Lucrările de golire a lacului Vidraru, pentru lucrări de mentenanță, au dat naștere mai multor teorii ale conspirației (foto: Facebook/AUR). Seceta și schimbarea regimului hidrologic sunt, însă, realități care au avut efecte dramatice pentru producția de energie a României.
Producția de energie hidro a Hidroelectrica a scăzut cu 15% în anul 2025, comparativ cu anul 2024, se arată în Raportul de activitate al companiei, prezentat în cadrul Adunării Generale a Acționarilor, desfășurată la sfârșitul săptămânii trecute. Scăderea vine în contextul în care anul 2024 înregistrase deja o scădere de 21% a producției de energie hidro, comparativ cu anul 2023.
Cumulat, în doi ani, Hidroelectrica a înregistrat o prăbușire a producției de energie hidro de 32,8%, practic cu o treime. De la 17.639 GWh produși în 2023, a coborât la 13.864 GWh în 2024 și a ajuns la un minim istoric de 11.847 GWh în 2025, se arată în Raportul de activitate.
Evoluția producției de energie hidro a Hidroelectrica, între anii 2023 și 2025. Sursa: Raportul de activitate al Hidroelectrica pentru anul 2025
Diminuarea dramatică a producției hidroenergetice, pe fondul condițiilor nefavorabile, vine să infirme afirmațiile făcute, chiar săptămâna trecută, în Comisia pentru Industrii și servicii a Camerei Deputaților, de către reprezentanți ai tuturor partidelor politice, potrivit cărora creșterea marginală pe care ar aduce-o mai multe proiecte cu capacitate instalată minoră, dar cu costuri investiționale și de mediu uriașe, ar garanta ”siguranța energetică națională”.
În condițiile schimbărilor climatice, specialiștii în hidroenergie au avertizat – situația care, din păcate, s-a confirmat în ultimii doi ani – că nici măcar acea creștere marginală (de 1-2%) nu se va realiza, iar pretenția că aceste proiecte mici (ca și capacitate de producție) ar asigura energie în bandă este fără acoperire.
Anul 2025 a fost ”marcat de o reducere accentuată a producției (de energie hidro – n.a.), pe fondul condițiilor hidrologice nefavorabile, respectiv o perioadă de secetă severă”, se arată în Raportul de activitate al Hidroelectrica, care evidențiază scăderea drastică a debitului mediu al Dunării (pe care sunt amplasate complexele Porțile de Fier I și II, principala sursă de producție a Hidroelectrica).
Cauzele scăderii producției hidroenergetice. Sursa: Raportul de activitate pe 2025 al Hidroelectrica
Fără apă nu ai ”bandă”
În condițiile în care debitul Dunării și capacitatea de producție a Porților de Fier sunt afectate atât de dur, proiecte de lacuri de acumulare mici sau chiar fără lacuri de acumulare (precum Surduc – Siriu sau Bumbești – Livezeni) nu au cum să asigure ”energie în bandă”.
”Energia de vârf este energia injectată în rețea pentru a acoperi perioadele de consum maxim (vârfurile de sarcină de dimineață și seară). Aceasta este furnizată de surse cu timp de pornire rapid și flexibilitate mare, precum hidrocentralele cu acumulare (baraje mari) și centralele pe gaze naturale (cicluri combinate sau turbine cu gaze)”, a explicat pentru România Curată și newsletter-ul de mediu Verde Curat, lectorul universitar Cornel Ilinca, specialist în hidroenergie, după dezbaterea din Parlament, pe marginea legii care ar urma să declare proiectele din arii naturale protejate ca fiind ”de siguranță națională”.
Aceasta a mai arătat că energia în bandă este energia livrată constant în sistemul energetic la un nivel de putere stabil, fiind produsă de centralele nuclearelectrice și termoelectrice. Ca să asigure energie în bandă, hidrocentralele fără lacuri de acumulare mari trebuie să aibă un debit constant, ceea ce e puțin predictibil în condiții de regim hidrologic variabil (fie secetă, fie viituri, când centralele sunt oprite, pentru a nu fi afectate turbinele).
Citește, pe România Curată, controversele din jurul proiectului Surduc – Siriu
Investiții timide în fotovoltaic flotant și stocare
Cornel Ilinca a arătat care ar fi, de fapt, soluția corectă”. ”O tendință majoră și sustenabilă în România o reprezintă integrarea sistemelor de stocare a energiei în baterii (BESS) în cadrul parcurilor fotovoltaice și eoliene. Acestea transformă energia intermitentă (neasigurată) în energie capabilă să acopere vârful de sarcină și să furnizeze servicii de echilibrare a rețelei. Această soluție este ecologică în comparație cu unele proiecte hidroenergetice aflate în derulare, a căror viabilitate este contestată din motive ecologice și din cauza soluțiilor tehnice învechite. Multe dintre aceste amenajări hidroenergetice, deși se află într-un grad avansat de execuție, nu mai sunt rentabile economic și nu sunt adaptate noilor realități ale schimbărilor climatice (precum seceta prelungită care scade debitul asigurat)”, a subliniat Cornel Ilinca.
În comunicarea publică, reprezentanții Hidroelectrica au insistat pe faptul că anul 2025 a fost unul record din punct de vedere investițional. Cu toate acestea, doar 121 de milioane de lei (aproximativ 24 de milioane de euro) au fost investiți în energie fotovoltaică și capacități de stocare de energie. Potrivit presei de business, în proiectele pretins finalizate în proporție ”de peste 90%” (cele contestate de societatea civilă și de specialiști), ar mai urma să fie cheltuiți alte 350 milioane de euro. Adică de aproape 15 ori mai mult decât investițiile Hidroelectrica din 2025 în fotovoltaic și stocare de energie, fără a avea distrugeri de mediu comparabile! Asta în condițiile în care fotovoltaicul flotant (instalarea de panouri solare pe rezervoarele de apă deja existente) reprezintă un avantaj competitiv pentru Hidroelectrica, care deține asemenea rezervoare și infrastructura de conectare la rețea, iar efectele pentru mediu sunt benefice (reduc evaporarea și dezvoltarea algelor).
Conform raportului de activitate, din cei 121 de milioane de lei investiți (sumele nu sunt defalcate pe fiecare proiect în parte) există doar un singur proiect (pilot) într-un sistem flotant cu panouri solare, care ar urma să aibă o putere instalată de 10 MW. Alte proiecte au putere instalată de 45,94 MW, respectiv 8,9 MW. Capacitățile de stocare sunt de 328 MW. Comparativ, doar unul din proiectele controversate, cel de la Pașcani, presupune o investiție de 60 de milioane de euro (30 milioane de lei), pentru o putere instalată de 9 MW.
Investiții Hidroelectrica 2025. Sursa: Raportul de activitate pe anul 2025
Majoritatea presei a prezentat din Raportul de activitate al Hidroelectrica pe anul 2025, prezentat, sâmbătă, la Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) doar părțile legate de investițiile făcute de Hidroelectrica, fără a adresa și structura lor, respectiv dividendele distribuite către acționari (inclusiv către bugetul public), ignorând recordul negativ stabilit la producția de hidroenergie și ce ne spune asta despre investițiile reale care trebuie făcute pentru a avea, într-adevăr siguranță energetică națională.
Nu e pentru prima dată când România Curată și Verde Curat îți oferă informațiile, investigațiile și analizele de mediu pe care restul presei le ignoră. Dacă vrei să nu le ratezi, abonează-te, acum, gratuit, la newsletter-ul Verde Curat:
Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe
De câțiva ani nu debitul Dunării este problema, ci starea jalnică a hidro-agregatelor generatoare de curent care acum au probleme tehnice in funcționare de la Porțile de Fier.
Pe lângă faptul că multe generatoare se „screm” să producă energie mult sub capacitatea lor, unul din agregate este in stare de CONSERVA-re de peste 12 ani!
Ei vor noi baraje in condițiile in care nu sunt capabili să întrețină și să repare pe cele vechi care au avut performante superioare nete și certe.
Porțile de Fier sunt cel mai grăitor exemplu de impostura a băieților „deștepți” din energie.
La drept vorbind, o buna parte din “recordul negativ hidro” e (si) din cauza ca vreo cateva hidrocentrale nu au fonctionat DELOC cateva luni (Vidraru, Paltinu…) din cauza ca s-au golit lacurile de acumulare pentru diverse lucrari ;)
Are dreptate si tempor1k!
La urma-urmelor, ne-am putea descurca foarte bine cu ce avem, daca s-ar face o mentenanta si retehnologizare ca lumea, nu cu “baietii destepti” >: