Mihai Goțiu

Fiecare familie din România a pierdut câte 120 de lei din cauza Hidroelectrica. Ce spune un expert în energie, după criza apei de la Paltinu

Dumitru Chisăliță folosește criza de la Paltinu pentru a promova proiectele ilegale ale Hidroelectrica

Fost mare șef într-o companie energetică de stat, Dumitru Chisăliță folosește criza de la Paltinu pentru a promova proiectele ilegale ale Hidroelectrica. Nu există niciun scrupul în a folosi drama a peste 100.000 de cetățeni pentru rezolvarea intereselor meschine (dar care ne coste sute de milioane de euro) ale clientelei de partid

120 de lei a costat, până acum, fiecare familie din România, construirea unor proiecte ilegale și/sau distructive de mediu ale Hidroelectrica. Bani cu care s-au umflat facturile la energie plătite de cetățeni. O recunoaște chiar o persoană considerată expert în energie, care încearcă să profite de criza de la Paltinu pentru a solicita continuarea lor!

Fost mare șef în Romgaz (numit acolo, desigur, fără nicio ingerință politică, că nu din cauza asta pierdem zeci de milioane de euro din PNRR, ci pentru că ”sunt răi ăia de la CE”) și, în timpul liber, președinte al unui ONG botezat pompos Asociația Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, s-a alăturat corului care o atacă pe ministra Mediului, Diana Buzoianu, profitând de scandalul golirii rezervorului de la Paltinu, care a lăsat fără apă peste 100.000 de cetățeni.

Nu am mers până acolo cu gândul că la Paltinu ar fi fost un act de sabotaj, pentru a o ataca pe Diana Buzoianu, din cauză că tocmai a decis refacerea studiilor și evaluărilor de mediu pentru proiectul ilegal de la Surduc Siriu (ilegal cu sentință definitivă în Justiție, nu pentru că spun eu). Un asemenea scenariu ar presupune un nivel de planificare strategică ceva mai ridicat – adică pregătire și inteligență – ultimul lucru de care pot fi bănuiți politrucii parașutați în tot felul de companii publice, de niște decenii bune deja.

Dar asta nu înseamnă că haita nu încearcă să profite de moment pentru a-și vedea îndestulați membrii. Astfel, domnul Chisăliță încearcă să ne convingă că fără hidroenergie am fi putut avea, pe lângă o criză a apei și o criză energetică, din cauza opririi centralei de la Brazi. Și că, din acest motiv, ar trebui să finalizăm, indiferent de consecințe proiectele Hidroelectrica din ariile naturale protejate.

Comentariile sunt, însă, speculații jenante pentru cineva cu pretenții de expert, cu grave erori de logică și ignorare a realității:

  • Centrala pe gaz de la Brazi are o capacitate instalată de 860 MW. Toate proiectele Hidroelectrica din arii protejate ar fi avut, cumulat, aproximativ o treime din capacitatea instalată a celei de la Brazi. Asta dacă ar funcționa vreodată la capacitatea instalată teoretică. Și dacă ar fi fost în funcțiune, n-ar fi putu suplini suspendarea producției centralei de la Brazi.
  • Invocarea ideii că, în aceste zile, hidroenergia ar fi dus greul sistemului e o comparație nepotrivită. Opoziția civică și a specialiștilor nu e față de hidroenergie, în general, ci față de proiectele din arii naturale protejate, cu un aport nesemnificativ la sistemul energetic, dar cu costuri investiționale și distrugeri de mediu uriașe.
  • De altfel, chiar dacă, pentru câteva zile, hidroenergia și-a mărit producția, nu e un ritm sustenabil pe termen mediu și lung. În primele 9 luni ale anului 2025, Hidroelectrica și-a scăzut producția cu 23% față de cele 9 luni similare ale anului 2024. Iar anul 2024 înregistrase deja o scădere de aproximativ 20% a producției hidro în raport cu 2023. Dintr-un motiv simplu: lipsa apei.
  • Iar într-o situație de creștere globală, dar și în România, a problemei asigurării resurselor de apă, o arată (culmea) și actuala criză de la Paltinu – prioritate este asigurarea de apă pentru populație, nu utilizarea ei pentru producerea energiei.
  • În fine, funcția marilor bazine de apă de a asigura rezerve pentru momentele de criză e în contradicție cu majoritatea studiilor recente care arată că evaporarea din rezervoarele artificiale e mai rapidă cu aproximativ 20% decât în cazul bazinelor naturale, care e, oricum, mai rapidă decât din cursurile de apă lăsate la liber. Iar proiecte precum cel din Parcul Național Defileul Jiului ori cel de la Surduc Siriu nici măcar nu au rezervoare (sunt stăvilare cu deviație), care lasă fără acces la apă mediul și oamenii pe zeci de kilometri.

Cireașa de pe tort e alta: când domnul expert fost șef prin Romgaz până când CE ne-a atenționat (apoi ne-a și sancționat) cu zeci de milioane de euro din cauza sinecurilor din companiile energetice românești calculează cât a plătit fiecare cetățean român pentru construirea până acum a proiectelor ilegale:

”Construcția hidrocentralelor nefinalizate a fost realizată din prețul cu energia electrică plătită de consumatorii români. Astfel, în cei 38 de ani în medie de construcție a acestor hidrocentrale, considerând ponderea consumului de energie electrică medie a populației de 20%, estimăm că fiecare consumator casnic a achitat în medie circa 120 lei pentru a susține aceste lucrări”, spune domnul Chisăliță.

EXACT despre asta e vorba! Fiecare consumator casnic (o familie cum ar veni) a plătit câte 120 de lei pentru construirea unor proiecte ILEGALE! Pentru unele din ele există decizii definitive ale Justiției care le-a anulat autorizațiile de construire. Pentru altele sunt procese pe rol.

Banii ăștia au ajuns ba în conturile unei firme controlate de un fost ministru PSD al Energiei, ba a unei firme controlate de lideri PNL, ba sunt pe lista proiectelor de ieșire din insolvență a unei firme controlate de un condamnat penal definitiv pentru manipularea bursei!

Și, în loc să ceară tragerea la răspundere a celor care au decis cheltuirea în proiecte ilegale a banilor încasați pe factura de la energie de la toți cetățenii acestei țări, domnul Chisăliță propune ca soluție umflarea, în continuare, a facturilor.

Că ar fi o chestiune de siguranța națională să ne distrugem apele și pădurile pentru ca impostorii și sinecuriștii, și clientela de partid din companiile publice să prospere. Unii să se plimbe cu jet-urile private plătite de Nordis, împreună cu Ciolacu și Grindeanu (ca șefa aia de la compania locală de apă), alții (precum actualul director interimar al Hidroelectrica) să-și poată cumpăra terenuri în destinații exotice și exclusiviste, ca Insula de Aur.

Pe același subiect:

Lovitură dură pentru Hidroelectrica, de la Ministerul Mediului. Ce se întâmplă cu unul dintre cele mai controversate proiecte ale companiei

Citește pe România Curată:

Sfidare totală. Defrișările de lângă Parcul IOR au fost reluate, fără nicio reacție din partea autorităților!

SUSȚINE lupta de salvarea pădurilor României! DONEAZĂ ACUM (clic aici)!

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *