Într-o ieșire împotriva societății civile, prefectul de Mureș, Ciprian Dobre, se laudă că nu vor tăia mii de arbori din parcul național, ci ”doar” sute.
Întâi, ca o paranteză, trebuie să remarc că ieșirea prefectului confirmă ceea ce am scris în trecut, că scopul insistențelor pe cele 9 proiecte hidroenergetice nerentabile din Ordonanța Ecocidelor este alimentarea manipulării împotriva societății civile.
Sute sau mii de copaci tăiați ilegal, tot infracțiune e!
Politrucii au, prin definiție, ca principal inamic societatea civilă, care le deconspiră impostura și abuzurile. Așa că este ”normal” să profite de orice pretext pentru a demoniza societatea civilă. Altfel, proiectele în cauză, chiar dacă facem abstracție de impactul de mediu, înseamnă doar bani publici aruncați și energie pierdută. Cu acei bani se poate produce energie mult mai ieftin, mai repede și mai mult.
Juridic, ieșirea prefectului nu are sens, pentru că, indiferent dacă este vorba de sute de arbori tăiați ilegal sau de mii de arbori, tot despre aceeași infracțiune din OUG 57/2007 vorbim:
”Articolul 52
(1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă penală de la 30.000 lei la 60.000 lei săvârșirea următoarelor fapte:a) scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, cu excepția celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, pentru alte obiective decât cele prevăzute la art. 27 alin. (1);”
Nu se poate invoca excepția cu zona de dezvoltare durabilă, pentru că Parcul Național Călimani nu are zonă de dezvoltare durabilă. Mai mult, prefectul vrea defrișare inclusiv în zona de protecție integrală a parcului național.
Domnul prefect nu pare să aibă scuze în promovarea unei infracțiuni, găsim în CV-ul lui că a efectuat studii la Facultatea de Drept din cadrul Universității Ecologice “Dimitrie Cantemir” Târgu-Mureş (în timp ce era mecanic la Azomureș).
Nu ONG-urile mint, ci prefectul
Nu am înțeles ce caută Instituția Prefectului în acest demers pentru mutilarea ariilor naturale protejate, nu cred că Instituția Prefectului are vreo competență în acest domeniu, nu cred că are biologi sau măcar ecologi angajați. Chiar și la Agenția pentru Protecția Mediului Mureș avem un inginer angajat ca ”expert biodiversitate”.
Prefectul acuză ONG-urile că mint, când în realitate el minte: ”În plus, aceștia nu au participat la nicio dezbatere publică unde au fost prezentate studiile oficiale privind toate aceste aspecte”. a declarat acesta.
La dezbaterile publice pe procedura de evaluare de mediu este mai bine să trimiți observații în scris, pentru că verba volant, scripta manent. O scrisoare de 14 pagini a fost trimisă în cadrul consultării de către nu mai puțin de 23 de ONG-uri de mediu!
Este mediatizat faptul că, chiar și fizic, ONG-urile au participat la ședința de dezbatere publică de la Răstolița, prin avocatul de la Bankwatch, domnul Alexandru Bajdechi.
Prezentarea studiilor la ședință are valoare zero, este vorba de peste 1.000 de pagini, un totum revolutum cu siguranță premeditat, și ele se verifică prin descărcare de pe site-ul APM, nu la o scurtă ședință. Chiar și existența acestor studii este ilegală, pentru că nu se mai poate face evaluarea impactului după ce au avut loc lucrări ilegale.
Impactul nu se reduce la defrișare
Impactul ”barajului zombi” asupra parcului național este infinit mai mare decât defrișarea unei suprafețe acoperite cu sute de arbori. Cercetătorii au constatat că impactul unui așa-zis lac de acumulare asupra habitatelor terestre se întinde pe o arie mult mai mare decât cea distrusă direct de proiectul hidroenergetic.
”Impactul cumulat al energiei regenerabile asupra biodiversității – care poate ajunge mult dincolo de lacurile de acumulare – este de obicei trecut cu vederea sau puternic subestimat.”
Aceasta în ceea ce privește impactul asupra habitatelor terestre, dar la cele acvatice este mult mai grav. Nu doar că nu are ce să caute lacul de acumulare pe teritoriul parcului, dar chiar și un baraj situat la 600 de kilometri aval de parcul național ar fi ilegal, dacă blochează migrația speciilor protejate de pești. Avem și o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene în acest sens.
Avem în zona amenințată, ca specie potamodromă (care migrează dintr-un râu în altul – n.r.), lostrița, iar barajul ilegal de la Răstolița înseamnă blocarea parcursului lostrițelor din Mureș spre parcul național, spre Pârâul Mijlociu.
Mai pe înțelesul domnului prefect, nu contează atât de mult unde este proiectul localizat cât contează ce impact are asupra parcului național. Dacă tragi cu tunul în Muzeul de Artă nu poți să spui că muzeul nu este afectat, pentru că tunul este în afara muzeului.
Defrișatul, interzis în zona de protecție integrală a parcurilor naționale
Calcularea procentului din parc distrus este absolut tendențioasă. Parcurile naționale nu sunt situri Natura 2000, în cazul lor nu vorbim de impact semnificativ sau nu, ci de interdicția impactului. În OUG 57/2007 scrie suficient de clar ce activități sunt permise, de exemplu, în zona de protecție integrală a parcului:
a) științifice și educative;
b) activități de ecoturism care nu necesită realizarea de construcții-investiții;
c) utilizarea rațională a pajiștilor pentru cosit și/sau pășunat numai cu animale domestice, proprietatea membrilor comunităților care dețin pășuni sau care dețin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislația națională în vigoare, pe suprafețele, în perioadele și cu speciile și efectivele avizate de administrația parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și speciile de floră și faună prezente;
d) localizarea și stingerea operativă a incendiilor;
f) intervențiile în scopul reconstrucției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, și aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor;
g) acțiunile de înlăturare a efectelor unor calamități, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor. În cazul în care calamitățile afectează suprafețe de pădure, acțiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administrației, în baza hotărârii consiliului științific, și cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor;
h) acțiunile de prevenire a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, și acțiunile de monitorizare a acestora;
i) acțiunile de combatere a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulțire, cu avizul administrației, în baza hotărârii consiliului științific, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor.”
Greu de închipuit unde a găsit domnul prefect, în lista de mai sus, defrișările pentru acumulări de apă antropice.
Dezbateri doar în patru sate, când impactul e național!
Revenind la povestea cu dezbaterile, ONG-urile nici nu erau obligate să participe, fiind niște dezbateri ilegale, subsecvente unei decizii a etapei de evaluare inițială ilegală, în care proiectul a fost încadrat greșit la litera c, în loc de litera b.
”b) respingerea justificată a solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectele amplasate în zone cu restricții de construire stabilite prin legislația din domeniul protecției mediului și/sau gospodăririi apelor, cu precizarea neconformităților constatate și/sau a actelor normative incidente ale căror prevederi nu sunt respectate, conform modelului din anexa nr. 5.C;”
Dacă nu ar fi fost atât de palpabilă amenințarea unor abuzuri și mai mari, era de preferat boicotarea acestora. Ședințele de dezbatere au încălcat și Convenția de la Aarhus, pentru că a fost identificat greșit publicul țintă. Din moment ce se dorește mutilarea a nu mai puțin de patru arii naturale protejate de interes național, trebuia să avem o ședință în București. Din moment ce debitele pulsatorii care vor devasta ecologic Mureșul vor fi sensibil resimțite în orașul Reghin, trebuia să se facă o dezbatere și în Reghin.
O problemă de gravitate mondială (sunt mutilate și trei ”Key Biodiversity Areas”) au vrut să dea impresia că este doar o problemă sătească. Au făcut dezbateri în patru sate.
La ce se referă oare prefectul prin ”În realitate, în urma dezbaterilor publice care au avut loc, se defrișează 0,61 ha din Parcul național Călimani …” La noi abuzuri în serviciu? Nu a fost emis niciun document în urma dezbaterilor publice.
ONG-urile au participat, experții au transmis puncte de vedere
Cele mai mari ONG-uri de mediu, cu specialiști mult peste nivelul celor din Ministerul Mediului, într-o rară mobilizare împotriva unui proiect pe cât de nociv pe atât de absurd, au cerut respingerea proiectului. Experți internaționali cu cel mai înalt nivel de expertiză în managementul apelor și chiar în studierea bazinului Mureșului au cerut respingerea proiectului.
Cel mai bun specialist din țară în materie de impact al hidrocentralelor asupra ecosistemelor râurilor, biolog și inginer constructor cu doctorat pe această temă, a criticat, pe cât de succint pe atât de dur, studiile plătite de Hidroelectrica.
Numeroși cetățeni au scris la APM Mureș cerând, argumentat și ferm, emiterea decizie de respingere a solicitării de emitere a acordului de mediu.
Din moment ce decizia se ia cu participarea publicului și avem principiul precauției din legislația de mediu, iar cele mai pertinente voci au criticat în termenii cei mai duri proiectul, singura variantă pe care o are APM Mureș este să emită decizie de respingere a solicitării de acord de mediu.
Cât privește povestea prefectului cu proiectul mai mic (un fel de răul mai mic), la această dezbatere trebuia evaluat proiectul întreg, așa cum apare în memoriul de prezentare încărcat pe site-ul APM Mureș.
Bani de îngropat într-o grămadă de bolovani
Dacă domnul prefect vrea să susțină un alt proiect, cu alte caracteristici, un proiect cu aproape același impact ecocidar, dar incomparabil mai ineficient și mai insignifiant energetic, dacă domnul prefect are bani de îngropat în grămada de bolovani de la Răstolița, pentru aceasta trebuie să convingă titularul să o ia de la început, de la certificatul de urbanism. Și, mai ales, fiind vorba de un proiect cu o producție mult mai mică și mult mai puțin rentabil, trebuie să se plece de la un studiu de fezabilitate.
Tot aruncăm sute de milioane de euro în proiecte hidroenergetice nerentabile, care funcționează mult sub capacitate, și ne mirăm că importăm curent la caniculă. Avem la aceste proiecte barajiste anacronice o incompetență pe care nici hazul de necaz fabulos al românilor nu poate să o cuprindă.
Cât despre povestea cu CSAT, acesta nu are niciun fel de competențe de derogare de la legislația de mediu. Și nu are nici competențe în energetică, așa că amintirea lui este doar propagandă care duce și mai mult în derizoriu problema ”evaluării de mediu” pentru ”barajul zombi” de la Răstolița.
Am mai avut, cu ani în urmă, o ieșire barajistă a unui prefect anti-natură, care susținea alt ”baraj zombi”, cel de la Surduc, de pe Bâsca Mare.
Instituția Prefectului din județul Buzău, expresie a statului de stâng
Atunci instanța mi-a dat dreptate, autorizația de construire pentru baraj fusese emisă ilegal și Declic a câștigat procesul pentru Bâsca. Sper doar că acum, cu Răstolița, la proiectul cu cel mai amplu cumul de ilegalități, să nu mai fie cazul să mai încărcam instanțele, oricum supraaglomerate, cu un nou proces.
Și mai sper ca această serie cu prefecții anti-natură să se oprească aici, la episodul doi. Prefecții trebuie să facă exact opusul a ceea ce face domnul Ciprian Dobre, și anume să blocheze construcțiile ilegale din ariile protejate. Cum se întâmplă la Constanța, de exemplu.
Iar Hidroelectrica ar trebui să aloce banii pe ceva util, de exemplu pe decolmatarea barajului de la Voila, unde un alt prefect măcar a tras semnalul de alarmă.
Barajul ilegal de la Răstolița înseamnă mutilarea totală a Călimanilor
Citește pe România Curată:
Vad ca sunteti la curent cu studiile prefectului, dar Dvs ce studii de specialitate serioase aveti pt a aprecia probleme de rentabilitate in hidroenergetica?
E fain sa stati la laptop sa ne povestiti despre mediu? Ei bine electricitatea aia trebuie sa vina de undeva.
Tot felul de organizatii propun si ajung sa si obtina tot felul de parcuri nationale, situri natura nu stiu cat si alte minuni de mediu profitand ca nu citeste mai nimeni ce scriu in documentatiile pe care le propun. Eu am mai facut acest efort si nu o data m am crucit cat de des se triseaza profesional ca sa “iasa” parametrii ceruti. Iar oamenii care traiesc in acele locuri sunt vrajiti cu vorbe mari sau greu de inteles, ca sunt termeni de specialitate nu i asa? Din pacate pana la urma tot o sa reuseasca niscaiva ong sa si dea in petec si sa i faca pe niste sateni sa iasa cu coasele si topoarele, asa ca sa nu uitam cum se pune de un 1907.
până la urmă aveți studii și în inginerie, și în biodiversitate, și în economie, și în schimbări climatice? că văd că pe toate le știți ;)
Ce mândri mai sunteți că localnicii sunt dezinformați și manipulați. Acesta da motiv de mândrie! În țările din jur, unde localnicii înțeleg impactul hidrocentralelor, blochează utilajele și râurile sunt salvate:
https://www.youtube.com/watch?v=BXBi-CTl77k
La noi minciunile picurate sistematic își fac efectul, avem o tragedie națională, un festival al deziformării, iar pe unii îi încântă tragedia. Siderant!