Redacțiile Recorder, Rise Project și Libertatea au pierdut, în ultimul an și jumătate, procese cu cei despre care au scris, iar în unele cazuri, judecătorii au cerut chiar ștergerea articolelor care conțineau informații de interes public, scrie azi Libertatea în articolul Cum echipe de jurnalism de investigații, de la Recorder, Rise Project și Libertatea, au fost obligate de magistrați să șteargă articole.
Pe larg despre cazul pierdut de Libertatea puteți citi în articolul Judecătoria Sector 2 a admis o cerere împotriva ziariștilor, prin care Primăria Sectorului 4 contrazice întrebările și răspunsurile dintr-un interviu iar despre cazul Rise Project în articolul Justiția încearcă iar să rescrie istoria: RISE Project trebuie să șteargă articole despre Adrian Streinu-Cercel. De asemenea, România Curată a mai relatat cazul câștigat de Casa Jurnalistului într-un litigiu în care i se cerea ștergerea unui articol, dar și propria situație similară, în care a răsturnat o cerere de ștergere a unor articole abia în Apel, după ce instanța de fond o încuviințase.
Cazul Recorder este relatat pe larg de Libertatea în articolul citat mai sus:
Pe 20 noiembrie 2019, site-ul Recorder.ro a publicat investigația cu titlul: „București, orașul tuturor posibilităților: milioane de euro către o firmă de publicitate care vinde beton și alte contracte dubioase din bugetul Capitalei”.
Articolul trata subiectul unor firme despre care ziariștii au scris că nu aveau expertiza necesară pentru a derula contractele pe care le câștigaseră cu instituții din cadrul Primăriei Capitalei și, în plus, oferea detalii cu privire la oamenii aflați în spatele acestor societăți comerciale.
La câteva zile distanță, una dintre protagonistele articolului menționat, Ioana Octavia Croitoru, a acționat în judecată publicația, pe motiv că i s-ar fi lezat reputația. Același lucru l-a făcut și Ettore Cozzani, un alt personaj care apărea în articol, iar cele două cauze au fost în cele din urmă reunite într-un dosar care s-a judecat la Judecătoria Sector 1. La 10 iulie 2020, magistrații au dat și verdictul: daune morale de 25.000 de lei către Ioana Croitoru, respectiv 10.000 de lei către Ettore Cozzani și, pe lângă asta, obligarea jurnaliștilor să șteargă materialul de pe site. Sentința e în primă instanță, există cale de atac.
În Hotărârea 3776/2020, magistrații au explicat cum au ajuns să considere că materialul de la Recorder este o atingere adusă reputației celor doi reclamanți. Astfel, conform documentului, deși în articol nu se face referire la acuzații de natură penală, judecătorii consideră că anumite expresii ar fi indus ideea de corupție: „Cu privire la aceste afirmații, instanța constată că, deși într-adevăr în cuprinsul articolului nu se face nicio referire expresă cu privire la încălcarea legislației speciale în materia achizițiilor publice ori chiar în materie penală, prin utilizarea unor expresii precum: «Mari proiecte de infrastructură ale Capitalei au ajuns pe mâna unor firme fără nicio expertiză în domeniu», «contracte dubioase», «O rețea de firme interconectate într-un sistem de prieteni și interese comune a devenit abonată la contracte uriașe din bugetul Capitalei, fiind implicată în realizarea unor lucrări vitale pentru București, deși nu dețin niciun fel de expertiză», (…) «firme implicate în această rețea care primește milioane de euro de la municipalitatea bucureșteană», se induce, în mod evident, o atare idee.”
Magistrații mai notează și reacția publicului, preluând în cuprinsul hotărârii comentarii postate pe pagina de Facebook a site-ului ca să arate că ideile „induse” au prins la public. În sfârșit, tot în cuprinsul aceleiași hotărâri, judecătorii le dictează, practic, ziariștilor ce ar fi trebuit să scrie: o analiză în materie de achiziții publice. „Cu titlu prealabil, instanța constată că jurnaliștii nu au prezentat la modul general felul în care funcționează sistemul de atribuire de contracte publice, chestiune care ar fi presupus efectuarea unei analize a legislației în materie, cu evidențierea eventualelor dispoziții legale care, în opinia autorilor, ar fi fost problematice și care ar fi permis, astfel cum afirmă pârâtă, atribuirea de contracte, inclusiv cele de valoare foarte mare, unor societăți fără experiență în domeniul pentru care au fost încheiate”.
În sfârșit, judecătorii critică faptul că asociații firmelor despre care a scris Recorder au fost prezentați cu nume, prenume și fotografie, putând fi astfel ușor de identificat și opinează că răspunderea pentru cele scrise ar fi trebuit să revină autorităților contractante pe care jurnaliștii nu le-ar fi acuzat direct. „În articol se subliniază în mod repetat faptul că cei doi reclamanți ar coordona o «rețea de firme interconectate» care nu dețin niciun fel de expertiză. (…) instanța consideră că nu ar fi existat niciun motiv pentru care aceștia să fi fost aduși în prim-plan într-un asemenea subiect, întrucât chestiunea în discuție ar fi reprezentat cel mult o problemă de oportunitate a cheltuirii banilor publici, oportunitate «controlată» exclusiv de legiuitor (legea permițând participarea unor astfel de societăți la licitație) și de autoritățile contractante (acestea fiind cele care desemnează societatea câștigătoare), entități care, după cum s-a arătat, nu au fost criticate în niciun fel în materialul de presă.”
În acest proces, Asociația Active Watch, organizație care se ocupă cu protejarea drepturilor jurnaliștilor, a făcut o cerere de intervenție prin care contrazice, printre altele, prima instanță care a stabilit ștergerea articolului, arătând că o astfel de măsură contravine principiilor stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În cererea de intervenție depusă la dosar, Active Watch arată că interesul public nu se rezumă doar la chestiuni politice și că libertatea de expresie este un drept fundamental al presei. De asemenea, ei scriu că sentința nu ia în considerare rolul presei, de „câine de pază al democrației”. “Instanța de fond își depășește rolul, substituindu-se unui editor de presă”, arată organizația, citând o parte dintre recomandările de mai sus, date de instanță jurnaliștilor. De asemenea, în ce privește dreptul la viață privată al reclamanților, Active Watch arată că, prin rolurile pe care aceștia le dețineau în companiile pe care le conduceau – companii care câștigau contracte pe bani publici, intrau ei înșiși în sfera interesului public, devenind „figuri publice”.
Contactați de Libertatea, asociații Recorder nu au dorit să comenteze această speță.
Articolul pe care instanța îl vrea șters poate fi găsit în continuare pe site-ul Recorder: București, orașul tuturor posibilităților: milioane de euro către o firmă de publicitate care vinde beton și alte contracte dubioase din bugetul Capitalei
De asemenea, chiar și în cazul în care ar fi șters, articolul va putea fi găsit pe site-ul archive.org, la fel ca toate celelalte retrase voluntar sau sub presiuni de orice fel de către oricare publicație.
In sfarsit avem justitie in Romania. Pacat ca justitia nu e aplicata si marilor infractori. Justitia e puternica cu cei slabi si slaba cu cei puternici.
Articolul Recorder e o mizerie, așa cum sunt multe alte articole din așa-zisa presă românească. Articole pline de epitete și de penibil, care insunează că X ar fi corupt sau ar fi făcut ceva ilegal fără să ofere nicio dovadă. Doar că Recorder are o părere nașpa despre contractul respectiv.
Dacă ați citi puțină presă din alte țări, ați vedea că jurnaliștii de acolo nu fac nici insinuări, nici acuzații fără dovezi clare. Dacă nu-ți place un contract, treci mai departe. Nu înseamnă că e ilegal dacă Firea sau Nicușor oferă un contract firmei X.
Așa-zisa presă românească e plină de păreri, opinii, nimic concert. Unde e Rise Project care avea valize cu dovezi? Care urla că Dragnea e corupt, că-și ascunde banii, că fura? Vreo dovadă? Ar trebui inchis tot site-ul, pentru că așa se face cu un site de fake news. Dar daca e site-ul serviciilor secrete, nu pățește nimic. Tot așa cum a scris și despre Barna că e infractor. A prezentat vreo dovadă Rise? Zero. Au procurorii vreo dovadă? Zero.
«Ar trebui inchis tot site-ul, pentru că așa se face cu un site de fake news»
Ca în Rusia? Sau ca în China?
Consider comentariul dumneavoastra jignitor si neavenit in contextul in care raspunde disperarii justificate a unui cititor de a avea acces la o presa romaneasca profesionista.
Asta inseamna nu doar independenta ci si responsabila, documentata exhaustiv, care isi castiga banii transparent prin calitatea demonstratiei si impactul discursului.
Impartasesc din plin aceasta disperare si strang din dinti ocazional in fata superficialitatii unora pe Romania Curata din simplul motiv ca o mana de autori de pe la voi nu bat campii cu intentie si sunt deschisi catre critica si autoperfectionare.
Comentariile cititorilor chiar si critice trebuie sa va incurajeze sa va perfectionati analizele si scriitura. Daca nu va puteti asuma asta renuntati la jurnalism, iar odata cu voi multi dintre cititori vor renunta complet la limba romana.
P.S. N-ar fi rau daca de dragul sigurantei cititorilor v-ati muta pe domenii si servere de web straine si sigure, sa nu mai verific kill-switchul de fiecare data cand va deschid site-ul.
… disperarii de a NU avea acces la presa
Ca sa înțelegem opinia „comisionului” către băieții destepți – toate-s `n regulă. Continuați tot așa că chiar dacă mai sunt unii care „măcăne”, legea e de partea noastră.
Opinia dvs este clară, toată lumea este proastă și greșește numai dvs perfect, legiuitor. Așa se credeau si fariseii pe vremuri..
Mult timp pe la noi, orice contract dat pe cumetrii s-a răsfrânt până in prezent în calitatea vieții, o calitate care a devenit tot mai degradantă raportat la calitatea vieții occidentale care a reușit să se mențină la anumite standarde cu mult mai ridicate decât la noi.