STUDIU: Tăierile ilegale de păduri se mențin la un nivel uriaș în România. Dar implicarea civică le-a redus substanțial. Ce arată noul Inventar Forestier Național

Cel puțin 8 milioane de metri cubi de lemn continuă să fie exploatați fără acte (tăieri ilegale, nefiscalizate), în fiecare an, din pădurile României. Estimarea îi aparține cercetătoarei Laura Bouriaud, care a interpretat datele făcute publice recent din Ciclul III al Inventarului Forestier Național (IFN), aferent anilor 2020-2025.

Volumul este în continuare uriaș, reprezentând peste 50% din volumul lemnului exploatat cu acte (17,5 – 18,3 mil. mc/anual, conform Institutului Național de Statistică, INS, în ultimii trei ani). În același timp, se înregistrează o scădere semnificativă, între 30 și 50%, comparativ cu datele din ciclul II al IFN, din 2019, pe care conducerea de atunci a Ministerului Apelor și Pădurilor a încercat să le țină secrete.

Raportat la prețul mediu al unui metru cub (278 lei/mc, media vânzărilor la licitațiile organizate de Romsilva în anul 2025), doar valoarea brută a lemnului exploatat fără acte ar fi de 2,2 miliarde de lei. În 2023, prețul mediu/mc a fost de 410 lei (minim 3,2 miliarde de lei exploatat fără acte), iar în 2024 de 319 lei/mc (minim 2,55 miliarde de lei valoarea lemnului furat).

Prejudiciul real este, însă, mult mai mare, atât în ceea ce privește pierderile de mediu (funcțiile nerealizate ale pădurii, serviciile ecosistemice pierdute, imposibil de cuantificat financiar), cât și economice (lemnul tăiat ilegal intrând într-un circuit de valorificare la negru – de la evaziune fiscală la muncă la negru).

Ținând cont că volumul recoltat fără acte s-a diminuat, treptat, după 2020 (anul în care mai multe modificări anti-hoție au fost incluse în Codul Silvic) și 2021 (când, tot în urma presiunii publice, s-a operaționalizat SUMAL 2.0, într-o formă încă perfectibilă) efectele implicării cetățenilor este vizibil. Modificările aduse noului Cod Silvic (adoptat la finalul anului 2024 și intrat în vigoare la începutul acestui an, tot după o amplă campanie de presiune civică) sunt de așteptat să continue substanțial la reducerea fenomenului.

Volumul de lemn exploatat ilegal este, în continuare, uriaș, la fel și pierderile economice aduse bugetelor publice și distrugerile de mediu. Și tăierile ilegale nu se vor opri de la sine, fără a continua presiunea civică. Nu e deloc întâmplător că primii care au reacționat la publicarea datelor din ciclul III al IFN, au fost grupurile de lobby ale marii industrii a lemnului, care le-au prezentat ca un argument pentru creșterea volumului de lemn care poate fi exploatat anual.

SUSȚINE LUPTA PENTRU STOPAREA TĂIERILOR ILEGALE DE PĂDURI. DONEAZĂ ACUM (clic aici)! MULȚUMIM!

Reacția lobby-ului marii industrii a lemnului, în frunte cu Schweighofer

Fordaq, una dintre organizațiile de lobby a marii industrii a lemnului, condusă de Cătălin Tobescu, s-a grăbit să prezinte triumfalist rezultatele din IFN Ciclul III, punând accentul pe creșterea suprafeței pădurilor. ”Rezultatele IFN arată o creștere substanțială a suprafeței pădurilor, vegetației forestiere și a terenurilor cu arbori cu aproximativ 500.000 ha”, se arată în comunicatul transmis presei de Fordaq. ”Rata de creștere medie, de 8,5 mc/an/ha, este aproape dublă față de creșterea medie a pădurilor din Europa, de 4,4 mc/an/ha, ceea ce arată starea de sănătate și vitalitatea bună a pădurilor din România. Creșterea totală a pădurilor României, a volumului de masă lemnoasă, este de 59 milioane metri cubi, anual, conform rezultatelor Ciclului III”, arată Cătălin Tobescu.

Legat de diferențele uriașe dintre volumul de lemn exploatat conform INS și volumul de lemn recoltat din studiul IFN, lobby-stul Schweighofer spune că se explică prin faptul că în datele INS cu ar fi incluse volumul cioatelor, a crengilor și vârfurilor resturilor de exploatare. ”A nu se confunda acest volum cu volumul comercial pus pe piață comunicat de INS (18 – 19 milioane mc, anual), volum care nu include volumul cioatei, crengilor, vârfurilor resturile de exploatare”, se arată în comunicatul Fordaq.

Potrivit reprezentantului organizațiilor de lobby, datele din IFN  ar demonstra că din pădurile României ar putea fie exploatat mai mult lemn. ”Valoarea recoltei dată de IFN este o medie a anilor 2014 – 2024 și arată un trend de scădere ca rezultat al măsurilor de combatere a tăierilor ilegale, dar și datorită recoltei mult sub posibilitatea dată de amenajamentele silvice. Ceea ce merită subliniat este ponderea foarte mică a recoltei din creșterea totală a pădurii în România, respectiv 3,78 mc/an/ha recoltați la o creștere de 8,5 mc/an/ha, rezultând un procent de recoltă de doar 44%. În Europa, procentul mediu este de 63-66%, cu multe țări recoltând integral creșterea pădurii”, a explicat Cătălin Tobescu.

De remarcat că, în premieră, după ani la rând în care a negat amploarea tăierilor ilegale de păduri, reprezentantul industriilor de exploatare a lemnului recunoaște că acestea ar fi… scăzut. După 2019, grupurile de lobby și o mare parte a politicienilor au contestat rezultatele Ciclului II al IFN, când volumul lemnului extras fără acte din păduri a fost de aproximativ 20 mil. mc/an (mai mare decât volumul tăiat cu acte!). Atunci a fost contestată metodologia, s-a acuzat marja prea mare de eroare (de 4,75%) și s-a adus în discuție aceeași idee că volumul crengilor și resturilor de exploatare ar explica diferența. Actualul IFN are o marjă de aproximare chiar mai mare, de 6,6%, dar discuțiile au început cu privire la interpretarea rezultatelor, nu cu contestarea lor.

Miza industriei este de a pune mai mult lemn pe piață cu riscul degradării pădurii

Laura Bouriaud, specialistă în silvicultură, politici publice forestiere și tăieri ilegale de la Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava, contestă, în mai multe comentarii pe Facebook, interpretările date de lobby-știi industriei lemnului. ”Nu este o veste bună că industria se laudă cu creșterea în suprafață a pădurilor și vegetației forestiere (…) Creșterea suprafeței pădurilor cu 2% nu se regăsește deocamdată în creșterea volumului acumulat, care este de doar 4%”, scrie aceasta, avertizând că, de fapt, 54% din suprafața pădurilor României cu vârsta între 41 și 100 de ani au probleme ”sugerând un potențial declin al productivității arboretelor de vârstă tânără sau mijlocie, adică tocmai acele arborete care susțin un fond forestier național sănătos, și o potențială epuizare în dreptul celor preexploatabile sau exploatabile”.

Pentru a ajunge la această concluzie, Laura Bouriaud arată că există ”o acumulare mai mică între ciclul II (2013-2018 – n.a.) și ciclul III (în medie 13 mc/an/ha de pădure) decât acumularea dintre ciclul I (2008-2012 – n.a.) și II care a fost de 18,9 mc/an/ha. Astfel, între ciclul I și II pădurile au acumulat pe picior un volum de peste 133,19 milioane mc (în condițiile in care recolta IFN II a fost de 38,6 mil anual), iar intre ciclul II și III pădurile au acumulat 96,9 de milioane mc (în conditiile in care recolta calculată IFN III este de 26,5 mil anual)”, explică specialista.

”Ce înseamnă acest lucru? Că supraexploatăm anumite categorii de păduri. Datele IFN volume pe picior în pădure (ciclul I, II, III) pe clase de vârstă și suprafețele pe clasă de vârstă pădure arată o evoluție interesantă:

• pierdem productivitate în clasa 41-60: deși suprafața acestei clase a crescut cu 2%, volumul acumulat a scăzut cu 2% în ciclul III față de ciclul II (mai multe păduri tinere brăcuite, sau cu creștere încetinită);
• scăderea volumului la clasa 61-80 este dublă față de scăderea suprafeței;
• supraexploatăm clasa 81-100: la o creștere a suprafeței acestei clase de 9%, volumul cumulat între cele două cicluri de inventar este 0!
• reducem în suprafață clasa arboretelor 140-160, care însă în continuare par a acumula mult volum, însă aici nu putem face o analiză mai detaliată deoarece sunt necesari indicatori specifici pentru TI”.

”Deci nu este o veste bună faptul că evoluția indicatorului suprafața ocupată de păduri și de vegetația forestieră este promovată de industria lemnului, decât dacă miza este de a pune mai mult lemn pe piață, prin regenerarea accelerată a arboretelor cu semne de declin, la pachet cu schimbarea radicală a conceptului de tip natural fundamental de pădure”, concluzionează Laura Bouriaud.

Cât se taie ilegal din pădurile României

Într-o postare separată, Laura Bouriaud arată că din datele făcute publice de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din IFN Ciclul III (a se vedea imaginea prezentată mai sus, la începutul articolului) se poate face comparație, de această dată, cu volumul de lemn exploatat care apare în INS / SUMAL, pentru a calcula care e volumul de lemn tăiat ilegal în fiecare an.

”Este vorba de circa 8 milioane metri cubi care reprezintă împreună tăieri ilegale și volum nefiscalizat, adică o valoare nefiscalizată de peste 1,3 miliarde lei anual (la preț de referință din 2018) (după cum am arătat mai sus, prețul mediu de referință al lemnului vândut la licitații de Romsilva a crescut substanțial în ultimii ani, valoarea nefiscalizată ajungând să treacă și de 2 sau chiar 3 miliarde de lei în unii ani – n.a.). O dovadă, cei 1,2 milioane mc care reprezintă volumul arborilor pentru care nu s-a mai găsit cioata, eu nu știu nici o lucrare din categoria tratamentelor care să facă gropi, deci nu poate fi vorba de altceva decât de tăieri ilegale”, explică Laura Bouriaud, care ia în derâdere explicația lobbyștilor, potrivit cărora volumul cioatelor rămase în urma tăierilor ar putea explica diferențele de milioane de metri cubi de lemn recoltați fără acte.

Când datele din Ciclul II al IFN  (2013-2018) au fost făcute publice în 2019 în urma unei investigații Rise Project, diferența între lemnul recoltat cu acte și cel fără acte a fost de peste 20 mil. mc/an (38,6 mil. mc în total, față de aproximativ 18 mil. mc exploatați, anual, cu acte). Atunci a fost negată metodologia și, în același timp, s-au căutat explicații tot legate de faptul că diferența s-ar explica, în mare parte, prin volumul crengilor, resturilor și cioatelor rămase în pădure după exploatări.

Cu toate acestea, și dacă ar fi fost acceptate toate explicațiile industriei (în ciuda și a altor studii și indicatori care confirmau prăpădul uriaș din păduri), tot ar mai fi rămas un volum cuprins între 10 și 15 mil. mc/an fără vreo acoperire. Iar diferența de peste 12 mil. mc/ an între lemnul recoltat conform Ciclului II raportat la Ciclul III invalidează total explicația potrivit căreia ar fi vorba de volumul cioatelor, crengilor și altor resturi rămase după exploatările cu acte. Pentru că la un volum de 17-18 mil. mc/an recoltat cu acte și în perioada 2013-2018, și în perioada 2020-2025, nu pot să rămână resturi când de 20 mil. mc, când de 10-11 mil. mc/an. Mai ales în condițiile în care, în Ciclul III al IFN volumul crengilor și vârfurilor apare estimat clar, la aproximativ 1,66 mil. mc.

CONCLUZII preliminare (dezbaterile despre rezultatele Ciclului III IFN sunt doar la început)

Volumul tăierilor ilegale de păduri a scăzut considerabil, după 10 ani de implicare civică (începând cu protestele pentru păduri din 2015), care au dus la modificări legislative succesive (2015, 2020 și 2024) și la implementarea Radarului Pădurilor, apoi a SUMAL 2.0 (2021).

Scăderea volumului de lemn tăiat ilegal după 2020 este de aproximativ 30-50% (în funcție de interpretările rezultatelor din Ciclul II (2013-2020). Asta înseamnă miliarde de lei, anual, doar valoarea primară a lemnului furat, fără evaziunea fiscală ulterioară pe traseul prelucrării și comercializării lui și fără a discuta de distrugerile de mediu. Pentru asta merită felicitări toți cei care, într-un fel sau altul, s-au implicat în această luptă.

În același timp, însă, lemnul tăiat fără acte reprezintă, în continuare, un volum uriaș de 8-9 mil. mc/an. Cu pierderi economice (doar raportat la valoarea medie a lemnului din ultimii ani) de peste 2 sau chiar 3 miliarde de lei anual. La care se adaugă distrugerile de mediu și evaziunea fiscală ulterioară. Lupta continuă. Mai avem încă ceva de tras până la diminuarea drastică a tăierilor ilegale, dar avem dovada că implicarea nu e în zadar.

SUSȚINE LUPTA PENTRU STOPAREA TĂIERILOR ILEGALE DE PĂDURI. DONEAZĂ ACUM (clic aici)!

După peste zece ani de implicare în lupta pentru stoparea tăierilor ilegale de păduri, acestea au fost reduse aproape la jumătate. Asta înseamnă, printre altele, că am reușit să salvăm nu doar pădurea, ci și pierderi economice de miliarde de lei în fiecare an! În același timp, însă, volumul tăierilor ilegale se menține uriaș. La fel și pierderile. Dacă vrei să ne ajuți să ne implicăm până la capăt în lupta asta – pentru stoparea tăierilor ilegale de păduri și a pierderilor anuale de miliarde de lei, poți dona sume mai mici sau mai mari, recurente lunar sau o singură dată, aici (clic). MULȚUMIM!

 

Citește pe România Curată:

Criza de la Paltinu, factura de la Hidroelectrica, ”expertul” și o manipulare de manual împotriva lui Nicușor Dan, Dianei Buzoianu și a activiștilor de mediu