Ultimele zile ale anului trecut au adus o premieră: condamnarea unui fost șef din Garda Forestieră Suceava, Aurel Dumitriu, pentru luare de mită. Prin decizia Tribunalului Suceava, din 29 decembrie 2022 (care a trecut neobservată în presă, cu excepția unor publicații locale), au mai fost condamnați, în același dosar, un polițist (tot pentru luare de mită) și doi afaceriști locali, pentru dare de mită. Pe perioada desfășurării procesului, fostul director din Garda Forestieră Suceava și-a deschis un blog prin care oferea consultanță cu privire la aplicarea legislației silvice, îi califica drept ”teroriști ecologici inconștienți” pe activiștii de mediu și critica retragerea certificatelor de atestare forestieră pentru firmele de exploatare care distrug pădurea sau dau șpagă! Deși suspendat, pe site-ul Gărzii Forestiere Suceava, Dumitriu apare, în continuare, ca mâna dreaptă a inspectorului șef Mihai Gășpărel.
Aurel Dumitriu, fost șef al Serviciului Controlul Aplicării Regimului Silvic din cadrul Gărzii Forestiere Suceava și fost director al Direcției de Control al Regimului Silvic și Cinegetic la Garda Forestieră Suceava (vreme de peste 15 ani), a fost condamnat la 3 ani de închisoare (cu executare) pentru luare de mită. O pedeapsă similară a primit și Gheorghe Demian, ofiţer de poliţie judiciară în cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Mituitorii, Alin Boșutar și Ionela Drelciuc, fostă Chiforec, afaceriști în domeniul exploatării lemnului, au primit câte 2 ani de închisoare pentru dare de mită. Cum Alin Boșutar mai avea o condamnare penală, cu suspendarea executării pedepsei, de 3 ani de închisoare (pentru contrabandă), pedepsele au fost contopite, la pedeapsa mai mare fiind adăugat un spor de 8 luni, rezultând o pedeapsă de 3 ani și 8 luni de închisoare, cu executare. Decizia Tribunalului Suceava nu este definitivă, putând fi atacată cu apel.
De menționat, totuși, că, în Dosarul Cheresteaua 1 (despre care am relatat, pe larg, aici), șeful clanului ”Brânză”, membrii familiei sale și complici, responsabili pentru tăieri ilegale masive de păduri în Munții Făgăraș, pedepsele de la apel au fost mai mari decât în primă instanță, ajungând până la 10 ani. În același timp, aceștia au scăpat de unele acuzații, din cauza intervenirii prescripției și amnistiei. Acest lucru s-a întâmplat și în cazul dosarului de la Suceava, fostul șef din Garda Forestieră și polițistul judiciar, beneficiind de prescripția legată de săvârșirea infracțiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.
Citește și: SUPER-VESTE: 10 ani de pușcărie pentru unul din șefii Mafiei Pădurilor, în dosarul ”Cheresteaua 1”! Sentința e definitivă!
Faptele, conform DNA
Potrivit procurorilor DNA, în ianuarie 2016, Aurel Dumitriu și Gheorghe Damian ar fi primit câte 1.500 de lei din partea celor doi afaceriști (3.000 de lei, în total), pentru că i-au anunțat de efectuarea unui control la punctele lor de lucru, iar, ulterior, au efectuat respectivul control în mod superficial.
„În data de 25 ianuarie 2016, inculpatul Damian Gheorghe, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară în cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, ar fi anunţat reprezentanţii unei societăţi comerciale (inculpaţi în prezenta cauză) despre controlul pe care urma să-l efectueze a doua zi la sediul firmei pe care aceştia o administrau şi care avea ca obiect prevenirea exploatării, circulaţiei, prelucrării şi comercializării ilegale a materialului lemnos. Ca urmare a acestui demers, în aceeaşi zi, din dispoziţia unuia dintre administratori, ar fi fost mutată de la sediul societăţii o cantitate de masă lemnoasă fără acte de provenienţă legală (aproximativ 88 mc), pentru a nu fi descoperită cu prilejul controlului ce urma a fi efectuat în ziua următoare” (…)
A doua zi, pe 26 ianuarie 2016, la firma respectivă s-au prezentat Gheorghe Damian şi Aurel Dumitriu, dar rezultatul controlului a fost unul previzibil. „După efectuarea controlului respectiv, executat într-un mod superficial, inculpaţii Damian Gheorghe şi Dumitriu Aurel ar fi primit de la aceiaşi oameni de afaceri suma de 3.000 de lei (câte 1.500 lei de fiecare). În cauză, s-a dispus indisponibilizarea şi instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumelor de câte 1.500 lei, puse la dispoziţia organului de urmărire penală de către inculpaţii Damian Gheorghe şi Dumitriu Aurel”.
Fragmente din comunicatul DNA, după finalizarea rechizitoriului (sursa aici)
DNA i-a trimis în judecată pe cei patru inculpați în vara anului 2019, procesul trecând prin numeroase termene (contestații, amânări la solicitarea avocaților, recuzarea unor judecători, amânări ale pronunțării de către instanță), sentința din primă instanță venind pe 29 decembrie 2022.
Coruptul oferă consultanță pe legislația silvică!
La data trimiterii în judecată, Aurel Dumitriu (foto, sursa aici) a fost suspendat din funcția de director din cadrul Gărzii Forestiere Suceava. În acel moment, el ocupa funcția de director al Direcției de Control al Regimului Silvic și Cinegetic la Garda Forestieră Suceava. Potrivit unui CV publicat pe blogul personal, Dumitriu a lucrat în domeniul silvic între 1981 și 2000, la Ocoalele Silvice Pașcani, Adâncata și Dolhasca (fiind inclusiv șef de district silvic), ulterior trecând în zona de control, unde a fost șef al Serviciului Controlul Aplicării Regimului Silvic (2001-2005 și 2007-2017) și director al Direcției Control (după 2017 până la trimiterea în judecată).
De altfel blogul pe care am găsit CV-ul lui (regimsilvic.ro) a fost lansat de Aurel Dumitriu după trimiterea în judecată. De acolo aflăm că, începând cu 2020, Dumitriu a început să ofere consultanță privată legată de aplicarea regimului silvic (nota bene: o problemă majoră sistematică nerezolvată a Gărzii Forestiere, care permite, inclusiv pentru consilierii/inspectorii ne-suspendați, să ofere consultanță unor firme de exploatare pe care pot ajunge să le controleze, situație de incompatibilitate la fel de gravă ca cea în care membri ai familiilor consilierilor/ inspectorilor Gărzii Forestiere – soț/soție, copii, părinți – pot desfășura afaceri în domeniul exploatării silvice – n.a. M.G.).
Încă din secțiunea ”despre” a blogului, Aurel Dumitriu îi atacă pe activiștii de mediu, pe care îi numește ”teroriști ecologici inconștienți”. ”Cred că o mai bună cunoaștere a legislației de către cei care trebuie să o respecte (dar nu îi exclud pe cei care trebuie să verifice aplicarea ei!), va contribui la reducerea infracționalității silvice și va reduce masa teroriștilor ecologici inconștienți (s.a.)”, scrie Dumitriu, care își motivează demersul astfel: ”mi-am propus să prezint idei de îmbunătățire a legislației (s.a.), pe care să le discutăm și rafinăm împreună, convins fiind că autoritatea are nevoie de astfel de propuneri, argumentate de pregătire și practică”.
”S-a dezvoltat astfel un terorism ecologic, cu mari manipulatori din umbră și o mare masă de manipulați de diferite grade și intenții, vehiculând cifre apocaliptice și ignorând realități evidente, porniți să denigreze total personalul silvic în sprijinul unor interese proprii.”
”argument” pentru inițierea blogului regimsilvic.ro, de către șpăgarul Aurel Dumitriu
Dar, cum își propune Aurel Dumitriu să îmbunătățească legislația silvică? Aflăm dintr-un alt articol de pe bloc, prin care critică instituirea cazierului judiciar pentru firmele de exploatare a lemnului, respectiv retragerea certificatului de atestare pentru dare de mită și/sau nerespectarea regimului de exploatare, având ca efect distrugeri ale pădurii (!!!).
Referindu-se la Ordinul de Ministru (OM) nr. 838/2021, care modifică OM 1106/2018 privind Comisia de atestare pentru activitatea de exploatare forestieră, Dumitriu consideră ”surprinzătoare” (!) sancționarea cu pierderea dreptului de exploatare pentru fapte de corupție (nota bene: dare de mită!) ori pentru alte încălcări ale legislației silvice subsecvente. ”Surpriza începe din articolul 12, literele h) și h1) în care se condiționează eliberarea Certificatului de atestare de existența unui cazier judiciar din care să rezulte că administratorul sau operatorul economic nu a fost condamnat pentru fapte privind încălcarea regimului silvic sau pentru fapte de corupție! Deci, dacă ai fost prins dând șpagă la doctor sau profesor, poți face orice meserie, mai puțin exploatarea pădurilor. Ca la funcționarii publici!
Lovitura vine la art. 21, privind condițiile în care se retrage Certificatul de atestare pentru exploatare forestieră. Se păstrează speța în care există un raport de control aprobat, prin care agentul constatator propune retragerea Acordului pentru încălcarea regimului silvic, fără a specifica categoria încălcării. Zece metri de drumuri de tractor neautorizate, cioate înalte, cioate necojite, neprotejarea arborilor limitrofi drumurilor. Pe care din aceste abateri nu le găsim în partida dumneavoastră? Dacă nu contestați actul de control în termen de 30 de zile de la data comunicării, vă puteți trezi fără Certificat de atestare”, scrie Andrei Dumitriu (sublinierile îmi aparțin).
Așadar, șeful (suspendat) din Garda Forestieră Suceava, judecat pentru luare de mită (între timp condamnat în primă instanță) consideră ”surprinzătoare” sancțiunea de interzicerea în pădure a firmelor care dau mită (șpagă) inspectorilor Gărzilor Forestiere și/sau polițiștilor judiciari ori a celor care distrug pădurile în timpul exploatărilor!
De ce nu sunt impuse criterii de integritate și incompatibilități pentru membrii Gărzilor Forestiere?
Mă rog, nu e, totuși, surprinzătoare o asemenea opinie din partea unui șef al Gărzii Forestiere Suceava, ținând cont că județul Suceava e un epicentru al tăierilor ilegale, că membri ai familiilor angajaților Gărzii Forestiere Suceava au afaceri de exploatare forestieră (care îi mai și atacă pe activiștii de mediu!), că după agresarea unor activiști de mediu și jurnaliști de investigație (a se vedea cazul Tiberiu Boșutar/ Mihai Dragolea/Radu Constantin Mocanu) în pădurile din Suceava, primul control al Gărzii n-a găsit nicio tăiere ilegală în zona agresiunii, fiind nevoie de o altă investigație a jurnaliștilor și activiștilor pentru a demonstra contrariul, ori că cei doi afaceriști condamnați pentru dare de mită sunt originari din Moldovița (localitatea pe care implicarea lui Tiberiu Boșutar și investigațiile Recorder o arată ca fiind un ”rai” al rețelelor de tăieri ilegale de lemn).

Pe site-ul Gărzii Forestiere Suceava, Aurel Dumitriu apare, în continuare, ca director al Direcției de Control, practic, mâna dreaptă a inspectorului șef Mihai Gășpărel
Surprinzătoare rămâne, însă, incapacitatea Guvernului și a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (a tuturor celor care s-au succedat din 2015 încoace, de când s-au înființat gărzile forestiere în locul fostelor ITRSV-uri) de a institui incompatibilități și criterii de integritate pentru consilierii și angajații Gărzilor Forestiere. Nici măcar atunci când sunt puși în fața evidențelor și a unor astfel de cazuri, în care un șpăgar corupt (la propriu!) consiliază firme de exploatare forestieră și susține (public) ne-sancționarea drastică a mitei! Dar asupra cauzelor acestei incapacități voi reveni.
***
Deoarece capii politicii si securitatii romanesti au mafiotizat societatea, este necesara organizarea unor structuri judiciare, si nu numai, cu ierarhii interne cat mai reduse si simpliste pentru a intari independenta, inegritatea si competenta profesionala a functionarilor publici cu atributii de control (politisti, comisari ai garzii financiare, personalul Curtii de Conturi sau din alte institutii) si a justitiarilor (procurori si judecatori), pecum si in vederea diminuarii riscurilor de mare si mica coruptie fiind necesara o abordare noua a statutului lor profesional. In acest sens identitatea sau datele de stare civila ale acestora categorii mentionate nu trebuie aduse la cunostinta publica. Relationarea publica pentru exercitarea atributiilor de serviciu sa se faca in baza unor coduri cifrate, purtate la vedere inscriptionate pe legitimatii, si care pot fi schimbate periodic in functie de unele necesitati obiective sau operative. Intocmirea documentelor procedurale de constatare si urmarire penala de catre aceste categorii de functionari si justitiari trebuie facuta de asemenea in baza codurilor cifrate. Astfel se va realiza atat protejarea personalului implicat in cauza cat si o diminuare considerabila a vulnerabilitatilor si a riscurilor la coruptiei; – Sisitemul judiciar romanesc se poate eficientiza, prin infaptuirea justitiei cu obiectivitate si celeritate precum si cu cheltuieli minime, copind modelul Sistemului de Justitie CANADIAN, a Tribunalului Electronic, bazat pe stiinta ciberneticii judiciare. Completul de judecata este format dintr-un IT-ist sau cibernetician, un jurist si un calculator cu softul adecvat.