Publicăm mai jos dreptul la replică primit din partea Apelor Române și a Administrației Bazinale de Apă Siret. Chiar dacă documentul transmis nu menționează care ar fi articolul sau articolele publicate pe România Curată care ar fi vizat(e), iar în titlul mesajului se menționează ”drept la replică”, în mesajul electronic se face referire la un ”punct de vedere” și în document titlul este ”comunicat de presă”, am decis publicarea acestuia.
Respingem, însă, ideea că investigațiile jurnalistice, analiza documentelor oficiale și punctele de vedere și comentariile unor experți în biodiversitate, prezentarea și comentarea acțiunilor executive și legislative ori solicitările de informații despre un subiect de larg interes public are reprezenta ”comentarii doctrinare, etichetări simplificatoare și poziționări radicale”. Cum nu se face referire expresă la vreun articol de pe România Curată, iar titlul documentului este ”comunicat de presă”, nu putem specula la ce se referă această mențiune din punctul de vedere care ne-a fost transmis. La final, inserăm și câteva articole publicate pe România Curată pe subiectul proiectului de la Vârfu Câmpului, care afectează rezervația Zamostea Lunca. Vom continua să investigăm și să monitorizăm proiectul, cu atât mai mult cu cât, după cum rezultă din documentul transmis, acesta va fi revizuit și vor fi analizate și alternativele prezentate pe România Curată (România Curată).
***
Comunicat de presă
Administrația Națională „Apele Române” și Administrația Bazinală de Apă Siret constată că proiectul Vârfu Câmpului este invocat tot mai frecvent în comentarii doctrinare, etichetări simplificatoare și poziționări radicale. O astfel de abordare nu poate substitui nici analiza tehnică, nici procedurile legale și nici răspunderea publică pe care o presupune un proiect hidrotehnic de asemenea importanță.
Este inexactă afirmația potrivit căreia statul ar încerca să continue, în mod mecanic, un proiect rămas neschimbat în forma sa istorică. Dimpotrivă, evoluția documentației tehnice arată că proiectul a fost modificat în timp. Dacă forma inițială, aprobată în 1989, prevedea un volum total de 48 mil. m³, un volum util de 44 mil. m³ și un debit maxim derivat de 15 m³/s, ulterior parametrii au fost reconsiderați, iar în reactualizarea studiului de fezabilitate din 2017 proiectul apare deja într-o configurație diferită, cu 17 mil. m³, 7 m³/s debit maxim derivat, 0,50 m³/s debit asigurat pentru alimentarea cu apă, NNR 281 mdMB și NAE 283,97 mdMB. Cu alte cuvinte, Vârfu Câmpului nu este un proiect neschimbat, ci unul care a trecut deja prin corecții și reduceri succesive.
La fel de important este faptul că problema reală nu poate fi redusă la o opoziție de tip „baraj vechi versus natură”, ci privește amprenta acumulării și dificultatea continuării lucrărilor în zona sensibilă a malului drept. Tocmai de aceea, soluția finală care va fi analizată în perioada imediat următoare va ține seama în mod explicit de Zamostea. Zona Zamostea nu va fi tratată ca un element exterior proiectului, ci ca unul dintre factorii determinanți ai reproiectării, ai regulilor de exploatare și ai soluției finale. Cu alte cuvinte, proiectul nu va fi continuat ignorând această constrângere, ci numai prin integrarea ei în noua configurație tehnică și procedurală.
Poziția Administrației Naționale „Apele Române” și a Administrației Bazinale de Apă Siret este, prin urmare, clară: Vârfu Câmpului nu merge mai departe prin inerție administrativă și nu va fi susținut ca o simplă relicvă tehnică. Proiectul intră într-o etapă de reconsiderare a folosințelor, de reproiectare a soluției și de continuare a procedurilor pe baza proiectului real, actualizat. Acest demers presupune reanalizarea funcției dominante a investiției, revizuirea parametrilor de exploatare, a raportului dintre volumul permanent și volumul de atenuare, a regulilor de funcționare a derivației Siret–Jijia, precum și actualizarea modelării hidrologice, hidraulice, topobatimetrice și ecologice.
Curbele caracteristice ale acumulării confirmă faptul că variațiile de cotă determină diferențe importante de volum, motiv pentru care analiza trebuie orientată nu către formule radicale, ci către identificarea cotei și a regimului optim de exploatare, inclusiv în ipoteza unei exploatări la niveluri inferioare celor avute în vedere anterior. Obiectivul este ca soluția finală să fie fezabilă din punct de vedere tehnic, compatibilă cu cerințele de mediu și sustenabilă procedural.
Administrația Națională „Apele Române” și Administrația Bazinală de Apă Siret vor analiza inclusiv alternativele invocate public, inclusiv propunerile privind decolmatarea acumulărilor Bucecea și Rogojești. Aceste propuneri nu vor fi tratate nici ca tabu, nici ca soluții prestabilite, ci exact cum este firesc: ca ipoteze tehnice supuse acelorași teste de legalitate, impact asupra mediului, cost, exploatare și eficiență.
Comentariile strict doctrinare nu își au locul într-o dezbatere privind siguranța alimentării cu apă, protecția mediului și conformarea juridică a unui proiect hidrotehnic complex. Administrația Națională „Apele Române” și Administrația Bazinală de Apă Siret nu vor răspunde provocărilor partizane și nu va participa la radicalizarea verbală a acestui subiect. Va răspunde prin ceea ce contează: documentație, reproiectare, analiză comparativă și respectarea integrală a legii.
În concluzie, Vârfu Câmpului nu merge mai departe nici ca baraj „de terminat cu orice preț”, nici ca temă de propagandă pentru diverse tabere. Proiectul poate merge mai departe numai ca investiție reanalizată, cu folosințe reconsiderate, reproiectată și reevaluată procedural, în raport cu interesul public real și cu constrângerile pe care zona Zamostea le impune în mod legitim și inevitabil. Aceasta este singura abordare serioasă, responsabilă și compatibilă cu obligațiile unei instituții publice.
Din articolele publicate pe România Curată pe acest subiect:
Pe România Curată și în newsletter-ul Verde Curat poți citi investigațiile de mediu pe care restul presei le ocolește. Abonează-te, acum, gratuit, la Verde Curat:
