Un singur vot ”contra” și o abținere la votul pentru respingerea Legii Grindeanu de expropriere a cetățenilor români în interesul companiilor private. Chiar și inițiatorii legii din Senat au votat pentru respingere! Numărul total al voturilor ”pentru” respingere a fost de 109, unul dintre acestea fiind exprimat verbal, din sală, nu cu cartela electronică
Cu 109 voturi ”pentru”, un vot ”împotrivă” și o abținere, raportul de respingere a propunerii legislative înregistrată cu numărul L43/2026 a fost adoptat, luni seara, de către Senatul României. Implicit, legea a fost respinsă. Rezultatul votului este unul impresionant, în condițiile în care, inițial, propunerea legislativă avea 117 de semnături de susținere de la parlamentari din toate partidele.
Chiar dacă decizională va fi Camera Deputaților, votul masiv de respingere de la Senat (doar o abținere și un vot contra respingerii) reprezintă o victorie majoră a societății civile, care a criticat legea. Dezvăluirile făcute de România Curată și newsletter-ul de mediu Verde Curat – legate de faptul că propunerea legislativă este una cu dedicație, fiind promisă de Sorin Grindeanu și alți lideri PSD directorilor companiei canadiene Euro Sun Mining, care vrea să exploateze aurul de la Rovina – au contribuit major la mobilizarea civică și la respingerea legii în Senat. De altfel, în discuțiile de pe rețelele sociale a ajuns să fie denumită ”Legea Grindeanu”.
Propunerea legislativă a fost contestată dur în special din cauza prevederilor legate de exproprierile în interesul companiilor private din domeniul mineritului, dar și a altor norme asemănătoare cu cele din proiectul inițiat de Guvernul Ponta, pentru Roșia Montană, care a scos zeci de mii de oameni în stradă, în toamna anului 2013.
Dezbaterile Legii Grindeanu, în Senat, s-au suprapus cu cele legate de moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, inițiată de AUR și PSD. Re-încălzirea sloganului populist al anilor 90 cu ”nu ne vindem țara” (vânzarea unor pachete minoritare la companiile de stat), folosit ca pretext pentru justificarea moțiunii, intra în contradicție flagrantă cu prevederile Legii Grindeanu (semnată, inițial, și de 17 parlamentari AUR, inclusiv George Simion).
Cum să spui că ”nu ne vindem țara”, dar să susții o lege prin care cetățenii români ar urma să fie expropriați de casele, terenurile, pădurile și pășunilor lor în interesul unor corporații canadiene ca Euro Sun Mining?
Luni dimineața, lipsea ultimul raport de respingere. Joi, legea ar fi fost adoptată tacit
Suspansul legat de o eventuală adoptare tacită a legii în Senat a fost păstrat până în ultimul moment. Săptămâna trecută, L143/2026 a primit raport de respingere în trei comisii de raport (Juridică, Administrație publică și Economie), dar pentru a putea fi votată în plen era necesar și raportul Comisiei pentru Energie. Cum termenul de adoptare tacită se împlinea pe 7 mai, ultima posibilitate de a fi respinsă rămăsese ședința Senatului de luni-(4 mai) după-amiaza. Prima convocare a ședinței Comisiei pentru Energie, de luni dimineața, a eșuat, din cauza lipsei cvorumului. Ședința a fost reprogramată pentru ora 13.30, când s-a realizat cvorumul. La acea oră, ordinea de zi a fost suplimentată cu L143/2026, care a primit raport de respingere (similar cu ceea ce s-a întâmplat și în comisiile de săptămâna trecută – detalii aici).
Astfel, raportul comun de respingere a fost inclus pe ordinea de zi a plenului Senatului, de la ora 16.00, iar votul a fost programat pentru ora 18.00. Într-o luare de cuvânt în plenul Senatului, în calitate de co-inițiator, deputatul PSD de Hunedoara, Ilie Toma, a încercat să-i convingă pe senatori să voteze împotriva raportului de respingere și, apoi, să adopte legea. Argumentele lui, demontate pe larg în timpul dezbaterilor din spațiul public și în cele din comisiile de specialitate, nu au mai convins, iar raportul de respingere al L143/2026 a fost adoptat cu 109 voturi ”pentru”, un vot ”împotrivă” și o abținere. Implicit, propunerea legislativă a fost respinsă.
Printre inițiatori s-au numărat și șase senatori PSD. Patru dintre aceștia, Doina Federovici, Liviu-Lucian Mazilu, Mircea-Cristian Nicula și Laurențiu Cristinel Țepeluș au votat împotriva legii pe care au semnat-o ca inițiatori! Cornel Resmeriță, deși prezent, nu a votat, iar Felix Stroe a fost absent.
De ce e important că Legea Grindeanu nu a fost adoptată tacit de Senat
Decizia finală asupra legii va fi la Camera Deputaților, dar respingerea acesteia într-un mod lipsit de absolut orice echivoc la Senat face extrem de greu de motivat o eventuală ”întoarcere a armelor” la camera decizională. Asta nu înseamnă că nu vor încerca prin diferite stratageme – adoptarea unor amendamente, introducerea prevederilor controversate în altă propuneri sau proiecte legislative etc. România Curată și Verde Curat vor continua monitorizarea parcursului acestei legi și/sau a prevederilor acesteia, dar și investigațiile despre proiectul minier de extragere a aurului și cuprului de la Rovina.
În ce a constat mobilizarea civică (pe scurt)
- Inițierea unei petiții Declic împotriva adoptării legii, care a strâns aproape 30.000 de semnături;
- Sesizarea Comisiei Europene de către 60 de organizații civice (sesizare semnată și de România Curată și Verde Curat), pentru inițierea unui proceduri de pre-infringement împotriva României;
- Contactarea parlamentarilor care au semnat Legea Grindeanu; 28 dintre cei 117 inițiali și-au retras semnăturile înaintea votului din Senat;
- Prezența la comisiile de raport din Senat; după primele ședințe s-a renunțat la adoptarea legii în procedură de urgență; la ultimele s-a blocat de facto participarea reprezentanților societății civile prin includerea pe ordinea de zi a L143/2026 doar la începutul ședințelor;
- Comunicare publică (comunicate de presă, materiale informative pe rețelele sociale etc.);
- Diseminarea investigațiilor România Curată și Verde Curat (preluate, pe larg, și de alte instituții media) care au arătat că propunerea legislativă este una cu dedicație pentru proiectul companiei canadiene Euro Sun Mining, care vrea aurul și cuprul din Apuseni, de la Rovina.
Mesaj pentru tine, cel care ne citești!
Verde Curat, dezvoltat pe platforma România Curată, este primul proiect asumat de jurnalism de investigație de mediu din România. Ne place să facem asta, ne dorim să facem asta și am demonstrat că o putem face într-un mod eficient, cu impact major în societate. Proiecte distructive sunt oprite, legi toxice pentru mediu sunt respinse, influența lobby-ul netransparent e neutralizată, rețele de tip mafiot sunt destructurate. Păduri, râuri, parcuri sunt salvate; pierderi economice uriașe sunt evitate.
Dar nu putem face toate astea singuri, fără sprijinul tău.
Costurile investigațiilor de mediu se întind ani și decenii întregi – a se vedea Afacerea Roșia Montană, Afacerea Schweighofer și altele din jurul tăierilor ilegale de păduri, afacerile cu deșeuri ori cele care atentează la integritatea ariilor naturale protejate sau a parcurilor din marile orașe. Pentru că deranjăm interesele necinstite (economice și politice, deopotrivă), ne confruntăm cu campanii de defăimare, amenințări și violențe fizice ori procese de intimidare
Nu primim bani de la partidele politice, refuzăm să facem greenwashing, iar dacă mai sunt agenții de publicitate care nu sunt conectate cu afacerile pe care le deranjăm, își direcționează, oricum, clienții, către conținutul de divertisment, nu către proiecte de investigații. Aproape în exclusivitate activitatea noastră e susținută de cei care ne citesc și beneficiază de ea.
