rezoluții împotriva distrugerilor pe care le-ar fi provocat proiectul minier și a recomandat includerea Roșiei Montane în UNESCO – ceea ce s-a și întâmplat, în 2021, fapt care, în contradicție totală cu opiniile altor ”experți” citați pe larg de presă, nu doar că nu a dăunat, ci a ajutat România că câștige litigiul de la Washington, în care ni se cereau daune de miliarde de dolari).
Presa, alimentată consistent de banii companiei miniere a preluat pe larg opiniile așa-zișilor experți și/sau au difuzat clipuri publicitare cu argumentele lor, în timp ce cele ale experților reali, cadre universitare și/sau cercetători validați la nivel internațional în domeniile lor au fost trecute sun tăcere. Din păcate, istoria se repetă acum, și aceeași rețetă a ”expertului” e folosită pentru a promova proiectele distructive de mediu, invalidate de justiție și experți reali, și, mai mult, printr-o asociere contextuală forțată cu criza de la Paltinu. Criză care, de fapt, dacă tot ar fi să facem o comparație, este o dovadă despre cât de mult au fost și sunt minimalizate riscurile pentru natură și oameni a proiectelor în discuție.
Nu e deloc întâmplător că, la fel ca în cazul Roșia Montană, în spatele proiectelor Hidroelectrica în discuție sunt interesele unor firme de proiectare și construcții, controlate ba de un fost ministru PSD, ba de lideri PNL, ba de un condamnat penal definitiv. Firme care au încasat și mai așteaptă să încaseze sute de milioane de euro de pe urma proiectelor în discuție.
Apel către jurnaliști: păstrați echilibrul în raportarea subiectelor de mediu!
Stimate jurnaliste și jurnaliști,
Ultima săptămână a adus în presa din România un nou caz în care respectarea principiului echilibrului a fost încălcat în raportarea subiectelor de mediu.
Un comunicat al unei organizații neguvernamentale a fost preluat pe larg de către instituții de presă, iar punctul de vedere exprimat a fost prezentat ca fiind din partea unui expert în energie. Deși este cunoscut faptul că subiectul la care se făcea referire (continuarea proiectelor hidrocentralelor comuniste care afectează arii naturale protejate) este unul contestat de o parte importantă a societății, nu au fost solicitate, nu a fost acordat spațiu similar pentru reacții sau comentarii care să prezinte și puncte de vedere contrare. De fapt, nici măcar nu a fost menționat faptul că există și puncte de vedere contrare și nu s-a chestionat în vreun fel veridicitatea factuală a afirmațiilor persoanei prezentate ca fiind expert. Dimpotrivă, au fost publicații care au revenit asupra subiectului, cu punctele de vedere ale aceleiași persoane.
Comunicatul transmis și raportările presei au fost făcute în contextul crizei de la Paltinu, o asociere forțată pentru o pledoarie în favoarea unor proiecte hidroenergetice care au mari probleme legale cu avizele și autorizațiile primite (unele fiind desființate definitiv de instanțele de judecată, altele cu procese pe rol). Compania de stat Hidroelectrica a alocat sume de ordinul sutelor de milioane de euro către aceste proiecte, care au ajuns ori ar urma să ajungă, ba în conturile unei firme controlate de un fost ministru PSD, ba în cele ale unei firme controlate de lideri PNL, ba în ale unei firme controlate de un condamnat penal definitiv.
În realitate, calitatea de expert (cum a fost prezentată de presă) a persoanei în discuție este una mai mult decât discutabilă. Domnul Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) a fost director într-o altă companie de stat, tot din domeniul energiei, dar a gazului, nu a hidro-energiei, și a fost consilier onorific al unui fost ministru al Energiei. CV-ul lui public conține trimiteri la sute de articole, prezentări în conferințe științifice internaționale, cărți, monografii și manuale cu pretenții științifice. O verificare minimală în bazele de date publice destinate științei (Google Academic) arată că toată această cantitate, aparent impresionantă, de lucrări au o valoare științifică marginală, cu un total de 24 de citări, adică nivelul unui tânăr asistent la început de drum, nicidecum al unui expert cu trei decenii de carieră și câteva sute de publicații în CV.
Afirmațiile făcut de domnul Chisăliță în comunicatul preluat pe larg de presă și în intervenții ulterioare sunt interpretări speculative, unele total contra-factuale, nicidecum fundamentate pe fapte și date verificabile.
- Astfel, ideea potrivit căreia finalizarea proiectelor în discuție ar putea suplini oprirea temporară a unei centrale precum cea de la Brazi e fără nicio acoperire. Centrala Brazi are o capacitate instalată de 860 MW. Toate proiectele în discuție, din arii naturale protejate, ar cumula, teoretic, 214 MW (asta dacă ar funcționa vreodată la o asemenea capacitate).
- Creșterea producției hidroenergetice pentru a compensa oprirea centralei Brazi a fost una temporară, care nu ar putea fi susținută nici măcar pe termen mediu. Din cauza lipsei apei, producția de energie a Hidroelectrica din primele 9 luni ale anului 2025 a fost cu peste 20% mai mică decât în primele 9 luni ale anului 2024, an care, la rândul lui, a înregistrat o scădere de 20%, la niveluri minime record pentru ultimii ani.
- Capacitatea de producere de energie ”în bandă” a proiectelor hidroenergetice este acoperită doar în cazuri unor proiecte precum Porțile de Fier (printre cele mai mari din lume), nicidecum pentru proiecte mari doar la nivel de costuri de construire, dar cu putere și capacitate de stocare mici (de altfel, două dintre aceste proiecte, Surduc-Siriu și Bumbești-Livezeni, sunt proiecte cu stăvilare care direcționează apa către tuneluri, nu cu acumulare, în spatele unor baraje, de rezerve de apă care să fie folosite în momente de criză. Momente de criză în care, la fel cum s-a întâmplat în cazul Paltinu, prioritate pentru utilizarea rezervelor de apă au oamenii, nu producerea de energie (în fapt n-a existat nicio criză de energie, consultarea datelor din Sistemul Energetic Național arată că la începutul lunii decembrie au fost multe momente în care România a exportat cantități importante de energie).
- Ideea potrivit căreia proiecte precum cele în discuție ar avea contribuții în gestionarea accesului la apă în perioade de secetă arată nivelul precar al cunoștințelor științifice ale domnului Chisăliță, în condițiile în care studiile de specialitate arată că evaporarea apei de pe suprafața rezervoarelor artificiale e cu aproximativ 20% mai mare decât în cazul rezervoarelor naturale. Asemenea baraje sunt parte a problemei, nu a soluției!
- În fine, invocarea faptului că fiecare utilizator casnic ar fi plătit deja câte 120 de lei pentru construcțiile ilegale de până acum ori că demolarea lor ar fi și mai costisitoare e lipsită de etică. Responsabilii pentru cheltuirea acestor bani în proiecte pentru care există hotărâri definitive de anulare a autorizațiilor de construire trebuie trași la răspundere, nu premiați. Mai mult, din păcate, lobby-ul Hidroelectrica a reușit să strecoare în transpunerea Directivei Cadru Ape în legislația din România evitarea demolărilor în cazul unor ”costuri disproporționate”. Fapt pe care expertul în energie Dumitru Chisăliță ori nu-l cunoaște ori îl ignoră voit. Chiar și fără demolare, însă, costurile, distrugerile și riscurile de mediu ar rămâne mult mai mici decât cele cauzate de finalizarea și darea în folosință a respectivelor proiecte.
Iar acest lucru îl spun experții reali, cu sute și mii de cotări în literatura științifică, ale căror opinii nu le revedem, însă, preluate în presa generalistă din România. ”Impactul semnificativ asupra mediului al fiecărei hidrocentrale individuale, combinat cu numărul mare al acestora, precum și lipsa relativă de eforturi pentru atenuarea impactului asupra mediului, reprezintă împreună o amenințare semnificativă la adresa biodiversității acvatice din România. Impactul exercitat de hidrocentrale este adesea nejustificat de interesul public, conform directivelor UE, deoarece hidrocentralele mici reprezintă doar aproximativ 3% din producția totală de energie electrică a României”, se arată în concluziile unui astfel de studiu. Unul dintre co-autorii lui, Martin Pusch, are peste 9.000 de citări în literatura științifică. De 375 de ori (!) mai multe decât cele ale expertului citat pe larg de presa din România.
Desigur, într-o țară în care încă mai avem libertate de exprimare, fiecare persoană și are dreptul să-și spună punctul de vedere și fiecare instituție media are libertatea de a decide propria politică editorială. Dar asta nu echivalează cu o minimă respectare a unor norme și principii jurnalistice. Ține de responsabilitate față de profesie și față de proprii cititori și urmăritori de a nu induce confuzii legate de cine sunt și cine nu sunt experți într-un domeniu sau altul și de a acorda un spațiu similar și vizibilitate similară punctelor de vedere divergente în cazul subiectelor de larg interes public. Și, mai ales, culmea ironiei, în condițiile în care puținii jurnaliști de mediu din România au fost cei care au fost și sunt cei acuzați (nu de puține ori) că ar fi cei care încalcă neutralitatea și principiul echilibrului presei.
Pe același subiect, aici și aici:
Ce i-a supărat pe susținătorii proiectelor distructive ale Hidroelectrica:
SUSȚINE LUPTA PENTRU STOPAREA TĂIERILOR ILEGALE DE PĂDURI. DONEAZĂ ACUM (clic aici)!
După peste zece ani de implicare în lupta pentru stoparea tăierilor ilegale de păduri, acestea au fost reduse aproape la jumătate. Asta înseamnă, printre altele, că am reușit să salvăm nu doar pădurea, ci și pierderi economice de miliarde de lei în fiecare an! În același timp, însă, volumul tăierilor ilegale se menține uriaș. La fel și pierderile. Dacă vrei să ne ajuți să ne implicăm până la capăt în lupta asta – pentru stoparea tăierilor ilegale de păduri și a pierderilor anuale de miliarde de lei, poți dona sume mai mici sau mai mari, recurente lunar sau o singură dată, aici (clic). MULȚUMIM!
