Statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să prevadă că evaluarea prealabilă a efectelor activității unei instalații industriale atât asupra mediului, cât și asupra sănătății umane trebuie să facă parte integrantă din procedurile de acordare și de reexaminare a unei autorizații de exploatare, se arată în motivarea Curții de Apel Bacău, prin care abatorul cunoscutei firme Agricola i s-a anulat autorizația integrată de mediu (AI):
Proiectul de investigații de mediu Verde Curat, de pe platforma România Curată, a fost singurul care a prezentat, pe larg, istoricul celor 7 ani de implicare civică a vecinilor abatorului care au dus. în urmă cu două luni, la această decizie istorică, a cărei comunicare s-a făcut în această săptămână.
Hotărârea Curții de Apel Bacău a venit în urma unui lung șir de procese inițiate de vecinii abatorului, din cartierul Gherăiești, care acuză poluări și contaminări produse încă de acum mai bine de un deceniu, minimalizate și/sau mușamalizate de autorități. Mama unuia dintre reclamanți a murit în urma unei forme rare de cancer, care are printre factorii de risc și contaminările cu substanțe chimice.
Pentru a-i intimida, Agricola a deschis un proces de tip SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation), în care a solicitat despăgubiri inițiale de un milion de lei, pretenții reduse ulterior la ”doar” 100.000 de lei. Cazul a ajuns și pe agenda Comisiei Europene și a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a dus la amenzi date de Garda de Mediu, dosare penale (clasate) și acte controversate ale unor instituții publice.
Conform judecătorilo, autoritatea de mediu trebuia să dispună necesitatea de evaluare a impactului asupra mediului atât în ceea ce privește extinderea unității de abatorizare a Agricola din municipiul Bacău, cât și a modernizării instalațiilor și capacităților existente.
Contrar primei instanțe, Curtea de Apel Bacău a considerat că obligaţia parcurgerii procedurii de evaluare a impactului asupra mediului anterior actualizării AIM, rezultă din dispoziţiile Directivei 2010/75/UE, astfel cum au fost interpretate de CJUE în cauza C-626/22 şi care se aplică cu prioritate, conform art. 148 al. 2 cor. cu art. 20 al. 2 din Constituţie (prevalența normelor comunitare celor naționale, atunci când sunt în contradicție).
Astfel, prin această hotărâre CJUE a stabilit următoarele: Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării), citită în lumina articolului 191 TFUE, precum și a articolelor 35 și 37 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretată în sensul că statele membre sunt obligate să prevadă că evaluarea prealabilă a efectelor activității instalației în cauză atât asupra mediului, cât și asupra sănătății umane trebuie să facă parte integrantă din procedurile de acordare și de reexaminare a unei autorizații de exploatare a unei astfel de instalații în temeiul acestei directive
Conform directivei invocate, se arată că noțiunea de poluare vizează, printre altele introducerea în aer, în apă sau în sol a unor substanțe care pot avea efecte nocive atât asupra sănătății umane, cât și asupra calității mediului. ”Rezultă că, în scopul aplicării Directivei 2010/75, noțiunea menționată include atingerile aduse sau care pot fi aduse atât mediului, cât și sănătății umane”, subliniază Curtea de Apel.
Făcând trimitere la un caz din Italia, soluționat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), judecătorii arată că ”operatorul unei instalații care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75 trebuie să furnizeze printre altele, în cererea de autorizare, informațiile adecvate cu privire la emisiile provenite de la instalația sa și mai trebuie, pe toată perioada de exploatare a acestei instalații, să asigure respectarea obligațiilor sale fundamentale în temeiul acestei directive, precum și a măsurilor prevăzute în această privință, prin intermediul unei evaluări continue a efectelor
activităților instalației menționate atât asupra mediului, cât și asupra sănătății umane”.
De asemenea, statelor membre și autorităților lor competente le revine sarcina de a prevedea ca o asemenea evaluare să facă parte integrantă din procedurile de eliberare și de reexaminare a unei autorizații, se specifică în motivare.
În critica adusă hotărârii din primă instanță (pe care a casat-o), Curtea de Apel arată că Tribunalul Bacău nu a analizat concluzia CJUE în cazul invocat, ”făcând trimitere doar la aspecte ce nu au legătură cu problematica din prezenta cauză, precum necesitatea suspendării funcţionării activităţii instalaţiei în cazul în care au fost evidențiate pericole grave și semnificative pentru integritatea mediului și a sănătății umane”.
Instanța superioară a reținut și că prima instanță a omis că activitatea de exploatare a abatoarelor e prevăzută, la fel ca și în speța judecată de CJUE invocată, e prevăzută în Anexa 1 a Directivei 2010/75 ca activitate industrială cu potenţial poluant pentru care este necesară emiterea unei autorizaţii integrate de mediu. ”În plus, judecătorul fondului nu a observat că instalaţia de abatorizare din speţă este situată în municipiul Bacău, în apropierea zonei locuibile, similar combinatului siderurgic din cauza Ilva”, se specifică în motivare.
”Nu în ultimul rând, curtea observă că raţionamentul CJUE a avut la bază dispoziţiile general obligatorii ale Directivei nr. 2010/75 şi ale Tratatului UE, fiind vizaţi toţi operatorii de instalaţii potenţial poluante, indiferent de natura activităţii desfăşurate în concret. Or, aplicând cele statuate de CJUE în cauza pendinte, rezultă clar obligativitatea autorităţilor competente de a evalua efectele pe care le are funcţionarea instalaţiei de abatorizare modificate asupra mediului şi sănătăţii umane, anterior actualizării AIM”, subliniază judecătorii Curții de Apel.
”(…) În concluzie, faţă de toate aceste considerente, curtea apreciază ca fiind întemeiat motivul de recurs prevăzut de art. 488 al. 1 pct. 8 C.pr.civ., instanţa de fond făcând o greşită aplicare în speţă a normelor de drept material mai sus menţionate. Pe cale de consecinţă, se impune admiterea recursului şi casarea în parte a sentinţei recurate, în limita soluţiilor criticate”, se concluzionează în motivarea care poate fi citită, integral, mai jos.
Loading...
Reload document 
Open in new tab IMPORTANT. Proiectul de investigații de mediu Verde Curat, de pe România Curată, este singurul care adresează, în mod asumat și programatic, subiecte sensibile precum cel al anulării autorizației integrate de mediu a abatorului Agricola de la Bacău. Dacă vrei să nu ratezi investigațiile despre interesele din spatele distrugerilor și poluării apelor, pădurilor și aerului din România, abonează-te, acum, gratuit, la newsletter-ul săptămânal Verde Curat:
