Criza de la Paltinu, factura de la Hidroelectrica, ”expertul” și o manipulare de manual împotriva lui Nicușor Dan, Dianei Buzoianu și a activiștilor de mediu

Un cercetător sub-mediocru, cu o activitate profesională fără legătură cu hidroenergia, dar fost mare șef în Romgaz și consilier onorific al fostului ministru al Energiei Sebastian Burduja, este prezentat ca mare specialist în contextul crizei de la Paltinu, pentru a promova proiectele abuzive și distructive ale Hidroelectrica din ariile naturale protejate. O parte importantă a presei i-a preluat comunicatul (ba i-au cerut și interviuri), fără a oferi spațiu și pentru opinii contrare, deși sunt atacați activiștii de mediu, specialiști (reali) în biodiversitate, ministra Mediului, Diana Buzoianu, și președintele României, Nicușor Dan.

”Hidroenergia salvează România”. Posibil, dar nu proiectele ilegale care o distrug

”Hidroenergia salvează România” a fost mesajul unui comunicat de presă transmis, săptămâna trecută, în contextul crizei apei generate de intervenția de la Paltinu, de o organizație neguvernamentală. Mesajul a fost preluat pe larg de presa din România. Lucru destul de rar întâlnit, ținând cont că presa preia arareori comunicatele ale ONG-urilor, iar când o fac contra-cost, prețul pornește de undeva de pe la 2.000 de euro + TVA pentru un articol plasat mai mult sau mai puțin vizibil pe pagina principală de pe online a publicației (despre tarifele de la televiziuni nu discutăm).

Nu de același tratament are parte și Asociația Energia Inteligentă (AEI), condusă de un fost președinte al Consiliului de Administrație al Romgaz, fost director general al aceleiași companii de stat pentru o scurtă perioadă și fost consilier onorific al ministrului Energiei în timpul mandatului lui Sebastian Burduja, Dumitru Chisăliță. Și nu doar că mesajul comunicatului de presă a fost preluat pe larg, ci domnului Chisăliță i s-au solicitat și interviuri ulterioare de către o parte a presei, în calitate de expert/specialist.

De fapt, întreaga acțiune a fost una de instrumentalizare a crizei de la Paltinu pentru a ataca atât organizațiile de mediu care se opun proiectelor ilegale ale Hidroelectrica în arii naturale protejate, cât și pe ministra Mediului, Diana Buzoianu, care recent a solicitat refacerea studiilor și evaluărilor de mediu pentru unul din aceste proiecte (Surduc – Siriu). Nu în ultimul rând, este vizat președintele României, Nicușor Dan, care a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în privința legii anti-râuri, dată cu dedicație pentru proiectele Hidroelectrica și firmele de construcții care vor să continue proiectele ceaușiste, controlate de firme de partid și/sau de un condamnat penal definitiv pentru manipularea bursei.

Erori de logică, afirmații contrafactuale și minciuni în comunicatul ”expertului”

Într-o primă fază, atenția mi-a fost atrasă de câteva concluzii absolut contrafactuale ale comunicatului AEI. Astfel, efectele opririi centralei pe gaz de la Brazi (rămasă fără apă) ar fi fost echilibrate prin creșterea producției de hidroenergie (de unde și mesajul manifest ”hidroenergia salvează România”), așadar avem nevoie urgentă de finalizarea controversatelor proiecte ale Hidroelectrica din arii naturale protejate.

E un raționament de genul celui luat în derâdere de regretatul Umberto Eco în Pendulul lui Focault în care de la cârnați se ajunge la manierism și Platon (cârnații se fac din carne de porc, iar din păr de porc se meșteresc pensule cu care maeștrii pictori italieni pictează în stil manierist, stil numit Ideea în tratatele de pictură din epoca manieristă, Ideea fiind un concept atribuit lui Platon – ura!).

”Erorile” domnului Chisăliță sunt multiple, începând de la omisiuni până la ignorarea faptelor. Proiectele hidroenergetice contestate sunt cele din arii naturale protejate (nu toate, în ansamblul lor).Capacitatea instalată cumulată (la nivel teoretic) este derizorie în raport atât cu capacitatea instalată atât a sistemului hidroenergetic național, cât și a celui energetic în ansamblul lui. Cumulat (fără a avea vreo garanție că se va atinge vreodată acest potențial), capacitatea instalată a tuturor proiectelor în discuție este de 214 MW. Centrala pe gaz de la Brazi are capacitate de 840 MW. Cum ar putea compensa 214 de MW să compenseze 840 MW doar logica ”expertului” domn Chisăliță poate înțelege.

Ideea că hidroenergia produce ”în bandă” este o altă jumătate de adevăr. În cazul unor proiecte ca Porțile de Fier ori a altor proiecte cu rezervoare mari în spatele barajelor se poate afirma asta (chiar dacă efectele schimbărilor climatice au ridicat semne de întrebare, la nivel global, chiar și în cazul unor proiecte comparabile sau chiar mai mari decât Porțile de Fier). În cazul unor proiecte cu rezervoare mult mai mici ori doar cu stăvilare care deviază apa prin conducte (cele din Defileul Jiului, respectiv Surduc – Siriu) nu e cazul – pentru că sub un anumit nivel al apei în rezervoare nu se poate turbiona. Iar în caz de criză, prioritate la sursele de apă au oamenii, nu producerea de energie electrică. Cazul Paltinu și oprirea centralei de la gaz, dependentă de apă, e exact exemplul contrar: dacă nu ai suficientă apă NU poți produce energie.

În fine, creșterea producției hidroenergetice e posibilă doar pe perioade scurte (în funcție de mărimea rezervoarelor și a volumului păstrat ca rezervă), din păcate din ce în ce mai scurte. În primele 9 luni ale acestui an, tocmai din cauza lipsei apei, producția Hidroelectrica fot cu peste 20% mai mică decât în primele 9 luni din 2024, an în care producția hidroenergetică scăzuse deja cu peste 20% comparativ cu 2023, atingând minime record. Iar asigurarea resurselor de apă pentru cetățeni prin mari rezervoare este, la rândul ei, o soluție contestabilă, în condițiile în care evaporarea apei de pe suprafața rezervoarelor artificiale este cu aproximativ 20% mai mare decât cea de pe suprafața lacurilor naturale, care la rândul ei, este mai mare decât din ape curgătoare.

Despre cum au ajuns să plătească românii pentru proiectele cu autorizații de construire ilegale pe facturile emise de Hidroelectrica și cum este invocat acest ”argument” de către ”expertul” Chisăliță, am scris deja:

Fiecare familie din România a pierdut câte 120 de lei din cauza Hidroelectrica. Ce spune un expert în energie, după criza apei de la Paltinu

Și, totuși, care expert?

După preluarea comunicatului pe larg, domnului Chisăliță au continuat să-i fie solicitate interviuri în aceeași calitate de expert/specialist. Lucru care m-a făcut să verific și ceea ce-l recomandă pentru acest calificativ. Ar trebui să fie ori un cercetător de top, ori o persoană cu vastă experiență profesională în domeniu.

Din punctul de vedere al cercetării, Dumitru Chisăliță are cel mult vizibilitatea și relevanța unui asistent universitar, aflat la început de carieră. Asta chiar dacă în CV-lui public prezintă o listă impresionantă de articole, lucrări, prezentări în conferințe științifice, tratate, monografii și manuale:

• 67 de articole publicate în reviste (cu pretenții științifice – n.a.);
• 9 comunicări susținute la sesiuni de comunicări științifice internaționale;
• 60 de lucrări susținute și publicate la conferințe științifice;
• 9 studii de cercetare;
• 23 de conferințe și seminarii susținute;
• 53 de tratate, monografii și manuale.

Doar că relevanța reală în comunitatea științifică este absolut banală (mai ales pentru un domeniu tehnic în care numărul publicațiilor și jurnalelor este mult mai mare decât în cazul științelor sociale). Potrivit Google Scholar (unde criteriile de referențiere sunt cele mai permisive), Dumitru Chisăliță apare cu doar 24 de citări și un indice Hirsch de 2. Iertată fie lipsa de modestie, dar având doar tangențial legătură cu domeniul academic, supra-semnatul apare cu 53 de citări și un indice Hirsch de 3. Pentru a se justifica titulatura de expert într-un domeniu, numărul citărilor ar trebui să fie mult mai mare. Căutând la întâmplare experți români în energie pe Google Scholar, am dat peste profilul lui Nicolae Victor Zamfir, cu 13.181 de citări și un indice Hirsch de 57 (destul de probabil că, în domeniu, avem cercetători cu relevanță și mai mare, iar în alte domenii, cu siguranță).

Altfel spus, în ciuda lungii liste de impresionare, valoarea în sine a lucrărilor, articolelor, cărților, comunicărilor domnului Chisăliță nu trece testul validării științifice.

Experiență practică în domenii colaterale hidroenergiei

Dacă relevanța sa ca cercetător e neglijabilă, mai rămâne varianta validării ca specialist pe baza activității sale ca practician. Activitatea care, însă, nu are legătură cu hidroenergia, domeniu în care este creditat ca specialist. A fost subinginer, apoi inginer în domeniul gazelor, angajat mulți ani la compania de stat Romgaz, unde a prins și funcții de conducere, inclusiv câteva luni de director general în 2012 și președinte al Consiliului de Administrație în acest an. Între octombrie 2023 și primăvara acestui an a fost consilier al ministrului Energiei (Sebastian Burduja în această perioadă). Nimic legat de hidroenergie, mega-structuri (cum sunt barajele hidroenergetice) sau în domeniul apei ori a managementului resurselor de apă.

Așadar, comentariile domnului Chisăliță cu privire la proiectele hidroenergetice nu au nicio expertiză reală în spate, alta decât cea creată prin instrumente de PR. Domnul Chisăliță NU este nici expert cercetător, nici un profesionist cu ani îndelungați de practică în hidroenergie. Și, totuși, e preluat, citat și promovat pe larg de presa autohtonă, în articole și materiale în care nu există vreo citare a vreunei opinii contrare (chiar dacă opoziția civică și a cercetătorilor din domeniul mediului e cunoscută).

Pot înțelege că unii jurnaliști (inclusiv unii cu experiență) pot cădea în capcana imaginii pe care și-a construit-o și să-l invoce ca specialist. Dar, în realitate, este vorba de un model de influențare a opiniei publice pe probleme de mediu documentat și cunoscut la nivelul comunicării și jurnalismului de mediu. Și nu pot acorda prezumția de naivitate tuturor celor care îl preiau și îl citează pe domnul Chisăliță. E plină căruța de asemenea ”specialiști de serviciu”, al căror mesaje sunt multiplicate convenabil de către presă, pentru a justifica/explica oferirea unui spațiu egal și opiniilor contrare celei exprimate de ”expert”. În același timp, însă, jurnaliștii de mediu sunt cei cărora li se reproșează încălcarea principiului neutralității și al echilibrului…

Sunt curios câți dintre dumneavoastră ați citit vreo știre legată de acest studiu (ori despre altele asemănătoare), publicat în 2021, în presa din România. Studiu (studiu) realizat (e) de experți reali, confirmați de comunitatea științifică internațională, nu creații de PR precum consilierul onorific al unui ministru al Energiei care a promovat continuarea abuzivă a proiectelor ceaușiste distructive de parcuri naționale și alte arii naturale de valoare ale României.

La fel cum, exceptând România Curată, nu prea ați avut unde citi despre cine sunt profitorii reali ai proiectelor Hidroelectrica din ariile naturale protejate, firmele de proiectare și de construcții controlate ba de un fost ministru PSD, ba de lideri PNL, ba de un condamnat penal definitiv pentru manipularea bursei.

Pe același subiect:

• Șeful Hidroelectrica, menținut în funcție cu riscul de a pierde zeci și sute de milioane de euro. Cine îl ține director și cu ce mize
• Buni de plată! Cine e directorul Hidroelectrica, fost ministru, din cauza căruia vom pierde zeci de milioane de euro din PNRR
• Fostul director general al Hidroelectrica recunoaște că am avut dreptate: România pierde 16 milioane de euro din cauza demisiei lui întârziate. Dar el încasează o sumă excepțională
• Tupeu incredibil! Ministrul Energiei spune că omul din cauza căruia Bruxelles-ul ne blochează de un an milioane de euro din PNRR s-ar fi sacrificat! Un sacrificiu cât un teren pe Insula de Aur din Atlantic
• Sinecuristul de la șefia Hidroelectrica și-a dat demisia. Dar prea târziu pentru a nu risca penalizările de milioane de euro din PNRR. Un mesaj ferm de la Bruxelles: gata cu șmecheriile românești!
• Ce avere fabuloasă a strâns directorul general al Hidroelectrica, fostul ministru din cauza căruia România pierde zeci de milioane de euro din PNRR
• Cine e noul fost director general la Hidroelectrica: persoană cu multiple experiențe în sinecurism, și-a cumpărat teren pe Insula de Aur
• STUPEFIANT: A vrut să ajungă director la Hidroelectrica promițând, la interviu, că ne va cumpăra tăcerea!
• SURPRIZĂ: Uite pe cine se aruncă vina pentru țeapa de milioane de euro (la propriu) pe care conducerea Hidroelectrica ne-a dat-o sub miniștrii Burduja și Ivan. Nu, de data asta nu sunt castorii și moluștele ”de vină”
• Lovitură dură pentru Hidroelectrica, de la Ministerul Mediului. Ce se întâmplă cu unul dintre cele mai controversate proiecte ale companiei

Lovitură dură pentru Hidroelectrica, de la Ministerul Mediului. Ce se întâmplă cu unul dintre cele mai controversate proiecte ale companiei

SUSȚINE ROMÂNIA CURATĂ, locul unde poți citi știrile de mediu pentru care alții plătesc să nu apară. DONEAZĂ, ACUM!