Fost ministru al Energiei, Sebastian Burduja, acum deputat PNL și consilier onorific al lui Ilie Bolojan, dă vina pe activiști pentru a distrage atenția de la cauzele reale ale întârzierii barajului de la Pașcani
După ce ani la rând mai mulți politicieni, în frunte cu Burduja, au aruncat vina pe activiștii de mediu că ar ”sabota” proiectele hidroenergetice care afectează arii naturale protejate, inclusiv cel de pe Siret, de la Pașcani, acesta este blocat în urma disputei între participanții la licitația organizată de Hidroelectrica pentru achiziționarea și montarea echipamentelor barajului.
Pentru contractul în valoare de peste 95 de milioane de lei se înfruntă două asocieri, una din care face parte o firmă controlată de un condamnat penal definitiv pentru manipularea bursei, respectiv o a doua din care face parte o societate controlată de lideri PNL.
Mult mai scump pentru mult mai puțin
Costurile totale ale proiectului Hidroelectrica de la Pașcani au fost evaluate de fostul ministru PNL al Energiei, acum deputat și consilier onorific al lui Ilie Bolojan, Sebastian Burduja, la peste 730 milioane de lei (400 de milioane deja cheltuiți și alți 330 de milioane de cheltuit). Puterea instalată a proiectul ar urma să fie de aproximativ 9,4 MW, cu o producție anuală gândită (la nivelul precipitațiilor și debitelor de acum 40 de ani) la 25,3 GWh.
Comparativ, săptămâna trecută, Hidroelectrica a anunțat semnarea contractului pentru realizarea Centralei Electrice Fotovoltaice Tudor Vladimirescu cu o putere instalată de aproape 46 MW și o producție anuală de 59,2 GWh, cu o valoare totală a investiției de 151,2 milioane lei, fără TVA.
În ciuda propagandei oficiale, construirea proiectului de la Pașcani nu a fost contestată în justiție de către organizațiile de mediu (cum s-a întâmplat în cazul celor de pe Jiu, Bâsca Mare sau Răstolița), dar a fost criticat dur pentru costurile disproporționate în raport atât cu puterea instalată, cât și cu distrugerile de mediu ulterioare dării în folosință.
O firmă controlată de lideri PNL blochează lucrările
Blocajele reale au venit, însă, de la execuția proiectului, în care a fost implicată până acum, într-o proporție covârșitoare firma Construcții Hidrotehnice Iași, al cărei acționar principal este Mihai Lupu, fost președinte (din partea PNL) a Consiliului Județean Constanța (între 2020 și 2024), și la care deținea acțiuni și fostul ministru PNL al Finanțelor, Marcel Boloș.
Construcții Hidrotehnice a făcut parte din asocierea condusă de SOCOT Târgu Mureș (altă companie abonată frecvent la contractele Hidroconstrucția) care a licitat, în urmă cu mai bine de un an, și la licitația pentru achiziționarea și montarea echipamentelor barajului. Licitația a fost câștigată, însă, de o asociere care a avut ca lider firma germană DSD Noell GmbH. Un rol esențial în câștigarea licitației a avut, însă, Electromontaj, sub-contractant în licitația câștigată de DSD Noell, fiind singurul operator de tip mare (DSD fiind de tip mediu) din asociere.
Participanții la licitația organizată de Hidroelectrica pentru echipamentele barajului de la Pașcani. Chiar dacă lider al grupului care a câștigat (inițial) este DSD, Electromontaj este compania mai mare din asociere. Sursa: e-licitatie.ro
O firmă controlată de un condamnat penal, de partea câștigătoare
Electromontaj este o companie controlată de Dragoș Bîlteanu, persoană condamnată penal definitiv pentru manipularea bursei. O altă firmă din grupul controlat de Bîlteanu (tată și fiu), Hidroconstrucția vizează celelalte proiecte controversate ale Hidroelectrica din arii naturale protejate. În acest sens, încă din toamna anului 2024, Hidroconstrucția a anunțat proiectele în discuție ca făcând parte din planul de ieșire din insolvență, în condițiile în care nici măcar nu începuseră procedurile de avizare și autorizare a lor!
Licitația câștigată de asocierea DSD, Electromontaj și Butan Grup a fost contestată de cea formată din SOCOT, Construcții Hidrotehnice, Electric Light și Multipractic. Luna trecută, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a anulat raportul inițial, concluzionând că Hidroelectrica ar fi avantajat asocierea din jurul DSD, respingând oferta SOCOT pentru neclarități mai mici, în timp ce a acceptat completări importante la oferta DSD, inclusiv în propunerea financiară și în documentația tehnică.
Potrivit Libertatea, raportul inițial a fost contestat și dintr-un motiv mai puțin obișnuit, mai exact faptul că unul dintre membrii comisiei de evaluare ar fi formulat o opinie divergentă (în favoarea asocierii din jurul SOCOT).
Reluarea procedurii de achiziție va întârzia finalizarea proiectului cu cel puțin jumătate de an chiar și fără alte contestații. Indiferent, însă, cât va mai dura, cu siguranță întârzierile nu sunt cauzate de activiștii de mediu, ci de divergențele legate de cine va încasa cele 95 de milioane de lei: asocierea din care face parte firma controlată de lideri PNL ori cea din care face parte compania controlată de un condamnat penal definitiv.
Iar contractul va fi unul păgubos (în raport cu puterea instalată și producția estimată) pentru Hidroelectrica, chiar și luând în calcul doar suma rămasă de cheltuit în proiect (în total, cel puțin 330 de milioane de lei, potrivit lui Burduja), comparativ cu aceeași sumă investită în solar și stocare. Asta fără a mai pune la socoteală distrugerile și riscurile de mediu ulterioare punerii în funcțiune a proiectului.
PS: O întrebare de matematică adresată exclusiv absolvenților de școală primară: dacă în proiectul de la Pașcani s-au cheltuit 400 de milioane de lei și ar mai urma să mai fie cheltuiți, în total, cel puțin alte 330 de milioane de lei, cât de adevărate sunt afirmațiile potrivit cărora proiectul ar fi finalizat în proporție de cel puțin 80% sau chiar peste 90%?
Articol realizat cu sprijinul Journalismfund Europe:
România Curată și Verde Curat vor continua investigațiile și analizele legate de proiectele hidroenergetice care afectează arii naturale protejate. Ca să nu le ratezi (și nici alte investigații de mediu), abonează-te, acu, gratuit, la newsletter-ul săptămânal Verde Curat.
Citește, pe România Curată, investigații de mediu pe subiecte pe care restul presei le evită:
