Proiectul de îndepărtare (așa-zisă ”relocare”) a unor copaci din centrul municipiului Cluj-Napoca, cu ocazia unor lucrări de modernizare a stârnit revolta unei părți importante a cetățenilor. În ultimele zile, pe copacii de pe străzile Universității și Kogălniceanu au fost lipite coli A4 cu diferite mesaje de protest, zeci de clujeni au făcut lanțuri umane în jurul acestora, iar petiția lansată de un cadru universitar de la UBB, Anca Hațiegan pe Platforma Declic, a strâns aproape 5.000 de semnături.
Mobilizarea civică l-a determinat pe primarul Emil Boc să organizeze, luni seara, o dezbatere publică (în format mixt, fizic și online) legată de subiect, cu o participare record, implicit și cu o durată record, de aproape 6 ore, încheindu-se (indecis), către miezul nopții.
În favoarea eliminării copacilor existenți, unii dintre ei în vârstă de zeci de ani, Emil Boc a invocat demersul tardiv al cetățenilor (fals – o primă petiție pentru salvarea copacilor a fost lansată în urmă cu doi ani, înainte de a începe lucrările), iar arhitectul firmei proiectante, Arnold Macalik, criterii estetice: unii dintre acești copaci nu ar fi aliniați, fapt care ar fi în detrimentul dezvoltării teraselor (!?) și coronamentul specific speciei lor – în special salcâmi, dar și tei – ar umbri/acoperi arhitectura clădirilor din zonă. Nota bene: patronii teraselor actuale n-au nimic cu copacii existenți, dimpotrivă, îi vor păstrați.
Argumentul potrivit căruia nivelul străzii și al zonei pietonale ar coborî sub nivelul actual al copacilor, lăsând rădăcinile în afară, e cel mai puțin plauzibil (în condițiile în care Primăria susține că acești copaci vor fi transferați, în toamnă, pe alte străzi din oraș, nimic nu ar împiedeca, de fapt, mutarea lor în același loc).
În favoarea păstrării actualilor copaci s-au invocat atât argumente de memorie afectivă, dar, mai ales, de sănătate publică, în condițiile necesității adaptării la schimbările climatice. În acest sens, personal, am amintit studiul științific, publicat în ”The Lancet”, care plasează Cluj-Napoca pe primul loc între 93 de orașe europene studiate, în topul deceselor suplimentare cauzate de lipsa copacilor (cu 32 de decese suplimentare/anual – detalii aici).
Mai mult, după cum se arată și în Hotărârea de Consiliu Local (HCL) 107/2019, prin care a fost aprobat proiectul, finanțarea acestuia are ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în municipiile reședință de județ din România. Atât responsabilul de proiect, acum secretar de stat, Ovidiu Câmpan, cât și proiectantul, au recunoscut, în timpul dezbaterii, că proiectul nu analizat impactul înlocuirii unor arbori mai în vârstă cu alții (mult) mai tineri asupra obiectivelor proiectului, indicatorii fiind avuți în vedere în ansamblu (în special prin reducerea traficului).
La începutul întâlnirii, Emil Boc a anunțat că înlocuirea vizează (doar) 11 copaci de pe strada Universității, nu și de pe Kogălniceanu, iar la final a spus că se va consulta și cu alți specialiști înainte de a lua o decizie finală, dar impresia generală a fost că va ignora solicitarea cetățenilor. În același timp, însă, aceștia, inclusiv cadre universitare, au anunțat că vor continua protestul și, la nevoie, nu vor ezita să se lege cu lanțuri de copacii care ar urma să fie eliminați.
Nota bene: La începutul dezbaterii, Emil Boc a prezentat și o înregistrare cu Ioan Păcurar, de la USAMV Cluj-Napoca, care a prezentat o modalitate SF prin care copacii de pe Universității ar urma să fie extrași, depozitați până la toamnă la RADP și apoi replantați în alte zone ale orașului. În calitate de președinte al Consiliului Științific al Parcului Național Munții Rodnei, Ioan Păcurar s-a ”remarcat” prin înlăturarea vocilor critice ale colegilor (despre hotărârea definitivă a Justiției care i-au anulat abuzul, aici), dar și prin avizarea extinderii unei cariere de marmură în parcul național. În spațiul public au apărut imagini cu Ioan Păcurar la vânătoare de capre negre, alături de controversatul om de afaceri bistrițean care a beneficiat de extinderea carierei de marmură din parcul național.
***
Citește și:
Euronews (studiu): Record trist pentru Cluj-Napoca – orașul european cu cele mai multe decese premature din cauza lipsei copacilor!
VICTORIE în Justiție împotriva Romsilva și a Ministerului Mediului. Abuzuri ale Administrației Parcului Național Munții Rodnei, confirmate!
***
Semnează aici, petiția:
Iar a înfrunzit circul. In poze pavajul e deja pus la 1m sau mai puțin de trunchi, rădăcinile par acoperite cu ciment…
Concluzia e că pavajul a fost instalat să omoare copacii, nu sa dureze in timp. Interesant cum au obținut autorizația de construcție fara să respecte normativul pentru substrat (o fi poate vre-unu mai nou pentru trotuare pe fundații „bio”)
In mod normal trebuiau să protejeze min. 2m in jurul copacului, mai mult daca stabilitatea arborelui depinde de asta, și să adapteze soluția tehnică – grătare sau sol stabilizat sau alte soluții permeabile și rezistente la tasare. Sau să taie copacii, să scoată cioatele până la 1m adâncime și să paveze peste, plantând în compensație in alta parte. S-a scos asta din lege ? (parca „legea 50” era inclusiv pentru avizul de mediu sau mă înșel ?)