”Dacă într-adevăr este menționat Clujul pe primul loc în Europa la mortalitate prematură din pricina lipsei copacilor, aceasta e o concluzie aberantă”. Așa sună unul dintre comentariile (asumate curajos, sub pseudonim) la articolul pe care l-am promovat și pe grupul de Facebook Clujul Civic, legat de mega-proiectul mall-ului Iuius Carbochim.
Concluzia, considerată a fi ”aberantă” de către comentator (susținută apoi de alți doi-trei participanți la discuție), era citată dintr-un studiu publicat, la începutul anului trecut, în The Lancet – unul dintre cele mai apreciate jurnale de știință din domeniul sănătății din lume – care analizează decesele suplimentare cauzate de efectul de insulă de căldură urbană (Urban Heat Island, UHI), care ar putea fi evitate sau măcar reduse dacă suprafața împădurită a localităților ar crește la un minim de 30%.
Cluj-Napoca se află pe primul loc dintre cele 93 de orașe europene cuprinse în studiu, la numărul de decese suplimentare cauzate de căldură. ”Orașul Cluj-Napoca, din România, a înregistrat cel mai mare număr de decese premature din cauza căldurii, cu 32 de decese la 100.000 de locuitori”, se arată în articolul științific amintit. E vorba de numărul de decese dintr-o singură vară (cea a anului 2015, pentru care existau date pentru toate localitățile incluse în studiu). Extrapolat la numărul locuitorilor (cel oficial, de aproape 300.000), vorbim de aproximativ 90-100 de decese premature cauzate de UHI, în Cluj-Napoca, într-o singură vară!
Urgență pentru împușcat urși la întâmplare, derogare pentru ucigașul UHI
Cifra în sine e cea care doare, nu poziția orașului în acest ”top”. Nu vreau să minimalizez în vreun fel viața fiecărui om în parte. Dar comparați uriașa emoție publică generată de decesul unei tinere atacate de urs, cu cea aproape inexistentă legată de morțile cauzate de un ucigaș în serie mult mai tăcut, dar cu efecte fatale de sute de ori mai mare! Între 2004 și 2021, în România au fost identificate, cumulat, 26 de morți puse pe seama interacțiunilor dintre oameni și urși. Într-o singură vară, într-un singur oraș (nu cel mai mare) din România, avem între 90 și 100 de decese suplimentare cauzate de căldură și, mai ales de efectul UHI!
Combinând letal primitivismul cu populismul, Marcel Ciolacu a convocat sesiune extraordinară a Parlamentului pentru a legifera decimarea sistematică a urșilor, într-un mod în care nu va rezolva nici pe departe problema, dimpotrivă (că ce spune legea adoptată rapid e că se vor împușca mai mulți urși la întâmplare, din sălbăticie, dar mai puțini dintre cei care interacționează cu oamenii și generează pericol!).
Ce facem pentru a diminua efectele teribilului ucigaș în serie UHI? Rugăciuni pentru ploaie pe câmpurile arse de soare! Ah, și da… dăm derogări ca în noile proiecte imobiliare mamut să reducem suprafața de spațiu verde pe sol natural de la 30% la 20%! De fapt, după cum mi-au atras atenția colegi și alți participanți la dezbaterea publică legată de proiectul mega-mall-ului Iulius Carbochim, dacă (în mod corect) scoatem din calcul suprafața aleilor pietonale, a pistelor pentru bicicletă și a altor amenajări din zona care, oficial, e spațiu verde pe sol natural, ajungem undeva pe la 15%!
Derogările pentru reducerea spațiului verde real sunt crime de mediu
Imaginile și filmările cu fata atacată de urs (”scăpate”, pe surse, în mediul online) au o încărcătură emoțională greu de descris și pot înțelege (până la un punct) emoția publică. Tăcutul și mult mai teribilul ucigaș UHI nu ”produce” asemenea efecte emoționale. De fapt, produce, dar nu se obosește nimeni să viralizeze imagini cu persoanele decedate prematur din cauza căldurii excesive, în condițiile în care sunt atât de multe încât tind să devină o banalitate cotidiană. În plus, dacă afacerile vânătorești au unul dintre cele mai puternice lobby-uri, atât în politică, cât și în presă, cele imobiliare cotizează și mai mult pentru a cumpăra tăcerea jurnaliștilor și obediența politicului. Și pentru a promova, în exces, simulări 3D frumos colorate în verde, care să mascheze derogările criminale.
Studiul științific amintit, nu e singurul pe acest subiect și care ajunge la aceleași concluzii: cu cât creștem suprafața verde din orașe (pe sol natural, nu doar gazon peste parcări subterane și copaci în ghivece), cu atât numărul deceselor premature cauzate de UHI scade până chiar la eliminarea lor în situația unor orașe care ating și depășesc procentul de 30%. Mi-a atras atenția în condițiile în care Clujul era inclus în cercetare. Nu cu foarte mult efort găsiți și altele care spun același lucru (aici unul în care ”în top” e Bucureștiul).
Din ce în ce mai multă cercetare științifică (din orice domeniu) e disponibilă gratuit, în online. Și dincolo de indexările utilizate de comunitatea științifică, mai tehnice și greu de consultat, există cel puțin două destinate și publicului larg (Google Scholar și ResearchGate), în care se poate verifica ușor proeminența autorilor și relevanța lor și a articolelor găsite (prin numărul de citări pe care le au atât autorii, cât și lucrările lor – 160 de citări în alte articole publicate deja în jurnale științifice, într-un an și jumătate, cât are studiul de la care a pornit discuția, e un scor impresionant, care arată că a trecut nu doar prin evaluarea inter pares a colegiului editorial de la The Lancet, cunoscută ca fiind extrem de eficientă, ci și prin a altor sute de cercetători din domeniu!).
Desigur, oricine (chiar și un cont sub pseudonim de pe Facebook) are dreptul de a interoga și critica un articol științific. Dar relativismul științific are niște limite. Mai ales când vorbim de sănătatea și viața oamenilor. A sute și mii de oameni dintr-o singură localitate! Oricâte șmecherii avocățești și oricât de frumoase ar fi planșele verzi ale proiectului mega-mall-ului Iulius Carbochim, realitatea e simplă: nu se oferă spațiu verde în plus, ci se taie aproape jumătate (dacă scoatem și aleile, drumurile pentru biciclete și alte amenajări) din spațiul verde necesar pentru a reduce mortalitatea cauzată de efectul de insulă de căldură urbană al orașelor contemporane.
Am spus-o și o repet: aceasta este o crimă de mediu, cu derogare de la Primărie!
Citește pe România Curată:
