Procurorul-șef al DNA Laura Codruţa Kovesi a declarat într-o emisiune televizată că este nevoie de o lege astfel încât parlamentarii şi funcţionarii condamnaţi definitiv pentru corupţie la închisoare cu suspendare să îşi piardă mandatele.
“Din perspectiva DNA, am spus de mai multe ori, că ar trebui o modificare legislativă prin care persoane care sunt condamnate defintiv pentru fapte de corupţie să nu mai poata exercita în continuare funcţia de care s-au folosit sau funcţia în care au comis fapte de corupţie”, a declarat Kovesi.
Contextul Dragnea
Declaraţia şefei DNA vine în contextul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va pronunţa pe 22 aprilie sentinţa definitivă în cazul Referendumul din 2012 în care este judecat şi preşedintele PSD, deputatul Liviu Dragnea. Acesta a fost condamnat la fond, la 1 an de închisoare cu suspendare. Acum completul de 5 judecători ai ICCJ condus de preşedintele Livia Doina Stanciu va da verdictul definitiv.
Cine sunt parlamentarii condamnaţi definitiv la închisoare cu suspendare
Fostul ministrul al Justiţiei, Tudor Chiuariu, este un exemplu notoriu. La începutul lui 2014, el a fost condamnat definitiv la 3 ani şi şase luni de închisoare cu suspendare în dosarul Poşta. El s-a autosuspendat din PNL, însă abia la începutul lui 2015 a fost exclus din partid, după ce a fost pus sub acuzare şi în cazul retrocedărilor de păduri în care este judecat şi fostul sforar al PSD, Viorel Hrebenciuc. Pe site-ul Senatului, Chiuariu figurează ca făcând parte în continuare din grupul PNL. Vezi aici.
Chiuariu şi-a păstrat însă mandatul de senator. El a părăsit Comisia juridică a Senatului unde era chiar preşedinte, însă activează în Comisia pentru drepturile omului.
În noiembrie 2015, deputatul PSD Anghel Stanciu a fost condamnat definitiv la şase luni de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese după ce şi-a angajat fiul şi nora la biroul parlamentar.
În iunie anul trecut, deputatul PSD Vasile Gliga a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare în dosarul în care era acuzat de conflict de interese după ce şi-a angajat soţia la biroul parlamentar.
În septembrie 2013, deputatul PDL Mircia Muntean a fost condamnat de ICCJ la patru ani de închisoare cu suspendare în dosarul în care era acuzat că a încheiat tranzacţii nelegale de terenuri pe când era primarul Devei. Muntean a plecat de la PDL şi s-a înscris în PSD.
În aprilie 2014, senatorul PSD Sorin Lazar a devenit primul parlamentar român care a primit o sentinţă definitivă pentru conflict de interese. El a fost condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă nu a făcut apel astfel că decizia a devenit definitivă în mai 2014. Lazăr şi-a angajat fiul la biroul parlamentar.
Primarii condamnaţi penal îşi pierd funcţiile
La începutul lunii martie, edilul Buzăului, Constantin Boşcodeală (PSD), a fost revocat din funcţie prin ordin al prefectului judeţului după ce magistraţii Curţii de Apel Braşov l-au condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, cu un termen de încercare de cinci ani, precum şi la pedeapsa complementară a interzicerii ocupării funcţiei de primar pe o perioadă de cinci ani pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.
În mai 2014, primarul din Târgovişte, Gabriel Boriga, fost PDL, apoi PMP, a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru că a făcut locuri de joacă în oraş cu echipamente cumpărate de la firma finului său. Prejudiciul este de aproape 100 de mii de euro. Primarul a fost suspendat din funcţie de prefect, a contestat decizia în instanţă, însă a pierdut.
Chestiunea de drept a primarilor condamnaţi cu suspendare, rezolvată de Înalta Curte
În iunie anul trecut, un complet al ICCJ pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, condus de judecătorul Ionel Barbă, preşedintele secţiei de contencios administrativ, a stabilit că aleşii locali condamnaţi la închisoare cu suspendare îşi pierd funcţiile. Citeşte decizia Instanţei supreme aici.
Da e necesară o modificare legislativă dar nu numai ca „Cei condamnați definitiv pentru corupție să își piardă funcțiile!” mai trebuie adaugat si alte prevederi legale. In institutiile statului PARLAMENT, GUVERN, MINISTERE, AGENTII, PREFECTURI, CONSILII JUDETENE, PRIMARII, ETC ponderea nr functiilor de conducere in totalul schemei de organizare si functionare sa fie de max. 4% . In cazul in care un subordonat a fost doar trimis in judecata pt fapte de coruptie SEFUL IERARHIC SUPERIOR trebuie DEMIS AUTOMAT (frica uneori poate pazi bostanaria). Sefii care primesc indemnizatii de conducere trebuie sa faca OBLIGATORIU planuri adecvate de reducere a riscului CORUPTIEI si sa renunte la FENOMENUL DE COLECTARE A SPAGII.
NUMAI ASA MAI PUTEM PREVENI SI STAVILI FLAGELUL CORUPTIEI.