Consiliul Economic și Social (CES) a avizat, astăzi, favorabil (cu observații) propunerea legislativă prin care se urmărește blocarea pretențiilor financiare uriașe solicitate în instanțele de judecată de către companiile imobiliare (în special grupul One Properties), dar și de către avocații altor proiecte cu impact major asupra mediului, atunci când legalitatea autorizațiilor pe care le dețin este contestată de societatea civilă.
Aceasta este prima etapă dintr-un proces legislativ care se anunță a fi lung și plin de obstacole, în condițiile în care atât dezvoltatorii imobiliari, cât și promotorii altor proiecte cu impact de mediu considerabil au lobby-ști redutabili în Parlament. Inițiativa aparține unui grup de parlamentari USR, dar are semnături și de la parlamentari PSD, PNL și UDMR.
În principiu, dacă propunerea legislativă ar fi adoptată, în cauzele în care e vizat un interes public legitim, judecătorii pot dispune ca fiecare parte să-și suporte propriile cheltuieli de judecată. De asemenea, mai arată propunerea legislativă, ”în toate cazurile, judecătorii se asigură că organizațiile neguvemamentale nu vor suporta cheltuieli de judecată disproporționate, de natură să afecteze activitatea acestora”.
La începutul anului, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România (APADOR-CH) și Asociația Declic au adresat o petiție ministrei Justiției, Alina Gorghiu, prin care îi solicitau asumarea unui astfel de proiect legislativ, în ideea că un proiect inițiat de Guvern ar fi avut șanse mai mari de a fi adoptat (și într-un timp mai scurt). Chiar dacă a fost semnată de peste 22.000 de cetățeni, petiția a fost ignorată de ministra Justiției și de către Guvern.
Demersul civic a venit în contextul în care Grupul One reușise să obțină dizolvarea, în Justiție, a Asociației Miliția Spirituală și a fost pe punctul de a obține o decizie similară și în cazul Asociației Salvați Bucureștiul, din cauza faptului că acestea n-au putut achita sumele uriașe acordate de instanțele de judecată pentru acoperirea onorariilor cheltuielilor avocaților companiei în câteva din procesele câștigate.
Tot la începutul acestui an, printr-o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), într-un caz legat de groapa de gunoi, din Pasul Mestecăniș, din județul Suceava, se arată că în litigiile de mediu, procedurile jurisdicționale nu trebuie să fie exagerat de costisitoare, pentru a garanta participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu. Procesele legate de contestarea legalității autorizațiilor de construire și a altor avize și acte necesare proiectelor imobiliare se încadrează și în problematica de mediu.
Articolul 9 alineatele (4) și (5) din Convenția privind accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 și aprobată în numele Comunității Europene prin Decizia 2005/370 a Consiliului, citit în lumina articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
trebuie interpretat în sensul că,
pentru a garanta respectarea cerinței ca procedurile jurisdicționale să nu fie exagerat de costisitoare, instanța chemată să se pronunțe cu privire la obligarea la plata cheltuielilor de judecată a unei părți care a căzut în pretenții într-un litigiu în materie de mediu trebuie să țină seama de ansamblul împrejurărilor cauzei, inclusiv de interesul acestei părți și de interesul general legat de protecția mediului.
Fragment din decizia CJUE
Citește pe România Curată:
